Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupurile dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“

Aniþa Dulman

MATEMATICÃ
Reuºita în matematicã

Ghidul cursantului
Nivelul IV

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru
grupuri dezavantajate“ 2003 / 005 – 551.01.02 – au fost realizate de o echipã de
experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de
aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã –
Învãþãmânt primar“.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“
Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“
Carmen Costina, autoare „Limba englezã“
Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“
Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“
Cristiana Ilie, autoare „Istorie/Geografie“
Iudit Sera, autoare „Limba englezã“
Dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“
Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum
ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã –

Învãþãmânt primar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin
Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor
înscriºi în acest program educaþional.
Toate materialele din cadrul programului educaþional „A doua ºansã“ vor fi revizuite,
conform sugestiilor de îmbunãtãþire formulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã.
În acest sens, trimiteþi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa:
secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin

Design copertã: Dinu Dumbrãvician
Design ºi dtp: Gabi Iancu
Ilustraþii: Sorin Þârlea
Foto copertã: Dinu Dumbrãvician

Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de
aplicare experimentalã a programului educaþional „ A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.
Autorii s-au strãduit sã intre în legaturã cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiunea
de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi
la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul PHARE 2003 / 005 – 551.01.02
„Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: martie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã
a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

 tur i pen tru reuºitã
Prietene, ai ales MATE IV? sfa
Ai fãcut cea mai bunã alegere!
Cu MATE IV vei învãþa mai uºor ºi mai repede!
Te întrebi de ce ai nevoie pentru a reuºi?
MATE IV îþi propune învãþarea în 17 etape. E simplu!
Fiecare etapã are durata de 4 ore. Îþi trebuie un pix, un creion, o gumã,
Pe mãsura ce parcurgi etapele, vei fi mai
o riglã ºi, mai ales,
aproape de reuºita finalã. ÎNCREDERE ºi VOINÞÃ.

Cuprins
Drum bun cu Mate IV! ..................................................................................4

Numeraþia. 1. Un start bun .............................................................................................6

Operaþii cu numere 2. Numeraþia 1 – 1 000 000 .........................................................................8
3. Compararea numerelor 0 – 1 000 000 ....................................................10
4. Adunarea ºi scãderea numerelor de la 0 la 1 000 000 ...........................12
5. Exerciþii ºi probleme cu adunãri ºi scãderi .............................................14
6. Înmulþirea numerelor de la 0 la 1 000 ...................................................16
7. Împãrþirea numerelor de la 0 la 1 000 ...................................................18
8. Ordinea operaþiilor. Folosirea parantezelor............................................20
9. Fracþii ....................................................................................................22
10. Fracþii. Compararea fracþiilor .................................................................24
11. Probleme cu cele patru operaþii ............................................................26
12. Probleme – culegere de informaþii .........................................................28

Geometrie 13. Forme geometrice plane ........................................................................30

14. Forme geometrice spaþiale ....................................................................32

Unitãþi de mãsurã 15. Unitãþi de mãsurã pentru lungime, masã, capacitate..............................34

16. Unitãþi de mãsurã pentru timp ...............................................................36
17. Evaluare .................................................................................................38

Tabele..........................................................................................................40
Exerciþii ºi probleme recapitulative ..............................................................42
Mic dicþionar de termeni matematici...........................................................44

Matematicã IV 3
? Drum bun cu Mate IV!

Cum poþi folosi Mate IV?

Lecþiile sunt prezentate pe câte douã pagini.
În fiecare lecþie vei gãsi:

n curiozitãþi despre n activitãþi care te îndeamnã sã spui ceea ce ºtii deja, ceea ce poþi sã faci,
lumea înconjurãtoare grupate sub titlul Aminteºte-þi!
prezentate cu titlul
n existã atât activitãþi pe care le poþi face singur, cât ºi activitãþi pe care le
ªtiaþi cã… vei face în grup;

n activitãþi prin care vei
învãþa sã rezolvi
probleme matematice
pornind de la situaþii
din viaþa cotidianã
grupate sub titlul
Descoperã!.
n simbolul , n exerciþii , probleme, proiecte grupate sub titlul
marcheazã faptul Lucreazã!, cu ajutorul cãrora vei reuºi sã
cã o activitate se foloseºti lucrurile învãþate.
realizeazã în grup.
Sugestie:
Ai grijã de proiectele pe care le faci!
Strânge-le într-o mapã!

4 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

1. Cunoºti vreunul dintre urmãtoarele semne matematice?
Dacã da, spune la ce folosesc ele.

> < ( )

2. ªtii la ce foloseºte metrul? Dar litrul? Dar kilogramul?

3. Încearcã sã rãspunzi la urmãtoarele întrebãri:

n Cât reprezintã un sfert dintr-un numãr de 100 de mere?
n Dacã am 100 lei ºi cheltui o jumãtate din aceastã sumã,
ce sumã am cheltuit?

Proiect

„UN NOU ÎNCEPUT“

Ce veþi face?
Veþi face o listã cu aºteptãrile voastre pentru
semestrul acesta.
De ce veþi face?
Ca sã ºtiþi ce urmeazã sã învãþaþi ºi sã aveþi un
scop bine stabilit.
Cum veþi face?
Gândiþi-vã la situaþiile din viaþa de zi cu zi în
care aþi avut nevoie de calcule: la piaþã, la
cumpãrãturi, la slujbã etc. Veþi scrie pe foi
întrebãrile pe care vi le-aþi pus în astfel de
situaþii ºi le veþi lipi pe un carton.
Veþi decupa din ziare ºi reviste imagini care sã Câþi kilometri va face maºina în 3 ore
ilustreze situaþiile de viatã în care aþi avut dacã merge cu 40 kilometri pe orã?
nevoie de calcule ºi veþi face un afiº. Câþi lei voi lua pe 6 zile de muncã dacã o
zi se plãteºte cu 250 lei?
Cum veþi ºti cã aþi reuºit?
Veþi expune lucrãrile în sala de curs.
La sfârºitul cursului veþi vedea dacã ceea ce
v-aþi propus aþi fãcut.

Matematicã IV 5
1 Un start bun

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

1. Alege din lista prezentatã în partea dreaptã, cuvântul potrivit

Numarul limbilor vorbite pe pentru fiecare enunþ:
Terra este de 4000. Peste
jumatate din pamânteni a) Suma numerelor 300 si 400 este 4 900 700
vorbesc una din urmatoarele numãrul
12 limbi: engleza, franceza,
germana, araba, rusa, b) Numarul 4 766 are sute. 800 6 7
italiana, spaniola, portugheza,
chineza, japoneza, c) Înmulþind numãrul 7 cu numãrul 65 56 63
indoneziana, hindusa. 8 obþin

d) Pentru a afla diferenþa numerelor adunare înmulþire

800 ºi 400 efectuez operaþia de
scãdere împãrþire

e) Pentru a afla sfertul numãrului 2 4 16

16 efectuez operaþia de împãrþire
la
2. Scrie cu cifre numerele:

nouã sute patruzeci ºi doi ºapte sute douãzeci cinci sute cinci

ºapte sute douãzeci trei sute unsprezece nouã sute optsprezece

3. Citeºte numerele:
101 437 820 624 5 201 4 437 6 001 601 61

4. Scrie toate numerele care au cifra sutelor 9, iar cifra zecilor 4.

B Descoperã!

5. Într-o ºcoalã s-au adus 865 manuale ºcolare. Subliniazã scrierile care indicã acest numãr, dintre cele
de mai jos :
a) opt sute ºaizeci e) opt sute ºaizeci ºi cinci
b) 800 + 600 f) 800 + 60 +5
c) (8 ´ 100) + 60 + 5 g) (8 ´ 100) + (6 ´ 10) + (5 ´ 1)
d) 965 – 100 h) 965 – 10

6 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Numeraþia. Operaþii cu numere

6. Tabelul alãturat indicã numãrul de elevi înscriºi

Numãrul de elevi înscriºi
în ºcolile din trei localitaþi:
a) Gãseºte întrebãrile pe care ºi le-au pus cele ªcoala Bãieþi Fete
trei persoane indicate mai jos, dacã au
efectuat urmãtoarele calcule : Ulmi 120 80
Anca: 80 + 120 + 100 ;
Anton: (120 + 110 + 109) + ( 80 + 120 + 100); Viile 110 120
Catrina: (120 + 110 + 109) – ( 80 + 120 + 100);
b) Rezolvã operaþiile pentru fiecare dintre Conþeºti 109 100
întrebãri.

6. Rezolvã problemele de mai jos. Precizeazã, pentru fiecare poblemã, care dintre persoane a cules o
cantitate mai mare de fructe . Motiveazã rãspunsul : Este mai mare cantitatea culeasã de Petru pentru cã ...
a) Matei a cules 100 kg de pere, iar Alexandru a cules 50 kg de mere si 200 kg de pere.
b) Ioana a cules 4 lãdiþe cu câte 100 kg de mere fiecare, iar Viorica a cules 10 lãzi cu câte 40 kg de
mere fiecare.
c) Casandra a cules 200 kg de mere, ceea ce însemnã dublul cantitãþii culese de Matei.

C Proiect

ZI DE ZI REZOLVÃM PROBLEME
Ce vei face?
Vei folosi informaþiile pentru CONCURS
rezolvarea de probleme.
Cum vei face?
Vei cãuta informaþii, indicaþii,
reþete si le vei folosi în
rezolvarea de probleme.
Cum vei face? 1 2 3 4
Vei cãuta în ziare, în pliante,
în reclame scrise, informaþii. Condiþii de participare
Dimensiuni
De ce vei face? Abateri admise
obligatorii
Ca sã rezolvi probleme
adevãrate, din viaþã. Lungime (L) 4 100 mm 30 mm în plus
Cum vei ºtii ca ai reuºit? Înãlþime (Î) 5 300 mm 50 mm în minus
Ai subliniat numerele. Greutate (G) 19 kg 1 000 g în minus
Ai alcãtuit o problemã ºi ai
rezolvat-o. Cele patru bãrci au dimensiunile date mai jos. Citeºte-le cu atenþie
pentru a afla care dintre ele îndeplineºte condiþiile de participare la
concurs. Motiveazã rãspunsul.
L: 4 120 mm L: 4 320 mm L: 4 070 mm L: 4 200 mm
1 Î: 5 280 mm 2 Î: 5 350 mm 3 Î: 5 250 mm 4 Î: 5 350 mm
G: 18 kg G: 18 kg 500 g G: 18 kg G: 19 kg

Matematicã IV 7
2 Numeraþia 0 – 1 000 000

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

1. Observã harta unui oraº cu toate cartierele sale. Pe hartã au fost

marcate 3 cartiere în care se reface pavajul trotuarelor.
Lumina
nu se
propagã Micro I Micro VI Micro IX
instantaneu?
Ea se deplaseazã Micro II
cu o vitezã de aproximativ Micro X
300 000 km/s.
Micro IV Micro VII

Citeºte: I – unu; II – doi;

Micro XI
III – trei; IV – patru; V – cinci; Micro III
Micro VIII
VI – ºase; VII – ºapte; Micro V
VIII – opt; IX – nouã; X – zece;
XI – unsprezece.

a) Aflã câte plãci vor fi folosite în fiecare dintre S Z U S Z U

cele trei cartiere, - 100 000; MII UNITÃÞI
- 10 000; - 1 000.

b) Scrie numerele în tabelul alãturat:

B Descoperã!

