Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei

Sesiunea Ştiinţifică Studenţească

“Ştiinţele Educaţiei în Context European”
Ediţia a IX-a, 14 Mai 2015

Modalitati pedagogice de combatere a discriminarii in mediul

scolar
Ionela Spinu

Facultatea de Stiinte ale Educatiei, PIPP, Pitesti, anul I

Rezumat
Articolul surprinde problematica discriminarii în mediul scolar si pune accentul pe explicarea unor
modalitati pedagogice de combatere a fenomenului discriminarii în scoala. Lucrarea clarifică conceptul
de discriminare, egalitate de sanse si egalitate în drepturi, se prezintă formele discriminarii si se insistă
pe analiza pedagogică a unor date relevante dintr-o cercetare la nivel national cu relevanta pentru
fenomenul discriminarii. În articol sunt mentionate unele modaliati pedagogice care pot fi adoptate pentru
combaterea discriminarii în mediul scolar pentru a nu bloca accesul la educaţie al nici unei personane si
a nu impune condiţii care să lezeze demnitatea umană.Profesorii si elevii trebuie sa învete
comportamentul nediscriminatoriu si sa îl practice mereu oferind şanse egale şi oportunităţi egale pentru
toţi copiii indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politică sau altă opinie, originea etnică
sau socială, situaţia materială, statutul la naştere sau alt statut.Recunoaşterea sau exercitarea tuturor
drepturilor şi libertăţilor de către toate persoanele este un principiu de drept care trebuie învatat si mai
ales practicat de la varste fragede.Rolul scolii este foarte important în îndepartarea obstacolelor care
stau în calea participării şi incluziunii copiilor, în protejarea si promovarea drepturilor lor.
Cuvinte cheie: discriminare, combatere, egalitate,drepturi.

1. Introducere
Prin discriminare se intelege acţiunea prin care unele persoane sunt tratate diferit sau
lipsite de anumite drepturi în mod nejustificat, pe baza unor considerente neîntemeiate.În
majoritatea țărilor democratice există legi împotriva discriminării, iar egalitatea de
tratament este în general garantată de Constituție. Cu toate acestea discriminarea există
chiar și în absența unor legi pro-discriminare și împotriva eforturilor legislative de
combatere a fenomenului. În România, potrivit legii prin discriminare se înțelege orice
deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie,
limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap,
boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată,
precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea
recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a
libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic,
economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.(art. 2/Legea nr
324 din 6 iulie 2006)

Date contact
Adresă e-mail: ionelaspinu95@yahoo.com
Telefon: 0761 727 386
 Sesiunea Ştiinţifică Studenţească
“Ştiinţele Educaţiei în Context European”
Ediţia a IX-a, 14 Mai 2015
2. Formele discriminarii

În literatura de specialitate sunt mentionate urmatoarele forme ale discriminarii:

a. discriminarea directă -survine cand o persoană beneficiază de un tratament mai putin
favorabil decat o alta persoană care a fost, este sau ar putea fi într-o situatie
comparabilă, pe baza oricarui criteriu de discriminare prevazut de legislatia în
vigoare.Mass media oferă exemple relevante de discriminare în mediul școlar:
- O elevă este exmatriculată după ce conducerea scolii si dirigintele află că
este infectată cu virusul HIV;
- Unui copil cu dizabilități îi este refuzată înscrierea într-o școală de masă,
deși nivelul său intelectual i-ar permite să facă față cerințelor școlare;
b. discriminarea indirectă- survine atunci cand o prevedere, un criteriu, o practică aparent
neutră dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute de legislatia în vigoare,
cu exceptia cazurilor în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de
un scop legitim, iar metodele de atingere acelui scop sunt adecvate si necesare. De asemenea,
discriminarea indirectă este orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care la
generează, favorizează sau defavorizează nejustificat, supune unui tratament injust sau
degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate fată de altele care se află in
situatii egale.Un exemplu mediatizat este discriminarea elevilor care nu își pot achiziționa
uniforma școlară pe motiv că nu respectă regulamentul școlar.
c. Hărțuirea este definită drept orice comportament care duce la crearea unui cadru intimidant,
ostil, degradant ori ofensiv, pe criteriu de rasă, nationalitate, etnie, limbă, religie, categorie
socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenta la o categorie defavorizată, varsta,
handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu. (Directiva Consiliului 2000 / 43 /
CE,29 iunie 2000) Exemplu: elevi ridiculizați de ceilalți colegi, de cadrele didactice sau
conducerea pe seama apartenenței etnice sau religioase.

