NUME Ghiță ....

Program studiu
an

Analiză comparativă a funcțiilor mass-media - „Ziarul Lumina” și „La

Croix”
Nota 10
Referat interesant, dar exista unele aspecte asupra cărora merită să reflectăm
De ex – comparatia pe rubrici nu este relevanta daca nu este dublata de una referitoare
la frecventele de aparitie – de ex: ambele au reportaje, dar ce pondere au in totalul
rubricilor pe 1 saptamana sau pe 1 luna ... Altfel e ca si cum am arata ca si in Romania
si in Franta exista magazine care fac mititiei ...
Funcția de informare – generalități

În comparație cu televiziunea sau radioul, presa scrisă are avantajul de a putea relata
știrea pe larg și în profunzime. Televiziunea tratează numai lucruri care pot fi arătate în
imagini și nu este foarte eficientă în privința transmiterii de informații. „Conținutul unui
program de știri de o jumătate de oră ar umple, dacă ar fi scris și tipărit, doar o pagină a unui
ziar pentru publicul larg”. Cine spune?

Ceea ce reprezintă marele avantaj al presei scrise este libertatea pe care o dă

consumatorului „să treacă în revistă o mare gamă de subiecte aproape instantaneu, pentru ca
apoi să decidă în care din ele să-și investească timpul, citindu-le” (David. Randall, 1996, p.
243). Toate celelalte sisteme de media obligă consumatorul la acceptarea selecțiilor făcute de
producători și a ordinii acestora de prezentare.

Informațiile pe care le oferă presa, „pentru a răspunde nevoii indivizilor de a

supraveghea lumea înconjurătoare” (Mihai Coman, 2016, p. 109), pot avea caracter general,
instrumental și de prevenire. Rolul informațiilor generale este acela de a oferi consumatorului
o anumită viziune despre realitate, necesară pentru a înțelege lumea înconjurătoare. Numai că,
odată cu avalanșa informațională, se poate instala tendința, în rândul consumatorilor, de a
pune pe picior de egalitate reacția din mediul virtual (comentariu pe forum, sau un „Like”) cu
acțiunea socială (vezi Mihai Coman, 2016, p. 110).

1
 Nevoia de date de utilitate imediată se referă la informațiile „instrumentale” sau „de
serviciu”. Spre exemplu: starea vremii, programe la cinematografe, teatre, noutăți din
magazine, cotații bursiere, vânzări, cumpărări, închirieri, oferte de serviciu etc.

Pe lângă aceste informații, mass-media difuzează materiale axate pe funcția de

prevenire. Dintre acestea, unele se referă la prognoze economico-financiare, schimbări în
funcționarea sistemelor sociale, noi trasee și orare ale transportului în comun, incendii,
accidente rutiere etc. Altele vizează pregătirea publicului pentru confruntarea cu catastrofe
naturale, accidente sau crize.

În opinia mea, este vital ca o publicație, mai ales cu profil religios, să stimuleze
cititorii pentru a ieși din mediul virtual pentru acțiuni reale - voluntariate, evenimente sociale,
concursuri ș.a. În felul acesta poate fi combătură eficient disfuncția de narcotizare (P.
Lazarsfeld și R.K.Merton, apud Mihai Coman, 2016, p. 110), adică tendința publicului de a
fugi de responsabilitate prin deconectarea de la viața reală și trăirea unei vieți artificiale și
neautentice în spațiul virtual. De asemenea, tonul echilibrat al știrilor poate fi antidotul în
situații de panică sau nepăsare a publicului, contribuind la coeziunea socială.

Funcția de informare la „Ziarul Lumina” și La Croix”

„Ziarul Lumina”, atât în forma scrisă, cât și on-line, cuprinde 17 rubrici, prin care
informează, culturalizează și creează punți de legătură între oameni.

Actualitatea religioasă

În cadrul acestei rubrici sunt prezentate știri despre evenimente religioase diverse.
Cinstirea unor sfinți, slujbe de hram, licitații de pictură, construcții de biserici sau alte de
obiective religioase, simpozioane, ședințe ale unor diverse organisme bisericești, evenimente
culturale, campanii de donare de sânge etc., acestea sunt știri care evidențiază dinamismul
Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul „Actualității Regionale”, aceste știri primesc specificul
și coloratura zonală (Moldova, Transilvania, Oltenia și Banat).

2
 Cotidianul francez catolic „La Croix” realizează funcția de informare prin intermediul
rubricii „Urbi& Orbi”, în cadrul căreia prezintă știri cu subiect religios și documente emise de
cancelaria Vaticanului (Documentele Sfântului Scaun).