2. Într-un magazin „Alimentara“ s-au vândut într-o sãptãmânã, printre alte produse, ouã, pâine, lapte,
dupã cum indicã tabelul de mai jos:
ClASA MILIOANE MII UNITÃÞI
Ordinul S Z U S Z U S Z U
ouã 9 9 9 9 9 9
pâine 6 3 5 6 1 2
sticle cu lapte 9 5 2 1 4 3

a) Citeºte numerele din tabel respectând b) Scrie numãrul pâinilor, apoi pe cel al
urmãtoarele indicaþii : ouãlor.
• Grupeazã cifrele câte trei, începând de la Lasã un spaþiu între clase.
dreapta numãrului: Citeºte numerele.
952143 952 143 635 612 ºase sute …
9 999 nouã mii …
clasa miilor clasa unitãþilor
• citeºte: 952 mii 143

8 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Numeraþia. Operaþii cu numere

3. Observã exemplul ºi completeazã tabelul.

567 022 cinci sute ºaizeci ºi ºapte mii douãzeci ºi doi
MILIOANE MII UNITÃÞI
S Z U S Z U S Z U
5 6 7 0 2 2 567 mii 22
... ... ... ... ... ... 603 mii 142
... ... ... ... ... ... 760 mii 131
1 0 0 0 0 0 0

• Dacã lipsesc unitãþile de un anumit ordin, în locul lor se scrie cifra 0.

Exemplu: 802 104 opt sute douã mii o sutã patru.
• Nu se scrie 0 la stânga primei cifre folosite în scrierea numãrului.
Exemplu: 076 234 ºaptezeci ºi ºase de mii douã sute treizeci ºi patru.
• Numãrul 1 000 000 se citeºte : un milion.

C Lucreazã!

4. Completeazã enunþurile de mai jos.

În scrierea numãrului 487 561:
• 4 este cifra sutelor de mii; • 5 este cifra .............................................. ;
• 8 este cifra .............................................. ; • 6 este cifra ..............................................;
• 7 este cifra .............................................. ; • 1 este cifra ............................................ ;

5. Lucraþi în perechi. Dintre numerele de mai jos copiaþi pe cele care au:
a) cifra sutelor de mii 7: c) cifra miilor 6:
b) cifra zecilor de mii 8: d) cifra sutelor 9:

792 234 686 111 151 957 276 586

668 111 204 862 81 213 726 586

6. Gãseºte toate numerele de ºase cifre care se 7. Citeºte numerele: 624 367, 809 521, 32 401,
pot scrie cu fiecare dintre cifrele 9, 7, 5, 3, 1, 0 80 561, 129 435.
o singurã datã.

8. Lucraþi în perechi. Scrieþi numerele cu cifre: 9. Scrie pentru fiecare ºir încã trei numere :
• nouã sute treizeci ºi doi: a) 43 276, 43 277, 43 278, ........ , ........ , ........ ;
• ºaizeci de mii unu: b) 627 321, 627 322, 627 323, ........ , ........ , ........ ;
• optzeci de mii ºase sute nouã: c) 4 149, 4 150, 4 151, ........ , ........ , ........ .
• cinci sute de mii patruzeci ºi trei:

Matematicã IV 9
3 Compararea numerelor 0 – 1 000 000. Estimãri

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

În anul 1950 viteza unui 1. Completeazã enunþul :

avion era de 250 km/h?
În prezent, existã avioane
care zboarã cu 2500 km/h?
2. În casetele de mai jos sunt scrise numere ce reprezintã populaþia
Numãrul 250 este mai ................................ decât numãrul 2 500 .
Motiveazã rãspunsul.
unor judeþe din România în anul 1995.
a) Citeºte numãrul de locuitori din fiecare judeþ.
b) Înconjurã cifra sutelor de mii din fiecare numãr.
Scrie litera M pentru judeþul despre care crezi cã are cel mai
mare numãr de locuitori ºi m pentru cel cu numãrul de locuitori
cel mai mic.

Dâmboviþa Dolj Giurgiu Galaþi

557 125 756 318 302 839 643 017

B Descoperã!

3. Comparã numerele: 684 345 ºi 684 289. 4. Comparã numerele : 437 601 ºi 43 601.

Observã cã ambele numere sunt scrise cu Observã cã numãrul 437 601 este scris cu
ºase cifre. Începe compararea pornind de ºase cifre, iar numãrul 43 601 este scris cu
la stânga la dreapta. cinci cifre.
684 345 684 289 437 601 > 43 601 sau 43 601 < 437 601
Continuã: 684 345 684 289
Continuã: 684 345 684 289
Continuã: 684 345 684 289
3 > 2 ceea ce înseamnã cã:
684 345 > 684 289
reþine !
Pentru a compara douã numere procedeazã astfel:
• Comparã mai întâi numãrul de cifre:
5. De cele mai multe ori, când se vorbeºte despre 47 356 > 9 576
populaþia unui oraº, despre producþia agricolã (5 cifre) > (4 cifre)
sau industrialã, nu se dau numere exacte, ci Numãrul mai mare este acela care are un
rotunjite . numãr mai mare de cifre .
Exemple: • Dacã numãrul de cifre este identic, comparã
numãrul sutelor de mii, apoi pe cel al zecilor de
412 987 413 000 (rotunjirea la mii); mii, al miilor, al sutelor, al zecilor, al unitãþilor.
577 696 580 000 (rotunjirea la zeci de mii); 346 205 > 247 804 pentru cã 3 > 2;
301 214 300 000 (rotunjirea la sute de mii). 672 246 > 662 304 pentru cã 7 > 6;
895 192 > 894 183 pentru cã 5 > 4;
763 434 > 763234 pentru cã 4 > 2.

10 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Numeraþia. Operaþii cu numere

C Lucreazã!

6. Comparã numerele. Scrie în unul dintre 10. Subliniazã numãrul cel mai mic, apoi înconjoarã
semnele <, =, >. numãrul cel mai mare:
42 381 8 875; 8 125 8 412; 6 762; 6 782; 6 728; 6 726; 6 769.
46 437 48 230; 28 279 28 540; 11. Observã exemplul ºi completezã în mod
7 263 7 236; 37 835 37 812; asemãnãtor :
14 000 < 14 524 < 15 000;
7. Scrie vecinii numerelor: ............................ < 729 433 < ............................ ;
.......................... < 35 236 < .......................... ; ............................ < 839 615 < ............................ ;
.......................... < 70 999 < .......................... ; ............................ < 756 826 < ............................
.......................... < 57 401 < .......................... ;
.......................... < 99 999 < .......................... ; 12. Observã exemplul, apoi gãseºte un numãr pe
.......................... < 90 842 < .......................... ; care sã-l scrii în mijloc :
.......................... < 24 009 < .......................... ; 6 000 < 6 500 < 7 000;
27 000 < ................ < 28 000;
8. Rotunjeºte numerele : 5 000 < ................ < 6 000;
a) la sute: 4 199; 6 234; 7 897; 2 787; 3 501; 13 000 < ................ < 14 000.
b) la mii: 3 967; 4 101; 5 781; 2 103; 9 102.
Exemple: 4 199 4 200 (rotunjirea la sute)
3 967 4 000 (rotunjirea la mii)

9. Ordoneazã numerele de la cel mai mic la cel mai

mare:
a) 135; 334; 257; 496; 649; 519; 797.
b) 6 246; 5 999; 6 000; 6 612; 6 016; 6 245; 6 116.
c) 88 000; 88 946; 89 000; 86 501; 88 951; 87 654;
88 907.

D Proiect

ªTIU SÃ FOLOSESC INFORMAÞIILE

Ce vei face ?
Vei cãuta informaþii pentru a reuºi sã rezolvi • Tarif pentru publicitate
probleme în viaþa de zi cu zi. la televiziune • Planeta Marte
De ce vei face ? Anul 1999: 30 secunde de • este de 7 ori mai micã decât
Pentru cã a rezolva o problemã înseamnã sã ºtii sã publicitate între orele : Terra;
gãseºti informaþiile potrivite. 13-14: 150 000 lei • are nevoie de 2 ani pentru a
Cum vei face ? 17-18: 244 000 lei face un tur în jurul Sorelui;
20-21: 255 000 lei • se deplaseazã cu 86 234 km/h.
Vei cãuta grafice, scheme, tabele, liste, hãrþi etc. ºi
le vei lipi pe un carton. Vei obþine un poster.
Cum vei ºti cã ai reuºit ? 86 234 km/h !!
Preþurile cresc !
Subliniazã numerele, alcãtuieºte probleme pentru Aproape 90 000 km !!
colegii tãi, prezintã-le posterul ºi solicitã-le pãrerea.

Matematicã IV 11
4 Adunarea ºi scãderea numerelor de la 0 la 1 000 000

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

1. Completeazã enunþul folosind cuvântul
Planeta Uranus potrivit din parantezã.
face înconjurul Numãrul 30 600 este mai ............... (mic, mare)
Soarelui în decât numãrul 225.
30 600 zile,
iar planeta Venus 2. Alege cuvântul potrivit pentru a completa
în 225 zile? fiecare enunþ.
a) pentru a afla suma efectuez:
adunarea scãderea
b) pentru a afla diferenþa efectuez:
adunarea scãderea

3. Completaþi tabelele:
a 220 70 500 a 9 870 6 730 9 878
b 135 110 1 435 b 250 1 210 1 234
a+b ... ... ... a–b ... ... ...