d. victimizarea reprezintă orice tratament advers, venit ca reactie la o plangere sau

actiune în instanta sau la institutiile competente, cu privire la incalcarea principiului
tratamentului egal si al nediscriminarii.
Exemplu: scaderea notei la purtare sub un pretext inventat sau amenințarea cu
exmatricularea pentru un elev care a făcut plângere pentru discriminare/violență/hărțuire.
e. dispozitia sau ordinul de a discrimina primit de o persoana sau un grup de persoane de
la o altă persoană sau grup de persoane pentru a discrimina.Exemplu: un grup de
adolescenți comandă altui grup oferirea unei lecții prin pedepsirea cu acte de violență
împotriva unui coleg rom, țigan deștept.

Combaterea discriminării este expresia idealului egalităţii între oameni.Principiul

egalităţii în drepturi presupune absenţă a oricărei discriminări directe sau
indirecte.Discriminarea este un fenomen prezent în școală, indus și cultivat în mentalul
social. Discriminarea cauzează adesea o reacţie în lanţ de consecințe pentru copil, care îl
afectează în plan psihologic, moral și social.

2
 Sesiunea Ştiinţifică Studenţească
“Ştiinţele Educaţiei în Context European”
Ediţia a IX-a, 14 Mai 2015
3. Studiu de caz

Într-o cercetare realizată la nivel național (,,Fenomenul discriminării în România’, 2009)

1200 de respondenți au fost chestionați cu privire la toate formele de discriminare și au
fost întrebați inclusiv,,Care este primul cuvant care va vine in minte cand auziti cuvântul
,,rom’’?’’, iar răspunsurile au fost: 23% infractiune, hotie, cersetorie; 16% needucat,
necivilizat, murdari; 10% dipret, saracie. Așadar numai la o simplă interogație
discriminarea este prezentă. Discriminarea ca încălcare a dreptului la egalitate de șanse și
egalitate în drepturi este prezentă încă în şcolile românești. Discriminarea se bazeaza pe o
prejudecată, care nu este altceva decat o idee preconcepută, greşit, pe care şi-a făcut-o un
om despre altcineva, iar aceste prejudecăți au la bază de cele mai multe ori zvonuri,
preconcepții. In cazul unor prejudecăţi formate de către anumiţi elevi, cea mai buna
soluţie pentru înlăturarea acestora este comunicarea. Prin comunicare se poate stabili
dacă afirmaţiile făcute cu privire la persoana respectivă sunt adevărate sau false.
Din păcate, foarte mulţi elevi din ziua de azi nu pot accepta faptul că oamenii sunt
diferiţi. Manifestarile violente pornesc de cele mai multe ori din false prejudecati.
În cadrul sistemului educaţional românesc s-a ajuns chiar la segregare, adică la separarea
fizică, intenţionată sau neintenţionată, a copiilor romi de restul copiilor (cu excepţia
şcolilor/claselor cu predarea tuturor disciplinelor în limba romana) Menţinerea separării
în educaţie pe criterii etnice are efecte negative atât pentru copiii de etnie romă cât şi
pentru societatea românească în ansamblu. Elevii de etnie romă au fost identificați ca
principal grup vulnerabil în fața discriminării de respondenții acestui chestionar, doar o
treime dintre aceștia (32,9%) sunt de acord cu măsurile de discriminare pozitivă.
Deși 87,2% dintre profesori declară că ar fi de acord cu înscrierea unui elev rom în clasa
în care predau, aproape jumătate dintre aceștia (47,1%) sunt de acord cu segregarea pe
bază de etnie.
La întrebarea: Care sunt grupurile vulnerabile la discriminare în mediul școlar?,
respondenții au precizat: 26% rromi, 21% copii cu dizabilitati, 14% copii infectați cu
HIV
La întrebarea: În ce măsură ați fi de acord cu înscrierea în clasă în care predați a unui
elev de... alta religie (90%) sau rom ( 87%) sau cu autism (54%) procentele sunt mai
mult decât grăitoare în privința discriminării pe diferite criterii. 70% dintre profesori
consideră că diagnosticul unui elev infectat cu HIV trebuie adus la cunoștința
profesorilor, colegilor de clasă și părinților colegilor.
Educaţia împotriva discriminării trebuie să înceapă din perioada preşcolară.Chiar înainte
de a putea vorbi , copiii încep să observe diferenţele legate de culoarea pielii, forma
ochilor , etc. și este important ca prin modelele parentale să absorbă comportamente
corecte și pozitive față de ceilalți.De aceea mesajele pe care părinții și adulții le transmit
despre oameni care de etnie diferită sau care au o dizabilitate sau care vorbesc o limbă
diferită sunt foarte importante.Este important ca adulţii să aibă atitudini pozitive faţă de
ceilalți oameni cu care relaționează, vin în contact și să nu dezvolte sentimente negative.