Spre deosebire de „Ziarul Lumina”, care, în general, prezintă numai știri din spațiul
ortodox (în mod excepțional, și din alte spații – catolic, protestant, iudaic sau musulman), „La
Croix” oferă o diversitate de informații zilnice și din sfera altor religii.

Astfel, în cadrul rubricii „Religie”, „La Croix” difuzează informații din catolicism,
islam, iudaism, protestantism, ortodoxie și budism. Totodată, personalități și ascociații
seculare își exprimă frecvent poziția, în paginile ziarului, despre fenomenul religios și norme
morale.

Actualitatea socială

Informațiile „instrumentale” sau „de serviciu” sunt tratate cu importanță în cadrul

subiectelor de actualitate socială. Sunt vizate știri din economie, agricultură, piscicultură,
apicultură, industria de autoturisme, activități studențești, campanii de donare de sânge, starea
vremii etc.

„La Croix”, fiind totuși un cotidian generalist, acordă o pondere mult mai mare acestor
știri. Rubrica „Economia” furnizează informații din spațiul intern și internațional, în cadrul
sub-rubricilor „Franța”, „lumea”, „social”, „companii”, „media”, „stabilitate economică”,
„economie și companii”.

Filantropia Bisericii

Porunca biblică de a ne iubi unul pe altul așa cum Domnul Hristos ne-a iubit pe noi
este caritatea, virtute reflectată în acțiunile sociale ale Bisericii. Donații de haine, rechizite,
construirea de case pentru săraci, orfani, proiecte sociale, cantine, programe de consiliere
psihologică în îngrijiri paliative, vizitatea unor cămine de bătrâni, bolnavi sau penitenciare de
către copii sau coruri de colindători, în perioada sărbătorilor, acestea sunt subiecte obișnuite
pentru a oglindi filantropia Bisericii. Unde? In LUMINA?

„La Croix” furnizează știri despre caritatea Bisericii Catolice, dar și a celorlalte
Biserici sau religii, în dreptul rubricii „Religie”.

Diaspora

3
 Cei peste cinci milioane de români plecați în străinătate nu sunt uitați. Biserica le
dedică prima duminică după 15 august, numită și „Duminica românilor migranți”, în care ei
sunt pomeniți la rugăciune în toate bisericile din țară și străinătate.

Activitatea bisericilor din dispora este una vie și animată de duh de jertfelnicie. Se
construiesc multe locașuri de cult, se desfășoară proiecte misionare, tabere de creație pentru
tineri, cateheze, festivaluri, colocvii, întâlniri cu personalități religioase și culturale din spațiul
românesc.

Știrile surprind și bucuria reîntregirii familiilor, reflectând, în antiteză, drama

familiilor în care părinții lucrează departe de copii, sau a copiilor care își abandonează bătrânii
pentru a purtă de grijă de bătrânii altora, pe meleaguri străine.

„La Croix” nu se confruntă cu această problema, specifică mai ales României.

Problema imigrației este însă tratată cu maximă seriozitate, în cadrul rubricii „Franța”,
împreună cu chestiuni legate de politică, justiție, securitate națională, educație și situația celor
marginalizați (pe considerente de etnie, stare materială, religie, orientare sexuală etc.).

Funcția educativ-formativă

Timp de milenii, familia, mediul social, instituțiile religioase și, ulterior, școlare, au
avut rolul de a transmite valori și de a modela caractere. Odată cu apariția și devoltarea mass-
mediei, presa devine și ea un factor important de educare (culturalizare). Chiar și atunci când
prezintă fapte antisociale, mesajele presei confirmă normele și valorile unei societăți, putând
determina o reacție publică împotriva lor (vezi P. Lazarsfeld și R.K. Merton, 1972, p. 500,
apud Mihai Coman, 2016, p. 119).

Procesul de transmitere și fixare a valorilor poate fi așadar unul implicit, dar și de

socializare explicit asumată. Publicațiile sau emisiunile pentru copii, cursuri televizate de
învățare a limbilor străine sau de pregătire școlară, documentare cu conținut educativ sunt
câteva exemple relevante în acest sens. „Transmiterea valorilor prin intermediul mass-mediei
contribuie la realizarea stabilității sociale și la menținerea în timp a structurilor culturale” (M.
Coman, 2016, p. 120).

În acest context, presa religioasă pare a fi retrogradă și înapoiată. De aceea, misiunea

ei nu se va reduce la conservarea „tradițiilor culturale, a cumulului spiritual sedimentat în

4
timp”, ci și la a valorifica „noul cultural, ceea ce este de ultimă oră în zonele cunoașterii
(știință, tehnologie, artă, filosofie etc.)” (Constantin Cucoș, 2009, p. 19).