B Descoperã!
4. La ultimul recensãmânt, un oraº avea în cartierele
sale un numãr de locuitori dupã cum indicã • Cartier I: 12 426
I IV
datele alãturate. • Cartier II: 103 310
Câþi locuitori avea oraºul la ultimul • Cartier III: 70 101 III
II
recensãmânt? • Cartier IV: 129 897
12 426 + 103 310 + 70 101 + 129 897 = ...............
• Pentru a rezolva mai uºor exerciþiul de mai sus, poþi schimba locul numerele, poþi grupa în mod
convenabil termenii:
(103 310 + 129 897) + (12 426 + 70 101) =
• Aºazã numerele unele sub altele. Începe adunarea cu unitãþile. • Continuã sã calculezi :
• 0 (unitãþi) + 7 (unitãþi) = 7 (unitãþi)
1 11
103 310 + • 1 (zece) + 9 (zeci) = 10 (zeci) 12 426 +
129 897 scriem 0 ºi reþinem 1 70 101
233 207 • 3 (sute) + 8(sute) + 1(sutã) = 12 (sute) ...... 27
scriem 2 þinem 1
• 3 (mii) + 9 (mii) + 1 (mii) = 13 (mii)
scriem 3 ºi reþinem 1
• 0 (zeci de mii) + 2 (zeci de mii) + 1 (zeci de mii) = 3 (zeci de mii)
• 1 (sutã de mii) + 1 (sutã de mii) = 2 (sute de mii)

12 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Numeraþia. Operaþii cu numere

5. Observã tabelul de mai jos. Înconjurã numele oraºului în care numãrul de locuitori a scãzut.
Aflã câþi locuitori a pierdut oraºul al cãrui nume l-ai înconjurat.
Numãr de locuitori 106 426 – 105 983 = 443
Oraºul
în anul 1975 în anul 1990 106 426 – Verificare: 105 983 +
Moisil 106 426 105 983 105 983 443
Barna 32 342 45 849 443 106 426

Aºazã numerele unele sub altele. Începe scãderea cu unitãþile:

• 6 (unitãþi) – 3 (unitãþi) = 3 (unitãþi)
• 2 (zeci) – 8 (zeci) nu este posibil
împrumutãm o sutã, adicã zece zeci pe care le adãugãm la cele 2 zeci
spunem 12 (zeci ) – 8 (zeci) = 4 (zeci)
• 3 (sute) – 9 (sute) nu este posibil
împrumutãm o mie, adicã zece sute pe care le adãugãm la cele 3 sute
spunem 13 (sute ) – 9 ( sute ) = 4 ( sute )
• 5 (mii) – 5 (mii) = 0 (mii)
• 0 (zeci de mii) – 0 (zeci de mii) = 0 (zeci de mii)
• 1 (sutã de mii) – 1 (sutã de mii) = 0 (sute de mii)

6. Comparã numãrul locuitorilor din Barna în cei doi ani. A crescut sau a scãzut în anul 1990?
Motiveazã.
39 342 + = 45 849 1

45 849 – 39 342 = 6 507 45 849 –

39 342
6 507

C Lucreazã!

6. Calculeazã :
842 + 639 + 271 = 24 318 – 9 571 =
375 + 8 742 + 1 007 = 928 – 453 =
17 849 + 5 976 = 91 001 – 9 113 =
8 374 + 37 596 + 6 952 = 67 400 – 2 681 – 7 319 =

7. Într-un camion se pot încãrca cel mult 15 000 kg. Depozitul Forte Depozitul Max
Care dintre cele douã comenzi se poate realiza Piatrã 11 909 kg Piatrã 7 653 kg
cea de la depozitul Forte sau cea de la Max? Nisip 3 605 kg Nisip 2 143 kg
Motiveazã rãspunsul. Var 976 kg Var 6 008 kg

Matematicã IV 13
5 Exerciþii ºi probleme cu adunãri ºi scãderi

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

1. Comparã numerele, apoi completeazã enunþul:
Înconjurul Pãmântului
„Numãrul 50 000 este mai .......... decât numãrul 40 000 cu ...........“
mãsoarã 40 000 km?
Corpul omenesc conþine 2. Apreciaþi care numãr este cel mai apropiat de rezultat:
150 000 km de vase 21 300 + 19 500; 30 000 40 000 50 000
sanguine?
61 125 – 49 950; 10 000 20 000 30 000

3. Înconjurã enunþul care corespunde exerciþiului de mai jos, apoi rezolvã :

155 603 + = 328 676
a) O fabricã de hârtie a folosit într-un an 155 603 kg de material lemnos ºi 328 676 kg deºeuri.
Câte kg de materiale s-au folosit ?
b) Un chioºc de ziare a vândut într-o sãptãmânã 155 603 ziare ºi un numãr de reviste.
Câte reviste s-au dat dacã, în total, au fost vândute 328 676 de publicaþii ?

4. Meciurile dintr-o etapã a campionatului intern de fotbal au fost urmãrite, pe zile, de un numãr de
spectatori redat în tabelul de mai jos:
Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã
11 425 9 876 16 384 10 897 13 206 21 984
• În care din zile a fost numãrul cel mai mare de spectatori?
• Care este ziua cu cei mai puþini spectatori?
• Care este diferenþa dintre cel mai mare ºi cel mai mic numãr de spectatori?
• Câþi spectatori au fost în total în cele ºase zile?

5. În fiecare caz, alege operaþia potrivitã, apoi aflã rezultatul.

a) Din cele 98 189 persoane dintr-o localitate, b) O tipografe a tipãrit într-un an 21 343 de ma-
7 543 sunt copii, iar restul adulþi. nuale ºcolare ºi 791 641 de cãrþi de literaturã.
Câþi adulþi sunt în acea localitate? Câte cãrþi ºi manuale s-au tipãrit în total?
98 189 + 7 543 = 98 189 – 7 543 = 791 641 – 21 343 = 791 641 + 21 343 =

B Descoperã!
6. Tabelul alãturat prezintã numãrul de pãsãri
Numãr de pãsãri
crescute în patru ferme în ani diferiþi. Observã :
Ferma anul 1995 anul 2000 anul 2005
a) Între anii 1995 ºi 2000, numãrul de pãsãri de la
ferma Gârleni a scãzut cu 3 713, iar între 2000 Gârleni 39 342 41 565 45 849
ºi 2005 numãrul de pãsãri a crescut cu 4 251. Plopuºor 39 342 41 565 45 849
b) În zece ani numãrul de pãsãri de la ferma Slãtinari 106 426 111 669 105 983
Gârleni a crescut cu 538 de pãsãri. Olteþ 84 029 76 647 70 996
• La care dintre ferme numãrul de pãsãri a
scãzut cel mai mult, între anii 1995 ºi 2005?
• Care dintre ferme a avut cea mai mare creºtere ?
• Care dintre ferme a avut o creºtere între anii 1995 si 2000, apoi pânã în 2005 a avut o descreºtere ?

14 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Numeraþia. Operaþii cu numere

C Lucreazã!

7. La un cinematograf au fost 473 435 de intrãri la film dintre care 245 636 la filme strãine,
iar restul la filme româneºti.
Câte intrãri la filme româneºti au fost?

8. Alcãtuiþi probleme pornind de la imaginile de mai jos.

Daþi-le colegilor sã le rezolve.

a) Anul 1990 b) Anul 2000

409 605 bucãþi 991 603 bucãþi

1000 kg 1000 kg

200 kg 200 kg
1000 kg 1000 kg 1000 kg

Maximum Maximum Maximum

5 700 kg 4 700 kg 3 500 kg

Matematicã IV 15
6 Înmulþirea numerelor de la 0 la 1 000

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

1. Câte pulsaþii se vor înregistra în 10 minute?
Ritmul cardiac al unei Dar în 1000 ?
pisici este de 180 de Precizeazã ce operaþie ai efectuat.
pulsaþii pe minut.

2. Completaþi fiecare dintre enunþurile de mai jos, folosind cuvântul potrivit, dintre cele scrise
în parantezã.
a) Pentru a afla un numãr de 10 ori mai mare decât 10 efectuez operaþia de .........................................
(adunare , înmulþire) .
b) Produsul numerelor 3 ºi 100 este ......................................... (30, 300, 103).
c) Înmulþind un numãr cu 0 obþinem ......................................... (zero, acelaºi numãr).
d) Dublul numãrului 10 este ......................................... (20, 100, 40).

3. Calculeazã oral:

4´8 6´6 7´7 5´5 4´4 8´8

3´6 9´6 9´7 5´8 4´9 7´7

4. Efectueazã! 5. Efectueazã:
56 = 50 + 6 (2 ´ 100) + (2 ´ 10) + (2 ´ 1) = 200 + ........ + ....... = .......
89 = .... + ....
100 100 10 10 1 1
256 = 200 + 50 + 6
432 = .... + .... + .... (8 ´ 10) + (4 ´ 1) = ...........

B Descoperã!
6. Calculaþi numãrul de plãcuþe reprezentate în desenul de mai jos.
13

10 3

16 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Numeraþia. Operaþii cu numere

• Observã cum poþi calcula produsul 13 ´ 5:

b) ´ 10 3
a) 13 ´ 5 = (10 + 3) ´ 5 = 5 50 15 50 + 15 = 65
= (10 ´ 5) + (3 ´ 5) =

c) 13 ´ • spunem: 3 ori 5 fac 15; scriem 5

= 50 + 15 =
5 ºi reþinem 1;
65 • spunem: 5 ori 1 fac 5 ºi cu 1 fac 6;
= 65 scriem 6.

7. Aflã numãrul de pãtrãþele din desenul de mai jos:

7 10

17
a) 17 ´ 3 = (10 + 7) ´ 3 = b) ´ 10 7 c) 17 ´
= (10 ´ ...) + (... ´ 3) = 3
3 ... ... ... + ... = ...
...
= 30 + ... =
= ...
8. Observã cum poþi calcula produsul 132 ´ 7:
a) 132 ´ 7 = (100 ´ 7) + (30 ´ 7) + (2 ´ 7) =
reþine !
= 700 + ... + 14 = Pentru a înmulþi un numãr scris cu mai multe
cifre cu un numãr scris cu o cifrã aºezãm
= ... numerele în scris ºi procedãm astfel :
• începem cu unitãþile; spunem 7 ori 2 fac 14;
b) scriem 4 ºi reþinem 1;
100 30 2
• continuãm cu zecile: spunem 7 ori 3 fac 21
ºi cu 1 fac 22;
132 scriem 2 si reþinem 2;
c) 132 ´
7 • continuãm cu sutele: spunem 7 ori 1 fac 7
924 ºi cu 2 fac 9 .

