SUPORTUL VITAL

AVANSAT(ALS)LA
ADULT
Proiect realizat de:Iftimie Anca;
Anul IV;Seria B;Grupa 23
 ●
Suportul vital avansat (ALS) include
manevre medicale avansate,după ce BLS a
fost inițiat și a fost folosit adecvat un
defibrilator extern semiautomat (AED).
●
Tranziția dintre suportul de bază și cel avansat se
face linear,astfel BLS se continuă în timpul și
suprapus peste interventiile specifice ALS.
 Ritmurile cardiace care apar în stopul
cardiorespirator se pot împărți în:
ȘOCABILE NEȘOCABILE

TAHICARDIA VENTRICULARĂ ACTIVITATEA ELECTRICĂ

FIBRILAȚIA VENTRICULARĂ ASISTOLA
FĂRĂ PULS FĂRĂ PULS

Principala diferenţă în managementul acestor două grupe de aritmii este RĂSPUNSUL LA

DEFIBRILARE .Manevrele ulterioare pentru menținerea funcțiilor vitale,respectiv
compresiunile cardiace externe,managementul căilor aeriene și ventilația,accesul
intravenos,administrarea de adrenalină și identificarea și tratamentul cazuelor care au determinat
aparițiaSCR sunt valabile și se utilizează în ambele situații.
 *RITMURILE ȘOCABILE*
FIBRILAȚIA VENTRICULARĂ & TAHICARDIA VENTRICULARĂ

Până la sosirea echipei de resuscitare și a echipamentelor necesare resuscitării

avansate(în primul rând a defibrilatorului)se pot iniția manevrele de resuscitare de
bază(BLS).
INCONȘTIENT ȘI NU RESPIRĂ? ANUNȚAȚI SERVICIILE DE URGENȚĂ EFECTUAȚI 30 DE COMPRESIUNI

1 2 3

DE ÎNDATĂ
CE AVEȚI UN AED,PORNIȚI-L ȘI
CONTINUAȚI RCP 30:2 ADMINISTRAȚI 2 RESPIRAȚII
URMAȚI INSTRUCȚIUNILE
ACESTUIA
6 5 4