În opinia mea, Biserica nu mai poate rămâne un „ghetou liturgic” (IPS Daniel
Ciobotea, 1995, p. 154, apud Constantin Cucoș, 2009, p. 27), ci trebuie să se implice în tot
mai multe întreprinderi culturale și sociale, asumându-și rolul de factor educativ prin mass-
media, într-o societate digitalizată.

Funcția educativ -formativă la „Ziarul Lumina” și „La Croix”

Reportaj

Punerea în lumină a unor chipuri luminoase de personalități bisericești, cuturale sau

sociale este relevantă ca factor de inspirație pentru cititor. „Ziarul Lumina” evidențiază
exemple de tineri care au ieșit biruitori în lupta cu păcatul, cu dependențe grave (obiceiuri de
comportament dăunătoare sau adicții), depresii, crize existențiale.

Creatori și păstrători de meșteșuguri și obiceiuri vechi, tradiționale, au și ei locul lor

nelipsit în această rubrică. De asemenea, întâlnim chipuri luminoase de preoți jertfelnici în
parohii sărace.

„La Croix” recurge la acest mijloc mai rar, în cadrul rubricilor „Religie” și „Urbi &
Orbi”.

Documentar

Pagini de istorie națională și pesonalități bisericești marcante sunt doar câteva dintre
conținuturile acestei rubrici. Funcția educativ-informativă se realizează prin aportul adus la
cunoașterea și înțelegerea istoriei naționale, ca element fundamental al identității noastre de
români și creștini.

Memoria Bisercii

5
 Biserica arată că nu îi uită pe martirii ei din perioada prigoanei comuniste. Preoți,
călugări, intelectuali și țărani, studenți teologi care s-au evidențiat prin mărturisirea credinței
în temnițele comuniste, sunt portretizați, în baza documentelor păstrate – note informative ale
securității, memorialistică, martori ocular etc. Este important ca societatea să nu uite astfel de
atrocități, cu speranța că istoria nu se va mai repeta.

Interviu

La rubrica „Interviu” sunt chemate nu numai personalități din diverse domenii, ci, în
general, oamenii de la care ceilalți au ceva de învățat. Intelectuali, oameni de cultură,
meșteșugari, doctori, profesori, academicieni, directori de firme, miniștrii, cu toții alcătuiesc
peisajul societății românești. Sunt oameni care au reușit în societate, oamenii care știu să
îmbine credința cu profesia într-o lume secularizată, oameni care păstrează tradiții și obiceiuri
vechi românești, oameni din a căror experiență se poate inspira și autoeduca și cititorul.

Editorial

Poziția și atitudinea Bisericii Ortodoxe Române cu privire la anumite subiecte la

ordinea zilei, religioase, ori sociale, sunt exprimate, prin intermediul „Editorialulul”. Prin
aceasta se are în vedere educarea cititorului spre o poziție de echilibru, toleranță religioasă,
demnitate, respect față de cel străin de neam și de credință, dar și fermitate și dragoste vie
pentru păstrarea identității noastre de români creștini-ortodocși.

Analiză

În cadrul rubricii de analiză se încearcă o contextualizare a credinței ortodoxe într-o

lume înstrăinată de Dumnezeu și religie. Articolele publicate caută să explice omului
secularizat de astăzi valorile naționale, importanța credinței, a educației sau a muncii, cu
argumente social – culturale, sociologice sau psihologice, rapoarte și statistici, fără a face
apel, în primul rând, la cele religioase.

Cotidianul francez amintit dedică o sub-rubrică întreagă secularismului, dar nu cu scop

misionar, ci pentru a prezenta puncte de vedere ale omului modern despre credință și religie.

Theologica

Noțiuni de catehism, învățătura de credință ortodoxă, semnificația unor gesturi rituale,

Sfinte Taine, istorie a sărbătorilor - sunt câteva din temele care acoperă acest domeniu.

6
 „La Croix” dedică sub-rubrica „credință/crez”, din cadrul domeniului „Religie”,
învățăturii de credință catolice, dar și unor personalități bisericești sau locașuri de cult
reprezentative pentru spiritualitatea catolică franceză.

Sănătate

Funcția de educare se realizează și prin îndemnul credincioșilor de a trăi o

viață sănătoasă, conform dictonului mens sana in corpora sano. Accentul cade aici pe remedii
naturale, terapii alternative, psihoterapie, în mod excepțional apărând și câteva reclame la
produse naturiste.