C Lucreazã!

9. 24 ´ 67 ´ 39 ´ 44 ´ 10. La o cantinã s-au adus 9 cutii de câte 18 îngheþate

3 2 3 5 cu vanilie ºi 8 cutii de câte 26 îngheþate cu
ciocolatã. La prânz vin 354 de persoane.
• Va avea fiecare persoanã o îngheþatã?
123 ´ 167 ´ 149 ´ 164 ´ • Dacã da, câte vor ramâne?
3 4 2 4
• Dacã nu, câte mai trebuie?

Matematicã IV 17
7 Împãrþirea numerelor de la 0 la 1000

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

Pentru a parcurge 100 m
un melc are nevoie de 2 h?
Pentru a parcurge
aceeaºi distanþã un
ghepard are nevoie
de 2s?
1. Completaþi fiecare dintre enunþurile de mai jos folosind
cuvântul potrivit dintre cele scrise în parantezã.
a) Pentru a afla un numãr de douã ori mai mic decât 10 efectuez
operaþia de ......................... (împãrþire, înmulþire).
b) Câtul numerelor 30 ºi 10 este ......................... (300, 3, 40).
c) Numãrul 9 se cuprinde în 18 de ......................... (2 ori,
3 ori, 6 ori).
d) Dacã în 2h un melc parcurge 100 m, într-o orã va parcurge
de ............... ori mai puþin, adicã ............... m (10, 20, 50).

2. Calculeazã oral :
24 : 6 24 : 8 64 : 8 60 : 6 18 : 2 42 : 7 81 : 8 100 : 10
72 : 8 42 : 6 56 : 7 50 : 5 16 : 2 18 : 3 63 : 9 90 : 9

B Descoperã!
3. Câte zile va dura tratamentul cu BIOFORTE dacã într-o cutie sunt
6 pastil
50 de pastile ºi în fiecare zi o persoana ia câte 6 pastile? L M e pe zi
M J
Aflãm câte pastile rãmân la sfârºitul V S D
fiecãrei zile de tratament : 4 1 2
5 6 3
11 12 7 8
• 50 – 6 = 44 (dupã prima zi) 13 14 9 1 0
18 19 15 16
• 50 – 12 = 38 (dupã a doua zi) 20 21 1 7
25 26 22 23
• 50 – 18 = 32 (dupã a treia zi) 27 28 24
29 30
• 50 – 24 = 26 (dupã a patra zi) 3 1
• 50 – 30 = 20 (dupã a cincea zi) Verificãm: 8 ´ 6 = 48
• 50 – 36 = 14 (dupã a ºasea zi) 48 + 2 = 50 sau (8 ´ 6) + 2 = 50
Observãm cum se poate efectua împãrþirea în scris:
• 50 – 42 = 8 (dupã a ºaptea zi)
• 50 – 48 = 2 (dupã a opta zi) mai rãmân 2 pastile; 50 : 6 sau 50 6
48 8
• 50 – (8 ´ 6) = 2 (pastile au mai rãmas);
=2 (rest)
• 50 : 6 ® 8 (zile) ºi mai rãmân 2 pastile.

4. O fabricã ambaleazã mingile câte trei într-o cutie.

Câte cutii vor fi necesare pentru a ambala 963 de mingi?
Observã cum poþi efectua împãrþirea 963 : 3:
963 3 • începe împãrþirea cu sutele:
9 321 9 (sute) : 3 = 3 (sute) pentru cã 3 ´ 3 = 9; 9 – 9 = 0
=6 • coborâm zecile: Verificare:
6 6 (zeci) : 3 = 2 (zeci) pentru cã 3 ´ 2 = 6; 6 – 6 = 0 321 ´ 3 + 0 = 963
=3 • coborâm unitãþile:
3 3 (unitãþi) : 3 = 1 (unitãþi) 3 ´ 1 = 3; 3 – 3 =0 Cât Împãrþitor Rest Deîmpãrþit
= c î r d

18 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Numeraþia. Operaþii cu numere
5. a) Copiazã ºi completeazã:
642 2 579 3
3 1 1 3
=4 27
4
=2 ==9

= =
b) 819 : 3 = 273, rest 0
819 3
6 273 819 : 3 = 273 + 0
21
21
==9
9
Deîmpãrþit Împãrþitor Cât Rest
d î c r reþine !
=
Restul poate fi 0 (în împãr-
• 8 (sute) : 3 fac 2; 2 ori 3 fac 6 (ºase); 8 minus 6 fac 2; þirile care se fac exact) sau
• coborâm pe 1; mai mic decât împãrþitorul
• 21 : 3 fac 7; 7 ori 3 fac 21; 21 minus 21 fac 0; (împãrþirile nu se fac exact).
• coborâm pe 9; r = î sau r < î
• 9 : 3 fac 3; 3 ori 3 fac 9; 9 minus 9 fac 0;.

C Lucreazã!

6. Verificã dacã împãrþirile au fost rezolvate corect. Motiveazã.

96 4 84 3 176 8 146 4
8 24 6 28 16 28 12 36
16 24 =16 =26
16 24 16 24
== == == ==

7. Calculeazã câtul ºi restul pentru împãrþirile de mai jos :

72 : 4 = 81 : 2 = 525 : 5 =
84 : 2 = 126 : 5 = 612 : 6 =
96 : 2 = 509 : 3 = 625 : 5 =
56 : 3 = 125 : 5 = 94 : 3 =
75 : 5 = 963 : 3 = 483 : 4 =
77 : 7 = 844 : 2 = 76 : 5 =

8. Pe un cãrucior se pot încãrca 931 kg. Câþi pachete de câte 7 kg fiecare se pot pune pe cãrucior?

Matematicã IV 19
8 Ordinea operaþiilor. Folosirea parantezelor rotunde

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

Lucraþi în perechi.
Mayaºii, indieni din America Centralã, erau
foarte mult interesaþi de astronomie ºi de 1. Ce numãr aþi obþine dacã aþi avea: 2 cartonaºe c),
matematicã? 3 cartonaºe e), 4 cartonaºe f), dintre cartonaºele
mayaºe? Scrieþi operaþiile corespunzãtoare.
Pentru scrierea numerelor mari ei foloseau
trei semne:
2. Observaþi egalitãþile. Pentru fiecare dintre ele
2 4 5 20 10 25 scrieþi în A (adevãrat) sau F (fals).
Rezolvaþi mai întâi calculele din parantezã.
(57 – 7) + 4 = 54 (63 – 13) + 3 = 53
a) b) c) d) e) f) 57 – (7 + 4) = 46 63 – (13 + 3) = 47

B Descoperã!
3. Într-o salã de spectacole sunt 6 rânduri cu câte 5 locuri, 4 rânduri cu câte 7 locuri ºi 2 rânduri cu câte
21 de locuri.
Dacã vin 97 de spectatori, câte locuri mai rãmân libere?
• Observã schema de mai jos. Calculeazã completând de fiecare datã spaþiile punctate.
2 ´ 21 + 6´5 + 4´7 – 97 =

• Copiazã exerciþiul ºi scrie parantezele: (2 ´ 2) + (6 ´ 5) + (4 ´ 7) – 97 =

4. Calculeazã ce rest vor primi

4 persoane de la 100 lei dacã
au fãcut comanda alãturatã. apa
suc
Lista
de pr
eturi
8 lei
reþine !
• Scrie rezolvarea sub forma
unui exerciþiu : cafea 14 lei Într-un exerciþiu în care ai
înghe 10 lei de rezolvat mai multe operaþii,
100 – 2 ´ 8 – 4 ´ 7 – 2 ´ 10 tata întâi se rezolvã, în ordine, în-
• ªtiind cã au pus fiecare ceai 7 lei
mulþirile sau împãrþirile, apoi
aceeaºi sumã de bani, aflã 9 lei adunãrile sau scãderile.
ce rest va primi fiecare Într-un exerciþiu în care
persoanã. Comanda sunt paranteze, se rezolvã mai
Scrie rezolvarea sub forma întâi operaþiile din paranteze,
unui exerciþiu. apa 2
în ordine, apoi cele din afara
Foloseºte parantezele. înghetata 4 parantezelor.
cafea 2

20 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Numeraþia. Operaþii cu numere

5. O persoanã a cules 100 kg de mãceºe.

Dintre acestea a vâdut la piaþã 8 pungi cu
câte 7 kg fiecare, 24 kg le-a dat la un centru
de colectare a fructelor, iar restul le-a pus la
pãstrat pentru iarnã.
Câte kg a folosit în gospodãrie?
(Scrie rezolvarea sub forma unui exerciþiu.)

6. Rezolvã.
a) 72 – (81 : 9 + 4) – 32 + 4 ´ 5 = d) (24 + 10) : 2 + 20 ´ 2 : 10 + 14 =
b) 10 + 9 ´ 10 – (14 : 2 – 7) ´ 6 = e) 100 : 10 ´ 1 ´ 6 – 9 ´ 9 : 9 : 3 ´ 10 =
c) 10 ´ 10 : 10 ´ 10 – 10 – 10 = f) 4 – 4 : 4 + 4 ´ 4 ´ 4 =

7. Scrie în semnele operaþiilor învãþate, astfel încât egalitãþile sã fie adevãrate. Poþi folosi ºi parantezele.
2 2 2 2 = 12 4 4 4 4=6
3 3 3 3 = 10 6 6 6 6=5

8. Pentru decorarea unei sãli au fost cumpãrate

25 de pungi cu câte 10 baloane fiecare. Pentru fiecare
pungã magazinul a dat gratuit câte 2 baloane.
• Spune întrebãri pentru urmãtoarele calcule :
e!
a) 25 ´ 10; b) 10 – 2; s 2 b aloan
u
n gã , bon
u
25 ´ 2; 25 ´ 8; 25 ´ 10 – 25 ´ 2; La 1 p
• Alege una dintre variantele date (a sau b), apoi rezolvã.