3
 Sesiunea Ştiinţifică Studenţească
“Ştiinţele Educaţiei în Context European”
Ediţia a IX-a, 14 Mai 2015
Prin activităţile sale școală țintește crearea unui mediu școlar securizant și constructiv, în
care drepturile copilului să fie respectate, promovate și garantate, afirmarea în școli a
culturii non-discriminării, a egalității de șanse, a respectului pentru demnitatea umană;

De asemenea, este important accesul la educaţie al tuturor copiilor, respectarea

drepturilor astfel încât să nu fie lezată demnitatea umană
Prin modalități și acțiuni pedagogice școala este responsabila de:
- crearea cadrului favorabil comunicării în care în care elevii să discute liber pe bază de
exemple concrete și să fie învățați să adopte comportamente corecte și pozitive, de
respect față de semeni și față de valorile umane, în general;
- stabilirea și respectarea unui cod de conduită, care să conțină prevederi referitoare la
discriminare și intoleranță în mediul școlar.
- încurajarea participării și exprimării libere a elevilor prin intermediul consiliului sau
parlamentului elevilor.
- întărirea parteneriatului școală-familie, solicitarea sprijinului părinților în educația
copiilor, în organizarea unor activități curriculare și extracurriculare legate de
combaterea discriminării.
- acordarea de sprijin elevilor vulnerabili (din familii sărace sau familii aflate în situații
de criză etc.)
- includerea în orele de dirigenție, de educație civică sau de consiliere a unor activități
care să stimuleze reflecția și gândirea critică a elevilor prin dezbateri, studii de caz,
- descrierea experiențelor de viață, implicarea activă în campanii de combatere a
discriminării, analiza stereotipurilor prezentate de massmedia, exprimarea prin
mijloace artistice (teatru, pictură etc.).
- organizarea de campanii de sensibilizare a celorlalți privind fenomenul discriminării
în mediul școlar și particparea la proiecte educaționale focusate pe această tematică.
4. Concluzii
Deși la nivelul Ministerului Educației din România s-au luat măsuri importante în
privința modificării noi Codului de Etică pentru învățământul preuniversitar, prin care
elevii sunt protejați de orice formă de discriminare, violență, abuz, neglijență sau
exploatare, totuși în câmpul educațional fenomenul discriminării este încă
prezent.Prevederile Codului de Etică se referă la ocrotirea sănătății fizice, psihice si
morale a elevilor prin supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităților
în școală, ceea ce obligă cadrele didactice să-l respecte, iar agresiunile fizice și
tratamentele umilitoare, sub orice formă, asupra elevilor sunt interzise.Aceste măsuri de
politici educaționale au scopul de a proteja elevii de orice formă de discriminare și
asigură egalitatea de şanse şi promovarea principiilor educaţiei inclusive, respectarea
demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui elev.

4
 Sesiunea Ştiinţifică Studenţească
“Ştiinţele Educaţiei în Context European”
Ediţia a IX-a, 14 Mai 2015

Bibliografie

1. Andreescu, G., “Libertatea de exprimare şi legislaţia de combatere a discriminării în

România”, Noua Revistă de Drepturile Omului nr. 1, 2005, pag. 5-31.
2. Bârsan C., (2005), Convenţia Europeană a Drepturilor Omului-Comentariu pe articole,
Ed. C.H. Beck București

3. Directiva Consiliului 2000 / 43 / CE ‚,Diversitatea reuneste identitati’’

4. HG nr. 1194 din 12.12. 2001 privind organizarea si functionarea Consiliului National
pentru Combaterea Discriminării
5. Legea 257/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 272/2004 privind protectia si
promovarea drepturilor copilului.
6. Ordonanța 137/2000 privind sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în
Monitorul Oficial nr. 99 din 08.02.2007
7. Ștefănescu, D.O. (2003), Dilema de gen a educației, Iași: Ed.Polirom

8. www.insomar.ro
9. 8. http://www.antidiscriminare.ro