Misiunea Bisericii este evidențiată și prin organizarea de campanii de acordare

a unor servicii medicale gratuite pentru comunitățile sărace – programul „Sănătate pentru
sate”, inițiat și susținut de voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului. În multe
situații, preoți și călugări, împreună cu credincioșii mobilizați de aceștia, au donat sânge sau
aparatură medicală pentru spitale.

De asemenea, cotitidanul „La Croix” tratează pe larg chestiunea sănătății, în

cadrul secțiunii de „Știință și etică”, unde abordează chestiuni bioetice, filosofice, dileme
morale, dezbateri pro-viață sau pro-avort, influența mediului digital asupra sănătății etc.

În cadrul rubricii de „Cultură” reapare tema sănătății înțelese, de această dată,

ca artă de a trăi. În acest sens, sunt publicate articole dedicate sportului, mișcării în aer liber,
mijloacelor de petrecere plăcută a timpului liber, recomandări pentru aranjarea mobilierului în
casă, ornamente, muzică ambientală, dar și management de gestionare a conflictelor, gândire
pozitivă etc.

Educație

Informații utile pentru elevi, studenți sau profesori, cicluri de învățământ,

vacanțe, tabere, concursuri școlare, olimpiade, burse, proiecte de prevenire a abandonului
școlar etc., sunt prezentate în cadrul rubricii „Educație”.

„La Croix” tratează tema educației în domeniul consacrat „Familiei”. Cotidianul

francez, spre deosebire de cel român, abordează chestiunea educației pe paliere de vârste
diferite și în cadrul unor relații: copii, cuplu, copii și adolescenți, părinți și copii. Totodată,
„La Croix” acordă o importanță mai mare funcției divertismentului, promovând materiale
despre jucării pentru copii, jocuri video educative și distractive sau desene animate educative.

7
O altă formă propusă de jurnaliștii francezi pentru a-i distra, dar și educa pe tineri, este să îi
invite în redacție pentru a mima rolul de jurnalist, reporter etc.

Cultura

Premii literare, expoziții de pictură sau icoane, reprezentații artistice, concerte, teatre,
apariții de carte, târguri românești și internaționale cu profil divers fac obiectul acestei rubrici.

Informații despre cinema sau muzică, programe TV și radio, teatre, expoziții

comerciale, prezentare de carte și ideatică se regăsesc și în cotidianul francez, la pagina de
„Cultură”.

Religie și știință

Din perspective „prieteniei” dintre știință și religie, de care vorbea Sfântul Vasile cel
Mare, viața lăuntrică, de rugăciune, nu înseamnă fugă de cunoaștere. Nicăieri în Sfânta
Scriptură nu găsim dictonul crede, și nu cerceta. Dimpotrivă, Biserica îndeamnă pe credincios
să se roage, dar să și aprofundeze credința prin cunoașterea profundă a legităților naturii și a
minunăției întregii creații. În acest sens, funcția de educare este realizată prin furnizarea de
informații din fizica cuantică, neuroștiințe, psihologie abisală etc.

„La Croix” vede separate aceste două domenii, religia fiind pusă în antiteză cu
secularismul, iar știința fiind corelată cu etica într-o rubrică unică. Jurnaliștii francezi acordă o
importanță mai mare chestiunilor de bioetică și inginerie genetică. Ei nu par a fi preocupați să
urmărească dialogul între religie și știință, ci mai degrabă între știință și etică, religie și
secularism în general.

Patristica

În cadrul secțiunii de „Patristică” sunt tratate teme morale sau religioase din
perspective teologiei Sfinților Părinți. Spre exemplu: paza simțurilor, judecarea aproapelui,
mila, rugăciunea, pastorația celor întristați, remedii duhovnicești la deprimare, teologia
necazurilor ș.a.m.d.

Biserică și societate

Tinerii și familia fac obiectul acestei secțiuni dedicate Bisericii și societății. Dintre
temele dezbătute, menționăm ofensiva societății secular-umaniste sub forma unor proteste și

8
poziții publice pro-avort, anti-viață, pro-homosexualitate sau ideologia gender. De asemenea,
funcția de educare se evidențiază prin îndemnul la respect și dragoste față de păcătos, dar și
prin incriminarea păcatului. Alte subiecte sunt proiectele misionare dedicate tineretului,
întâlnirile internaționale ale tinerilor (ITO), centre de sprijin și consiliere pentru familii etc.

„La Croix” tratează problemele tinerilor și ale familiei în cadrul secțiunii dedicate
„Familiei”, informând cu privire la modalitățile concrete de gestionare a conflictelor în relația
copii-părinți, dar și în cea de cuplu. Jurnaliștii francezi acordă importanță divertismentului în
actul de educare și emancipare a copiilor și tineretului.