9. Alcãtuieºte probleme pornind de la imaginile de mai jos.

Preþ / kg 3 lei
Greutate 37 kg
Preþ total ––––––

Total: 100 kg

Matematicã IV 21
9 Fracþii

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

1. Completeazã fiecare enunþ folosind cuvântul / numãrul potrivit,
Proporþiile ideale ale unui om dintre cele scrise în parantezã.
sunt: capul 1/8 (o optime) din a) Pentru a afla sfertul unui numãr îl împart la ......... (2, 4, 10).
talie, faþa 1/10 (o zecime),
b) Pentru a afla jumãtatea unui numãr îl împart la ......... (2, 4, 10).
picioarele 1/6 (o ºesime)?
2. Aflã jumãtatea, apoi sfertul numerelor: 12, 16, 20, 24, 40.
3. Subliniazã informaþiile din textul de mai jos pe care le-ai putea scrie cu ajutorul cifrelor.
„Zilnic mã scol la ora ºapte fãrã un sfert, dar azi m-am trezit la ora ºapte ºi jumãtate. Autobuzul meu
pleacã la opt fãrã un sfert aºa cã... l-am pierdut. Am bãut în fugã o jumãtate de pahar cu lapte. Am luat o
maºinã de ocazie, dar, ghinion. Dupã o zecime din drum maºina a rãmas în panã. Am fãcut restul
drumului cu un tractor.“

B Descoperã!
4. S-a împãrþit banda de hârtie în 10 pãrþi de aceeaºi lungime.

A C D E F G H I J K B
Se spune cã fiecare parte reprezintã o zecime din FH este alcãtuitã din douã pãrþi din banda AB.
bandã. De exemplu, bucata AC, reprezintã o FH reprezintã douã zecimi din AB. Se scrie :
zecime din bandã. Se scrie :
FH = 2 din AB.
AC = 1 din AB. 1 este o fracþie. 10
10 10
Se citeºte „ o zecime din AB“.
5. Banda de hârtie desenatã mai jos a fost împãrþitã în 5 pãrþi de aceeaºi lungime.

B D E F G C
• Banda BD reprezintã o cincime din banda BC. • Spune ce fracþie din banda BC de mai sus repre-
zintã pãrþile: EF, BE, EC, DE, DF, FG, GC, DC,
Se scrie: BD = 1 din BC.
5 apoi completeazã tabelul urmãtor.
EF BE EC DE DF FG GC DC
4 din BC ... din BC ... din BC ... din BC ... din BC ... din BC ... din BC ... din BC
5
6. a) Dacã se împarte o prãjiturã în douã pãrþi la fel b) Dacã se împarte o prajiturã în patru pãrþi la fel de
de mari, fiecare parte reprezintã o jumãtate mari, fiecare parte reprezintã un sfert din
din prãjiturã. prãjiturã.
Se scrie: 1 ºi se citeºte o doime. Se scrie 1 ºi se citeºte o pãtrime sau un sfert.
2 4

7. O persoanã a vopsit 1 din lungimea pistei A, iar alta a vopsit 1 A

4 4
din lungimea pistei B. Completeazã: 1 din pista A reprezintã o
4 B
parte mai ......... decât 1 din pista B.
4
22 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar
 Numeraþia. Operaþii cu numere

8. Observã desenul alãturat. Completeazã enunþul folosind una

dintre expresiile: la fel de mare, mai mare, mai mic:
1 din C reprezintã o parte ........................ ca 1 din D.
4 4 C D

9. Observã cã pentru modelul M de mai jos s-au folosit 13 din materialul înflorat reprezentat în desenele
alãturate O ºi P. 8

1 1
8 8
1 1 1 1 1 1
8 8 8 8 8 8
1 1 1 1 1 1
8 8 8 8 8 8
1 1 P
8 8
O
M reþine !
10. Scrie fracþia corespunzãtoare numãrului de piese decupate din 1 , 2 , 13 sunt fracþii.
figurile alãturate pentru realizarea desenului de mai jos 2 16 8
În fracþia 2 , numãrul 7 se
7
numeºte numitor ºi aratã în
câte pãrþi la fel de mari a fost
împãrþit întregul, iar numãrul
A B 2 se numeºte numãrãtor ºi
aratã câte pãrþi la fel de mari
s-au luat din întreg.

C Lucreazã!

11. Scrie fracþia corespunzãtoare pãrþii / pãrþilor

colorate pentru fiecare desen:

a) b) c) d)
5 3 7 2 3 4 6 8
12. Coloreazã în fiecare desen partea din desen 13. Citeºte fracþiile: ; ; ; ; ; ; ; .
corespunzãtoare fracþiei date: 4 6 9 10 2 4 6 9
14. Scrie fracþiile: douã cincimi; nouã ºesimi; patru
2 1 treimi; douã zecimi.
4 2
15. O persoanã a vopsit 3 din lungimea unei piste.
5
4 Ce fracþie din lungimea pistei mai are de vopsit?
8 (Fã un desen).

Matematicã IV 23
10 Fracþii. Compararea fracþiilor

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

1. Scrie fracþiile corespunzãtoare pãrþilor colorate
Statuia Libertãþii mã-
în fiecare caz:
soarã 46 m (4 600 cm)
de la sandale pânã la a)
vârful flãcãrii?
Ar fi nevoie de mai mult b)
de 40 de persoane cu
înãlþimea de 115 cm b)
aºzate una pe umerii
celeilalte, pentru a
1 ... 4
atinge aceeaºi înãlþime. a) ; b) ; c) .
... 4 ...

2. Un fermier observã cã animalele sale consumã

cantitãþile de apã ilustrate în desenul alãturat
(vasele au aceeaºi capacitate).
Scrie fracþia corespunzãtoare pãrþii colorate
din fiecare desen:
... 2 ...
a) ; b) ; c) .
4 ... 5 a) vacã b) cal c) porc

B Descoperã!

3. a) Observã cã fracþiile corespunzãtoare pãrþilor b) Observã partea din banda coloratã în fiecare caz.
colorate sunt: Se scrie:
3 1 2
A = .
3 3 6

6
B
6

• Observã cã cele douã benzi au aceeaºi reþine !

lungime.
Se citeºte : trei treimi este egal cu ºase ºesimi. Fracþiile care reprezintã aceeaºi parte
dintr-un întreg sunt fracþii egale.
Se scrie: 3 = 6 .
3 6 Exemplu: 1 = 2 .
3 6

4. Observã desenele de la exer- 5. Observã desenul alãturat. Scrie fracþii egale corespuzãtoare
ciþiul 1 ºi scrie fracþii egale. pãrþilor colorate.
1 ... 4 a)
= =
2 4 ...
b)

c)

24 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Numeraþia. Operaþii cu numere

6. Observã desenele de la exerciþiul 2.

Înconjoarã dintre fracþiile: 2 , 2 , 2 pe aceea care indicã :
reþine !
4 3 5
a) partea cea mai mare coloratã din întreg; Dintre douã fracþii care au
b) partea cea mai micã. acelaºi numãrãtor, este
Se scrie: 2 < 2 < 2 mai micã cea cu numito-
5 4 3 rul mai mare.
Se citeºte: douã cincimi mai micã decât douã pãtrimi mai micã
decât douã treimi.
7. Scrie fracþiile corespunzãtoare pãrþilor colorate. 8. Doi copii care au primit câte o ciocolatã asemã-
Comparã fracþiile. nãtoare au mâncat, fiecare, un anumit numãr de
parþi dupã cum indicã desenul de mai jos.

a) Scrie fracþiile corespunzãtoare pãrþilor

9. Scrie fracþiile corespunzãtoare pãrþilor colorate. corespunzãtoare mâncate de fiecare copil.
Înconjoarã fracþia mai micã. 3 5
b) Observã cã < .
9 9

reþine !
Dintre douã fracþii care au acelaºi numitor, este
mai mare cea cu numãrãtorul mai mare.

10. O persoanã a folosit 3 din lungimea unei funde

8
pentru ambalarea unor cadouri ºi 4 pentru
buchete de flori.
8 reþine !
a) Ce fracþie din lungimea fundei a folosit acea • Douã funcþii care au acelaºi numitor se adunã
persoanã? Deseneazã funda ºi coloreazã astfel: se adunã numãrãtorii, iar numitorul
pãrþile folosite. este comun.
Se calculeazã astfel: trei optimi plus patru 2 4 2+4 6
Exemplu: + = =
optimi fac ºapte optimi. 10 10 10 10
• Douã fracþii care au acelaºi numitor se scad
Se scrie: 3 + 4 = 7
8 8 8 astfel: se scad numãrãtorii, iar numitorul este
b) Ce fracþie din lungimea fundei a mai rãmas? comun.
Se calculeazã astfel: opt optimi minus ºapte
Exemplu: 5 – 3 = 5 – 3 = 2
optimi fac o optime. 9 9 9 9
8
Se scrie: – = 7 1
8 8 8
11. Sãtenii dintr-o comunã ºi-au propus sã construiascã un drum în trei sãptãmâni astfel: în prima
sãptãmînã 12 5 din lungimea drumului, în a doua sãptãmânã 4 , iar în a treia sãptãmânã, restul.
8
Ce fracþie din lungimea drumului reprezintã partea construitã a treia sãptãmânã?
Matematicã IV 25
11 Probleme cu cele patru operaþii

Pentru fiecare dintre urmãtoarele douã enunþuri precizeazã:

a) ce poþi afla cu ajutorul fiecãrui calcul;
I b) ce întrebare poþi fomula pentru a face aceste calcule;
c) care este întrebarea problemei (scrie-o pe spaþiul punctat).

1. De la o livadã s-au încãrcat

5 containere cu mere. a) 2 ´ 350 = 700
În 2 dintre ele s-au încãrcat b) 3 ´ 125 = 375
câte 350 de kg, iar în 3 dintre
ele câte 175. c) 700 + 375 = 1075

2. Petru ºi Maria sunt gemeni.

a) 9 ´ 6 = 54
Ei sunt cãsãtoriþi ºi au fiecare
câte doi copii. Cu ocazia ani- b) 5 ´ 4 = 20
versãrii au invitat la restau-
rant soþia/soþul, pãrinþii c) 54 ´ 20 = 74
(mama ºi tata) ºi copiii. d) 74 : 2 = 36
Au comandat pentru adulþi
un meniu de 9 lei fiecare,
iar pentru copii un meniu
de 5 lei fiecare.