Algoritmul suportului vital de baza/ defibrilatorul

extern automat ( SVB/DEA)
●
Algoritmul defibrilării
-Dacă ritmul de stop cardiac este FV/TV fără puls, încărcaţi defibrilatorul în timp ce un alt salvator efectuează
compresiile toracice. Odată ce nivelul de energie a fost atins, întrerupeţi compresiile, asigurați siguranţa defibrilării,
apoi administraţi socul electric(360J monofazic sau 150-200J bifazic). Minimalizaţi întreruperea compresiilor toracice
deoarece si o pauză de 5-10 secunde poate reduce succesul socului electric.
- Fără a reanaliza ritmul sau a verifica pulsul, reincepeţi RCP (raportul CV 30:2), mai întâi compresiile toracice. Chiar
dacă defibrilarea a reusit(restabilirea unui ritm de perfuzie), este nevoie de putin timp până se reia circulaţia post soc si
foarte rar se poate palpa pulsul imediat după defibrilare iar întârzierea pentru palparea pulsului poate compromite si
mai mult miocardul dacă nu s-a instalat un ritm de perfuzie.
-Continuaţi RCP pentru 2 minute, apoi verificaţi rapid ritmul; dacă se menţine FV/TV fără puls, administraţi al doilea
soc (360J monofazic sau 150-200J bifazic). Fără a reanaliza ritmul sau a palpa pulsul, începeti RCP (raportul CV 30:2)
mai întâi cu compresiile.
-Continuaţi RCP pentru 2 minute, apoi verificaţi rapid ritmul; dacă se mentine FV/TV, administraţi al treilea șoc (360J
monofazic sau 150-200J bifazic). Fără a reanaliza ritmul sau a palpa pulsul, începeţi RCP (raportul CV 30:2) mai întâi
cu compresiile toracice. Dacă a fost stabilit accesul IV/IO administraţi 1mg de adrenalină si 300mg de amiodaronă o
dată ce compresiile au fost reluate. Dacă circulaţia spontană nu a fost reluată după al treilea șoc, adrenalina va
îmbunătăţi fluxul sangvin al miocardului si va crește șansa următoarei defibrilări.Dacă reapar pulsul și semnele de
viață se vor opri manevrele de resuscitare și se va continua cu terapia postresuscitorie.
 ●
Accesul intravenos,intraosos și
administrarea medicației
Accesul intravascular
În cursul resuscitării este necesară stabilirea accesului intravenos în scopul administrării de fluide și a mediacției
necesare resuscitării. Aborbul venos periferic este mai usor de făcut, mai rapid si maisigur decât abordul venos
central. Drogurile administrate pe venele periferice trebuie urmate de un bolus de fluid de cel puţin 20 ml. Dacă
accesul intravenos este dificil sau imposibil, luaţi în considerare accesul intraosos. Administrarea medicaţiei pe ruta
IO asigură o concentraţie plasmatică asemănătoare cu administrarea pe cateterele centrale.
Medicația
●
Adrenalina.
Adrenalina Pentru FV/TV administraţi adrenalină după altreilea șoc, atunci când se reiau compresiile,
apoi repetaţi la 3-5 minute în timpul stopului cardiac (alternate cycles). Nu întrerupeţi compresiile
toracice pentru administrarea medicaţiei.
●
Medicaţia anti-aritmică.
anti-aritmică Dacă FV/TV persistă după al treilea soc, administraţi 300 mg amiodaronă în
bolus. O altă doză de 150 mg de amiodaronă poate fi administrat în FV/TV recurentă sau refractară,
urmată de o perfuzie cu 900 mg amiodaronă în 24 de ore. Lidocaina, 1mg/kgc, poate fi administrată ca
alternativă dacă amiodarona nu este disponibilă, însă nu administraţi lidocaină dacă amiodrona a fost
deja administrată.
●
Magneziul.
Magneziul Folosirea de rutină a magneziului în resuscitare NU îmbunătăţeste supravieţuirea si NU
este recomandată în resuscitare decât dacă este suspicionată torsada varfurilor (vezi aritmiile peristop).
●
Bicarbonatul.
Bicarbonatul Utilizarea de rutină a bicarbonatului de sodiu în resuscitare sau după reluarea circulaţiei
spontane NU este recomandată. Administraţi bicarbonat de sodiu în resuscitare (50 mmoli) dacă este
suspicionată hiperpotasemia sau supradozajul de antidepresive triciclice; repetaţi doza în funcţie de
situaţia clinică si de valoarea gazelor arteriale măsurate seriat
 *RITMURI NEȘOCABILE*
ASISTOLA & ACTIVITATEA ELECTRICĂ FĂRĂ PULS

Asistola
Protocolul de resuscitare în situația Non-FV/TV
●
Cauzele potențial reversibile de SCR
HIPOVOLEMIA
-cauză potențial reversibilă a stopului cardiac;
-hipovolemia prin pierdere sangvină este cauza
principală de deces în stopul cardiac traumatic;
-în cazul unui pacient în SCR orientarea spre
această etiologie este dată de istoric,de aspectul
colabat al venelor gâtului și traseul de
monitorizare care indică o frecvență cardiacă
crescută,în contextul unor complexe QRS înguste;
-tratamentul de urgență constă în:administrarea
rapidă de fluide și efectuarea cât mai rapidă a
intervenției chirurgicale,dacă este posibil
HIPOXIA

-tratament:managementul adecvat al căilor

aeriene și ventilația cu oxigen 100%
HIPOPOTASEMIA

-K<3,5 mmol/L;
-modificări ECG:

-tratament:administrarea intravenoasă de
K(20 mmol/h).
HIPERPOTASEMIA

-K>5,5 mmol/l;
-ECG:

-tratament:-protecție cardiacă;
-introducerea potasiului în celulă;
-eliminarea potasiului din corp;
-monitorizarea potasiului seric și a
nivelului glicemiei;
-prevenirea recurențelor.
HIPOTERMIA
HIPOTERMIA I Hipotermie ușoară(pacient conștient,frisonează,temperatura
centrală a corpului(35-32ºC)

HIPOTERMIA II Hipotermia moderată(conștiență afectată fără

frison,temperatura centrală a corpului 32-28ºC)
HIPOTERMIA III Hipotermia severă(pacient inconștient,semne vitale
prezente,temperatura centrală a corpului 28-24ºC)
HIPOTERMIA IV Stop cardiac sau status cu flux vascular
scăzut(minimesemne de viață sau fără,temperatura
centrală a corpului <24ºC)
HIPOTERMIA V Moarte datorată hipotermiei ireversibile(temperatura
centrală a corpului <13,7ºC).
HIPERTERMIA
TAMPONADA CARDIACĂ

-tratament:pericardiocenteză cu extragerea unei cantități

de sânge din spațiul pericardic sau toracotomie de urgență
în resuscitare
TOXICELE
-ingestia voluntara sau accidentala de substante toxice, droguri sau
medicamente poate fi si ea o cauza de AEP;
-diagnosticul se bazeaza pe cunoasterea istoricului pacientului
(tendinte autolitice sau tratament cu anumite medicamente), pe aspectul
traseului electrocardiografic si uneori pe explorari biochimice sau
toxicologice foarte rapide;
-interventia se bazeaza pe administrarea antidotului atunci când el exista
(anticorpi antidigitalici, flumazenil, naloxon, atropina etc.) si pe
sustinerea functiilor vitale în celelalte cazuri.
TORACELE SUB PRESIUNE
-apare în general posttraumatic, dar poate fi si spontan;

-diagnosticul este clinic, iar semnele care indica existenta

unui pneumotorax sufocant sunt turgescenta jugularelor,
deviatia traheii, absenta pulsului la artera carotida în timpul
compresiilor toracice externe si constatarea ca dupa ce s-a
realizat intubatia orotraheala pacientul nu poate fi ventilat
eficient si nu se asculta murmur vezicularla nivelul unui
hemitorace, acolo unde exista pneumotoraxul;

-tratamentul trebuie instituit urgent prin punctie-exuflatie

toracica cu un ac gros de punctie introdus în spatiul II
intercostal pe linia medioclaviculara,urmata de drenaj toracic
în spatiul IV–V pe linia medioaxilara.
TROMBOZA CORONARIANĂ/EMBOLIA
PULMONARĂ
-cauză de stop cardiorespirator atunci când este
vorba de embolie pulmonară masivă sau de infarct
miocardic acut;
-diagnosticul de tromboembolism pulmonar este
sugerat de istoricul pacientului, de examenul clinic în
cursul resuscitarii (turgescența jugularelor), iar
tratamentul include tromboliza pe cale generaăa sau
embolectomia pe cale chirurgicală;
-elementele care ar putea sugera că infarctul miocardic
acut este cauza de AEP sunt istoricul pacientului, o
posibilă electrocardiogramă în 12 derivații
obținută înaintea instalării stopului cardiorespirator sau
dozarea rapidă a enzimelor miocardice;
-tratamentul presupune tromboliza rapida în paralel cu
măsurile de resuscitare.
●
Bibliografie
1.Diana Carmen Preotu-Cimpoeșu.Ghiduri si Algoritmi in Medicina de Urgenta.Ed.Gr.T.Popa,Iasi,2019.

2.https://www.hosptm.ro/files/ghiduri/Noile%20ghiduri%20de%20resuscitare%20cardio%20respiratorie.pdf.

3.https://ro.pinterest.com/.