Știri legate de societate sunt cuprinse în subdomeniul „secularism”, iar în locul

„Bisericii”, ei introduc o categorie mai largă – „Religia”.

Lumina literară și artistică

Aceste pagini sunt consecrate poezie și prozei creștine. „Colocviul de literatură

creștină”, care se bucură și de participare internațională, recitaluri de poezie, scenete
religioase sunt câteva dintre evenimentele relatate în această secțiune.. Scopul educativ constă
în formarea gustului pentru poezia și proza creștină la tineri și cititori, în general, prin
interiorizarea valorilor creștine, superioare relativismului societății de consum.

Lumina educației

Prin această secțiune se dorește explicitarea unor principii de educație la școală, dar și
în familie, inspirate din scrierile și experiența Sfinților Părinți. Copiii și părinți sunt informați
despre taberele educative la care se pot înscrie împreună. Reportaje despre grădinițe și școli
ale Bisericii, sau școala duminicală în diaspora sunt propuneri pentru o educație în lumina
credinței creștine a tinerilor.

Lumina de Duminică

Săptămânalul „Lumina de Duminică” asigură funcțiile de informare și educare prin

secțiunile: „Scriptură și Tradiție” (sinaxarul și explicarea Evangheliei fiecărei duminici);
„Actualitatea religioasă”; „Reportaj”; „Repere și idei” (studii despre sfinții prăznuiți în acea
duminică sau comentariul tematic al Evangheliei duminicale); „Cultură” (spațiu dedicat
personalităților culturale); „Actualitatea socială” (știri generale din societate).

Concluzii – asemănări și deosebiri între „Ziarul Lumina” și „La Croix”

9
 O primă asemănare este dată de faptul că ambele reviste sunt cotidiene de factură
religioasă, unul ortodoxă, celălalt, catolică. Însă, în timp ce „Ziarul Lumina” prezintă, în cea
mai mare măsură, știri și evenimente - interne sau externe - religioase, „La Croix” este un
cotidian generalist. Chestiuni precum politica sau știri din sport nu sunt întâlnite aproape
niciodată în „Ziarul Lumina”.

Cotidianul francez pare să adopte, în general, o poziție de neutralitate față de religie și

secularism, neasumându-și identitatea creștină în mod explicit decât în paginile dedicate
catolicismului. „Ziarul Lumina” prezintă în antiteză aceste două domenii, asumându-și în mod
elevant și explicit identitatea creștină.

Sănătatea, educația, cultura, știința, problemele tineretului, acțiunile sociale ale

cultelor, noțiuni de catehism - sunt rubrici comune celor două cotidiene. „La Croix” se
diferențiază prin importanța pe care o acordă funcției de divertisment, mai ales în educarea
copiilor și abordarea constantă a chestiunilor de bioetică și inginerie genetică.

În timp ce cotidianul român înțelege religia ca fiind pe deplin compatibilă cu știința,

publicația franceză, sub influența secularismului, le prezintă ca domenii paralele, între care nu
există multe punți de comunicare.

În concluzie, mai ales în societatea românească, se simte nevoia ca mass-media să fie

tot mai implicată în difuzarea nu doar a știrilor preponderent religioase, ci și a celor cu
caracter general. De altfel, încă din 1932, o personalitate ca Octavian Goga făcea propunerea
de a se realiza o publicație care să trateze „problemele tuturor domeniilor de viață, din
perspectiva concepției creștin-ortodoxe” (D. Stăniloae, „Filosofia revine la Biserică!”, 29
octombrie, în Opere complete, vol. 1, 2012, p. 261). În acest sens, cotidianul românesc se află
pe un drum valoros al căutărilor și acumulării de experiență, în timp de revista franceză se
îndepărtează tot mai mult de un astfel de obiectiv.

Bibliografie

1. COMAN Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Ediția a IV-a revăzută și

adăugită, Editura Polirom, Iași, 2016;

10
2. CUCOȘ Constantin, Educația religioasă: repere teoretice și metodice, Ediția a II-a
revăzuită și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2009;
3. RANDALL David, Jurnalistul universal. Ghid practic pentru presa scrisă, Editura
Polirom, Iași, 1998;
4. STĂNILOAE Dumitru, 1932, „Filosofia revine la Biserică!”, în VLĂDESCU Dragoș-
Ion, (ed.), Opere complete, Vol. I: Cultură și duhovnicie: articole publicate în
Telegraful Român: (1930-1936), 29 octombrie, Editura Basilica a Patriarhiei Române,
București, 2012, pp. 260-262;
5. http://ziarullumina.ro
6. http://la-croix.com

11