Citeºte problemele de mai jos. Gãseºte printre calculele de pe etichete pe cel care te ajutã
II sã rãspunzi la întrebare.

3. Într-o salã de sport sunt 24 de rânduri cu câte 10 scaune.

La o întrecere între clase 9 din locuri au rãmas libere. a) (24 ´ 10) + 9
Câte persoane au urmãrit întrecerea?
b) (24 ´ 10) – 9
4. Într-o salã de spectacole sunt 24 de rânduri cu câte 10 scaune.
La un spectacol toate locurile au fost ocupate.
Câþi lei s-au încasat dacã un bilet costã 9 lei? c) (24 ´ 10) ´ 9

5. Într-o salã de teatru sunt 24 de rânduri cu câte 10 scaune ºi 1 rând

cu 9 scaune. Câte scaune sunt? d) (24 – 10) ´ 9

26 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Numeraþia. Operaþii cu numere

III Calculele de mai jos te ajutã sã gãseºti numerele care lipsesc. Descoperã-le ºi scrie-le.

6. Pe un cãrucior s-au încãrcat 3 colete de câte

kg ºi colete de câte 45 kg.
Încãrcãtura maximã este de kg.
Max.
Câte kg ar mai putea fi puse pe cãrucior? ......... kg

a) 3 ´ 150 = 450 b) 4 ´ 45 = 180

c) 450 + 180 = 630 d) 990 – 630 = 360

IV Foloseºte desenele pentru a rezolva problemele de mai jos.

7. Un grup de turiºti a plecat în excursie cu autocarul.

Traseul este lung de 800 km ºi a fost parcurs în trei zile. În prima zi, grupul a parcurs jumãtate din
traseu, iar în a doua ºi în a treia zi, a parcurs restul distanþei, în pãrþi egale.
Ce distanþã a parcurs în a doua zi? Dar în a treia?
800 km

I II III

prima zi a doua zi a treia zi

8. O personã a cumpãrat material pentru faþã masã ºi o bucatã de muºama pe care a dat cu 10 lei mai mult
decât pentru faþa de masã.
Cât a costat faþa de masã dacã împreunã au costat 90 lei?

40
• suma datã pe faþa de masã
90
40 10
• suma datã pe muºama

V Rezolvarea problemei urmãtoare conþine greºeli. Gãseºte-le, apoi corecteazã-le.

9. O familie a cumpãrat 6 scaune, 2 fotolii ºi o masã.

200 lei
Preþurile sunt cele din lista alãturatã.
Câþi lei au costat cumpãrãturile? 50 lei

6 ´ 50 + 45 + 200 = 545

45 lei

Matematicã IV 27
12 Probleme – culegere de informaþii

1. Observã „sala de aºteptare“. Rãspunde la întrebãrile de mai jos.

Trenul nr. DESTINATIA PLECAREA

Personal P401 Ploiesti 18h30
Rapid R2006 Cluj 19h45
Accelerat A3001 Brasov 20h15
Expres E205 Giugiu 21h15

450 lei 1 bilet

la Ploieºti

JE
RU BAGA
LO C P ENT ni / h
90 ba CAFEA: 5 lei
CORN: 2 lei
BERE: 2 lei
APÃ MINERALÃ: 1 leu
GUSTÃRI: 9 lei
ÎNGHEÞATÃ: 1 leu

1. Ce orã indicã ceasul din garã?

2. La ce orã pleacã trenul spre Braºov?
3. La ce orã pleacã trenul spre Ploieºti?
ani
50b 4. Cât timp mai este pânã la plecare trenului la
re:
Me i Ploieºti?
0 ban
to:
6 5. Ce numãr are trenul rapid?
Por 6. În ce direcþie pleacã trenul rapid?
i
0 ban 7. Ce rest va da casiera persoanei?
7
ro: 8. Cât va plãti persoana la cofetãrie?
Cit
10 bani 5 bani 1 ban 9. Cât va plãti la bagaje pentru 2 ore?
10. Ce monede se vor va utiliza pentru a lua un suc?

28 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Numeraþia. Operaþii cu numere

2. Observã afiºul publicitar pentru un spectacol de sunet ºi luminã care va avea loc pe un stadion.
Rãspunde la întrebãrile de mai jos.
a Care este preþul unui bilet în sectorul A?
b) Câte locuri sunt în sectoarele tip A? Dar B?
c) Câte zile va dura spectacolul?

T
G US U ST STADIONUL TINERETULUI
U G
1 6 A 0 AU
N
D I LA
2 „PLOAIE DE STELE“
N A
PÂ ORA 16 ºi ORA 20

Sectorul A: 40 lei A A

500 locuri A A

Sectorul B: 30 lei
400 locuri B B B B

Sectorul C: 20 lei
300 locuri
C B C
C C
Informaþii suplimentere: B
telefon: 0290 234 567

3. Observã oferta alãturatã.

O persoanã a fãcut abona-
T I C H E T D E
ment pentru sine la „ 7 Zile“,
pentru copil „ Cei ºapte
A B O N A M E N T
uriaºi“, iar pentru familie
„Casa ta“.
Câþi lei a economisit familia?

• CASA TA • CEI 7 URIAªI

11 numere : 1 an 12 numere : 1 an

• 7 ZILE • UNICA
48 numere 11 numere : 1 an

340 lei în loc de 457 lei 170 lei în loc de 230 lei

Matematicã IV 29
13 Forme geometrice plane

ºtiaþi cã ... 1.
a)
Descrieþi cum au fost construite figurile de mai jos.
b) c) d)
Napoleon ,
aflându-se
în exil,
îºi petrecea
multe ore
2. Deseneazã pe reþeaua cu pãtrãþele un pãtrat, iar deasupra lui un
cu pãtratul
triunghi.
Tangram.
3. Deseneazã pe o foaie cu pãtrãþele
figurile alãturate. Spune ce
figuri geometrice recunoºti.
Citeºte cuvântul format.
4. Observã tangramul. Toate cele 7 piese sunt poligoane. Cu ajutorul
lor se pot obþine nenumãrate alte figuri. Fã un tangram mai mare. reþine !
Decupeazã poligoanele.
Realizeazã figuri interesante. Poligonul este o linie frântã
închisã.
2
4
1 3
5
7 6

5. a) Observã figurile geometrice 1, 2, 3.

A, B, C, se numesc unghiuri.
Se noteazã: A, B, C.
b) Copiazã pe o hârtie transparentã, apoi
decupeazã cele trei unghiuri.
A - este un unghi drept.
c) Observã deschiderea unghiurilor. Ordonea- A C
B
zã-le crescãtor, de la cel cu deschiderea mai
micã la cel cu deschiderea mai mare. 1 2 3
6. Observã poligoanele, apoi completeazã tabelul alãturat.
Nr. Nr.
laturi unghiuri Litera

a) b) c) d) e) f)

g) h) i) j) k)

reþine ! Poligoanele cu 4 laturi ºi 4 unghiuri sunt patrulatere.

Poligoanele cu 3 laturi ºi 3 unghiuri sunt triunghiuri.

30 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Geometrie

7. În figura ABCD, AB, BC, CD, DA sunt laturi. Observa figurile, apoi completeazã tabelul cu numele
poligonului.
D C O
N Z
Numele
Descrierea figurii
figurii
M
A B L X Y Patru laturi de aceeaºi lungime
H G S R Laturile egale 2 câte 2
Y X
Laturile inegale
E F O P U V
8. Dintre poligoanele de mai jos coloreazã interiorul celor care nu Poligoanele LMNO, VXYZ,
sunt pãtrate. Y
N S R EFGH sunt romburi.
D C G F
G
O M Z X
H F
A B D E E
L O P V
9. Deseneazã în fiecare casetã figura indicatã. Continuã desenul dat.
Dreptunghi Pãtrat Triunghi Romb Triunghi

10. Construieºte patrulatere din benzi de carton. 5 cm

Alege din lista alãturatã benzile potrivite pentru a construi:
a) un dreptunghi …………………….…………………………… n 1 banda de 6 cm
b) un pãtrat ………………………………………………………. n 4 benzi de 5 cm
n 2 benzi de 4 cm
c) un romb ………………………………………………………..
n 4 benzi de 3 cm
Scrie pe spaþiul puctat câte benzi de fiecare fel poþi folosi.
11. Ca sã poþi mãsura lungimea sârmei ce împrejmuieºte o grãdinã, a dantelei ce se pune pe marginea
unei feþe de masã, poþi proceda ca în desenul de mai jos:
7 cm 18 cm este perimetru –
suma lungimilor laturilor
2 cm 2 cm 2 cm 2 + 2 + 7 + 7 = 18(cm) dreptunghiului.
7 cm
12. Observã poligoanele. Estimeazã care dintre ele are perimetrul mai mare. Verificã.

mãsoarã 1 cm

a) b) c) d)
13. Douã persoane au douã terenuri vecine separate de un gard de
35 m. Un teren are perimetrul de 360 m, iar celãlalt, de 400 m. 35 m
Ei se hotãrãsc sã uneascã cele douã terenuri în unul singur.
Care va fi perimetrul noului teren? Fã un desen.

Matematicã IV 31
14 Forme geometrice spaþiale

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

1. Observã obiectele de mai jos. Aºazã-le pe rafturi pe cele cu forme
Pentru a fabrica o minge de asemãnãtoare. Motiveazã aºezarea.
fotbal se asambleaza figuri
plane: hexagoane (poligoane
cu 6 laturi) ºi a,
pentagoane
(poligoane
cu 5 laturi). d,

a b c d e

f g h i

B Descoperã!

2. Spune nume de obiecte asemãnãtoare corpurilor desenate mai jos.

A) Cele care au toate feþele poligoane. B) Unele din feþele lor sunt discuri:

Cub Paralelipiped Cilindru Con

3. a) Observã corpul alãturat:

b) Numãrã feþele, vârfurile, faþã
muchiile unui cub.
vârf

muchie

32 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Geometrie

4. a) Observã corpurile de mai

jos, apoi desfãºurarea lor
din dreapta.
Uneºte fiecare corp cu
desfãºurarea sa.

b Alege una dintre desfãºurãri.

Mãreºte-o. Deseneazã
un ºablon. Decupeazã.
Asambleazã folosind o
bandã adezivã.

C Lucreazã!

5. Desenaþi corect punctele 6. Mãreºte desenul de mai jos (pe un carton).

pe desfãºurarea zarului alãturat. Fã un pliu în locurile punctate.
Lipeºte cu bandã adezivã.
Poþi face o cutiuþã de pus nasturi.

Matematicã IV 33
15 Unitãþi de mãsurã pentru lungime, masã, capacitate

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

În limba greacã veche 1. Completaþi unitatea de mãsurã potrivitã în cãsuþa goalã.

cuvintele urmãtoare a) Pentru un costum am nevoie de 3 de stofã.
înseamnã: b) O ladã cu roºii poate cântãri 40 .
deca = 10,
hecto = 100, c) Într-o gãleatã încap 10 de apã.
kilo = 1000.
2. Este posibil? Completeazã cu DA sau NU.
a) Talia veriºoarei mele depãºeºte 30 cm.
1 deca de vin b) Camionul are aproape 30 000 g.
c) În seringã încape 1 dal de ser.

B Descoperã!

3. Citeºte numerele din tabelul de mai jos, folosindu-te de urmãtoarele informaþii :

Multiplii metrului
10 m = 1 decametru (1 dam)
100 m = 1 hectometru (1 hm)
1000 m = 1 kilometru (1 km)
Submultiplii metrului
1 metru = 10 decimetri = 100 centimetri = 1000 milimetri

1 km = 10 hm = 100 dam = 1000 m

km hm dam m dm cm mm
1 m = 10 = cm 1 0 0 0
1m= dm 1 0 0
1 0

4. Citeºte lista principalelor unitãþi de mãsurã pentru masã. Subliniazã pe cele folosite mai des.

Tona (t) = 1000 kg

Chintalul (q) = 100 kg
Kilogramul (kg) = 1000 g
Hectogramul (hg)
Decagramul (dag)
Gramul (g)
Decigramul (dg)
Centigramul (cg)
Miligramul (mg)

34 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Unitãþi de mãsurã

5. Efectueazã transformãrile folosindu-te de tabelul de mai jos:

´ 10 ´ 10 ´ 10 ´ 10 ´ 10 ´ 10
Exemplu: 1 kg = 1000 g (10 ´ 10 ´ 10)
kg hg dag g dg cg mg
1 cg = 100 g (10 ´ 10)
1000 mg = 1 g (1000 : 10 : 10 : 10)
: 10 : 10 : 10 : 10 : 10 : 10
3 kg = g 5g = mg
17 t = kg 6q = kg
1 dag = g 600 cg = g

6. a) Observã tabelul urmãtor. Înconjoarã unitãþile de mãsurã pentru capacitate pe care le-ai întâlnit
mai des.
´ 10 ´ 10 ´ 10 ´ 10 ´ 10 ´ 10

kl hl dal l dl cl ml

: 10 : 10 : 10 : 10 : 10 : 10
b) Decalitrul este un multiplu adesea folosit de viticultori. 1 litru de apã cântãreºte
1 dal = l 1l= cl 1 l = 1000 1 kg

7. Observã vasul alãturat care 8. Adunã câteva recipiente de apã, de suc, de ulei etc.
are capacitatea de 1 litru. Citeºte capacitatea scrisã pe etichete.
Câþi centilitri corespund Pentru vasul cu formã diferitã fã mãsurãtoarea
la 1/2 litri? 1/2 folosind, aceeaºi unitate de mãsurã (1 pahar).
Dar la1/4 litri? 1/4

C Lucreazã!
9. Barilul este o unitate de mãsurã americanã 11. Numeºte obiecte care ar putea avea:
pentru mãsurarea cantitãþii de petrol. a) masa de 1 g, 1 kg, 1 t;
1 baril= 160 litri. b) capacitatea de 250 cl, 25 l;
Câþi km ar putea face o maºinã cu 1 baril de c) lungimea de 1 m, de 100 m, de 100 km.
petrol dacã consumã 10 l la 100 km?
12. Completeazã cu unitatea de mãsurã cea mai
10. potrivitã:
a) Verificaþi cu ajutorul unei balanþe dacã a) Liftul nu urcã dacã încãrcãtura sa depãºeºte
1 litru de apã cântãreºte 1 kg. 250
b) Cântãriþi, folosind acelaºi vas, 1 l de ulei de b) Încãrcãtura maximã a unui camion este de
gãtit. Aþi gãsit aceeaºi masã? 3
c) Dacã ai de ales între douã magazine în care c) Într-o seringã încap 20 de ser.
se vinde ulei: cu 4 lei litrul în unul ºi în
celãlalt cu 4 lei kilogramul, de unde e mai 13. Completeazã:
avantajos sã cumperi? De ce? Mai adaug la g de sare la 750 g ca sã fac
1 kg de sare.

Matematicã IV 35
16 Unitãþi de mãsurã pentru timp

ºtiaþi cã ... A Aminteºte-þi!

În vechime oamenii se orientau 1. Ce înþeles au în viaþa de toate zilele expresiile:

cu ajutorul unui cadran solar? a) Revin într-un minut!
b) Aºteaptã o secundã!
c) „Ora adevãrului.“

2. Completeazã:
a) 1 orã = minute;
b) 1 minut = secunde.

B Descoperã!
3. Calendarul indicã o datã precisã. Exemplu: 31 iulie 2006.

IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE

L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D
1 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2
2 3 4 5 6 7 8 6 7 8 9 10 11 12 6 7 8 9 10 11 12 3 4 5 6 7 8 9
9 10 11 12 13 14 15 13 14 15 16 17 18 19 13 14 15 16 17 18 19 10 11 12 13 14 15 16
16 17 18 19 20 21 22 20 21 22 23 24 25 26 20 21 22 23 24 25 26 17 18 19 20 21 22 23
23 24 25 26 27 28 29 27 28 27 28 29 30 31 24 25 26 27 28 29 30
30 31

MAI IUNIE IULIE AUGUST

L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D
1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 1 2 1 2 3 4 5 6
8 9 10 11 12 13 14 5 6 7 8 9 10 11 3 4 5 6 7 8 9 7 8 9 10 11 12 13
15 16 17 18 19 20 21 12 13 14 15 16 17 18 10 11 12 13 14 15 16 14 15 16 17 18 19 20
22 23 24 25 26 27 28 19 20 21 22 23 24 25 17 18 19 20 21 22 23 21 22 23 24 25 26 27
29 30 31 26 27 28 29 30 24 25 26 27 28 29 30 28 29 30 31
31

SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE

L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D
1 2 3 1 1 2 3 4 5 1 2 3
4 5 6 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 6 7 8 9 10 11 12 4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17 9 10 11 12 13 14 15 13 14 15 16 17 18 19 11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24 16 17 18 19 20 21 22 20 21 22 23 24 25 26 18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 23 24 25 26 27 28 29 27 28 29 30 25 26 27 28 29 30 31

30 31

36 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Unitãþi de mãsurã

4. Cronometrul redã un timp trecut, o duratã.

Exemplu: Un sportiv a parcurs 10 000 m în 27 minute ºi 22 secunde.

5. Spune data naºterii tale.

Exemplu: 24 ianuarie 1990.
Cât timp a trecut de la naºterea ta panã în prezent?

6. Observã cele douã bilete de tren. Verificã dacã cele doua trasee au aceeaºi duratã.
La dus: La întors:
SNCF SNCF
Plecare: 7:30 Bucureºti Plecare: 10:30Tecuci
Gara de Nord Gara de Sud
Sosire: 13:30 Tecuci Sosire: 14:45 Bucureºti
Gara de Sud Gara de Nord
Data: 29.04.2006 Data: 05.05.2006

Completeazã : Drumul dureazã la dus cu …………… minute mai …………………… (mult / puþin)
decât drumul la întoarcere.

7. Observã programul unei biblioteci.

Biblioteca Priet
Scrie care este durata fucþionãrii. enii cãrþii
Luni
a) luni ………………………… ; 15 h 30 – 18 h 3
Marþi 0
b) marþi ………………………… . 16 h – 19 h 3
Miercuri 0
15 h 30 – 19 h
Joi
14 h – 18 h
Vineri
15 h – 18 h 3
Sâmbãtã 0
1 0 h 3 0 – 15 h
Duminicã
ÎNCH IS

8. Observã semnele zodiacale:

22.11–20.12 21.12–19.01 21.04–20.05

Spune cãrei zodii aparþin persoanele:

Toma – 13.III.1940 Maria – 29.XII.1978
Iulia – 27.IV.1982 Bogdana – 17.XI.1980

Matematicã IV 37
17 Evaluare

1. Scrie numerele de mai jos în ordine crescãtoare:

712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479, 231 984, 312 478.

2. Scrie vecinii numerelor:

1 000 000 200 006

3. Rezolvã exerciþiile de mai jos 4. Mihai ºi Dorina au câºtigat pentru o zi de muncã

folosind unul dintre sume de bani dupã cum urmeazã:
procedeele pe care le Mihai
cunoºti: · 4 bancnote de 500 lei
48 ´ 2 = 84 : 4 = · 14 bancnote de 100 lei
46 ´ 4 = 819 : 9 = Dorina
126 ´ 6 = 328 : 8 = · 17 bancnote de 100 lei
· 3 bancnote de 500lei
Scrie suma câºtigatã de fiecare.

5. Scrie fracþia corespunzãtoare pãrþii colorate din fiecare întreg.

6. Câþi metri de sârmã sunt 7. Un croitor a notat în carneþelul sãu materialele necesare pentru un
necesari ca sã pui un rând costum de haine. Ce va scrie el în carneþel pentru 84 costume?
pe marginea unei grãdini
cum este cea de mai jos. 1 costum 84 costume
240 m
stofã 4m stofã .......... m
32 m nasturi 8 bucãþi nasturi ........ bucãþi
pânzã 2m pânzã .......... m

8. În dreapta, este dat numãrul de persoane care au venit la vaccinare Luni 1 234
antigripalã într-o saptãmânã. Priveºte cu atenþie tabelul.
Marþi 349
a) În care dintre zile s-au vaccinat mai multe persoane?
Miercuri 658
b) Care este ziua cu cel mai mic numãr de persoane?
Joi 789
c) Câte persoane au fost în plus în prima zi faþã de ultima zi?
Vineri 2 134
Sâmbãtã 689
Duminicã 1 039
38 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar
 Evaluare

Ai rezolvat totul? BRAVO! Dacã nu ai ºtiut sã rezolvi sau ai fãcut greºeli, uitã-te în tabel, apoi rezolvã.
Exerciþii Greºeli
1 Nu ai ordonat corect numerele.
2 Ai greºit vecinii.
3 Ai greºit rezultatele.
4 Ai scris greºit sumele.
5 Ai uitat sã scrii fracþii.
6 Ai uitat ce este perimetrul.
7 Nu ai scris operaþiile corespunzãtoare.
8 Ai scris altã zi decât: a) vineri, b) marþi.
Cum poþi corecta
Observã exerciþiul A.
În partea stângã scrie numãrul cu 1 mai mic,
iar în partea dreaptã pe cel cu 1 mai mare.
Vezi B.
Vezi C. Fã adunãri repetate sau scrie numãrul
ca sumã de zeci ºi unitãþi.
Vezi D. Poþi folosi adunarea sau înmulþirea.
Aminteºte-þi cum se face înmulþirea cu
10, 100, 1 000.
Vezi E. Întoarce-te la lecþia fracþii.
Vezi F. Fã suma lungimilor laturilor.
Vezi G. Aminteºte-þi când faci înmulþirea.
Vezi explicaþiile de la H.

A Grupeazã numerele dupã cifra miilor.

u s z u s z u u s z u s z u u s z u s z u
7 2 1 7 8 9 3 2 1 7 8 4 2 7 1 4 9 7
7 1 2 8 4 9 3 1 2 4 7 8 2 3 1 9 8 4
În fiecare coloanã, gãseºte numãrul care are cea mai mare cifrã a sutelor de mii. Dacã cifra sutelor de mii
este aceeaºi, gãseºte numãrul care are cea mai mare cifrã a zecilor de mii. Dacã cifra zecilor de mii este
aceeaºi, cautã numãrul cu cea mai mare cifrã a miilor º.a.m.d. Acum, scrie-le crescãtor.

B 99 999, 100 000, 100 001.

C 48 ´ 2 = 48 + 48 = 96 sau 48 ´ 2 = (40 + 8) ´ 2 =(40 ´ 2) +(8 ´ 2) = 80 + 16 = 96.

D 500 + 500 + 500 + 500 + 100 + 100 + 100 …

E S-au colorat 6 pãrþi din cele 10 pãrþi. F Dacã toate laturile acestui triunghi
sunt de aceeaºi lungime, atunci
Se citeºte ºase zecimi. Se scrie 6 .
10 lungimea sârmei ce ar înconjura un
teren de aceastã formã ar fi :
…… m + …… m + …… m.

Cub Paralelipiped Sferã Cilindru Con

G Când spun „de patru ori câte 5“, fac operaþia de H Cautã numerele formate din mii. Comparã-le.
înmulþire. Este mai mare numãrul care are cifra miilor cea
Când spun „de 2 ori mai mult“, fac înmulþire. mai mare. La c), fã scãderea.

Matematicã IV 39
T Tabele

1. a) Cu ajutorul cifrelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 se pot scrie toate numerele:

Exemple: 100 008, 210 456, 374 768, 408, 593 501, 664 235, 792 959, 822, 90.

b) Fiecare cifrã are valoare diferitã în funcþie de locul pe care îl ocupã în scrierea numãrului:
s z u s z u
8 0 2 2 0 8 Opt sute douã mii douã sute opt

2. Pentru a compara douã numere, ne folosim de

regulile de mai jos.
n Dacã cele douã numere care sunt comparate
nu au acelaºi numãr de cifre, atunci numãrul
cu cifre mai multe este mai mare.
Exemplu:
Se comparã numerele 53 684 ºi 5 345.
Observãm cã numãrul 53 684 este alcãtuit din 5 cifre, iar numãrul 5 345 este alcãtuit din 4 cifre.
Deci, numãrul 53 684 este mai mare decât 5 345. Se scrie: 53 684 >5 345.

n Dacã cele douã numere care se comparã au acelaºi numãr de cifre, atunci se procedeazã în felul urmãtor:
Se comparã întâi cifrele sutelor de mii: numãrul care are mai multe sute de mii este mai mare. Dacã
cele douã numere comparate au aceeaºi cifrã a sutelor de mii, se trece la compararea cifrelor zecilor
de mii º. a. m. d .
Exemplu:
Se comparã numerele 946 723 ºi 925 845.
Observãm cã cele douã numere au aceeaºi cifrã a sutelor de mii, anume 9.
Trecem la zecile de mii. Observãm cã 946 723 are 4 zeci de mii, iar 925 845 are 2 zeci de mii, deci
946 723 e mai mare decât 925 845: 946 723 > 925 845.

3. Citeºte numãrul de mai jos ºi apoi priveºte tabelul:

938 298 – nouã sute treizeci ºi opt de mii douã sute nouãzeci ºi opt

MII MII
sute zeci unitãþi sute zeci unitãþi
9 3 8 2 9 8

40 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Tabele

4. Pentru a mãsura masa/cantitatea, se foloseºte balanþa:

În tabelul de mai jos, vei gãsi unitãþile de mãsurã pentru masã.

Denumire kilogram hectogram decagram gram

Prescurtare kg hg dag g
Numãrul de grame 1 000 g 100 g 10 g 1g

5. Pentru a mãsura lichidul dintr-un vas, se foloseºte un vas gradat.

În tabelul de mai jos, vei gãsi unitãþile de mãsurã pentru lichide.

Denumire litru decilitru centilitru mililitru

Prescurtare l dl cl ml
Numãrul de mililitri 1 000 ml 100 ml 10 ml 1 ml

6. Pentru a mãsura timpul, ne folosim de ceasuri, cronometre, clepsidre etc.

Un an reprezintã perioada necesarã Pãmântului pentru a face un tur complet
în jurul Soarelui.
1 an = 365 de zile
O datã la 4 ani, anul are 366 de zile ºi se numeºte an bisect.
O zi reprezintã timpul necesar Pãmântului pentru a se învârþi o datã în jurul axei sale.
1 zi = 24 de ore.
În tabelul de mai jos, vei gãsi unitãþile de mãsurã pentru timp.

Denumire zi orã minut secundã

Prescurtare nu are h min s
Numãrul de secunde 86 400 s 3 600 s 60 s 1s

7. Aminteºte-þi figurile geometrice:

Sferã Cilindru Con Cub Paralelipiped

Matematicã IV 41
R Exerciþii ºi probleme recapitulative

1. a) Citeºte numerele:
934, 805, 11 234, 60 234, 734 567, 123 456, 1 432.
b) Spune ce reprezintã de fiecare datã cifra 8:
128 345, 182 356, 897 654, 12 876, 23 487, 199 128.
c) Subliniazã numãrul cel mai mare din fiecare pereche:
12 356 ºi 21 256, 89 076ºi 98 670, 99 987 ºi 102 123.

2. Scrie numerele:
a) trei sute de mii optzeci ºi ºase:

b) douã sute de mii trei sute patruzeci ºi unu;

c) ºase sute de mii trei sute doi.

3. Aºazã numerele scrise pe cartonaºe în ordine crescãtoare.

80 567 400 657 49 765 613 732 702 632 59 678

4. Observã regula, apoi scrie în fiecare ºir încã 5 numere:

a) 22 340, 22 350, 22 360,

b) 6 567, 6 568, 6 569,

c) 8 459, 8 458, 8 457,

d) 70 678, 70 677, 70 676,

5. La un concurs sportiv organizat între ºcoli echipele au obþinut câte un

numãr de puncte dupã cum indicã tabelul de mai jos.
a) Citeºte numerele.
b) Scrie numerele pe podium pentru a indica ce echipe s-au aflat pe locul I,
pe locul II, pe locul III.
Echipa Numãr de puncte
Pãuneºti
I
5 789
Frasinul 7 765 II
Burduca 8 756 III
Olari 6 987
Mândreºti 4 670 c) Aflã cu cât este mai mic punctajul
echipei de pe locul al doilea faþã
Blânzi 8 876 de cel al echipei de pe locul întâi.

42 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar

 Exerciþii ºi probleme recapitulative

6. Calculeazã:
a) 2 321 + 5 214; 7 021 + 1 456; 2 432 + 2 002; 1 452 + 3 134;
8 876 – 7 543; 5 987 – 5 432; 6 765 – 2 321; 4 789 – 3 432;

b) 75 ´ 5; 15 ´ 6; 732 ´ 8; 912 ´ 3;
30 : 2; 20 : 10; 364 : 4; 546 : 6.

c) 40 ´ 100 + 567 - (100 : 10) - (3 ´ 14 + 50 ´ 7) =

7 De la o fermã s-au colectat într-o zi 16 bidoane de câte 9 litri de lapte ºi 26 bidoane

de câte 6 litri. Poate satisface ferma o comandã de 325 de litri? Motiveazã.
Scrie rezolvarea sub forma unui exerciþiu în care sã foloseºti parantezele.

Matematicã IV 43
D Mic dicþionar de termeni matematici

AN BISECT – anul care are 366 de zile ºi în care
în care luna februarie are 29 de zile.
CAPACITATE – locul (volumul) ocupat de
lichidul dintr-un vas.
CERC –
CIFRE – semne care ajutã la notarea numerelor.
Ex.: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 … 9
CILINDRU –
CÂT – scriere de forma a : b; rezultatul împãrþirii;
COMPARAREA NUMERELOR – stabilirea
relaþiilor dintre numere: mai mic decât, mai mare
decât, egal cu.
COMPUNERE – formarea unui întreg din pãrþi:
100 * 3 + 10 * 4 + 1 * 7 = 147
CON –
CUB –
CU 5 MAI MIC DECÂT 9 – se face operaþia de
ORDINE CRESCÃTOARE – de la cel mai mic la
cel mai mare: 4, 12, 25, 47 …
ORDINE DESCRESCÃTOARE – de la cel mai
mare la cel mai mic: 87, 76, 45, 35, 21
ORDONAREA NUMERELOR – aºezarea
numerelor în ordine crescãtoare (2, 3, 4, 5…) sau
descrescãtoare (5, 4, 3, 2 …).
PARALELIPIPED –
PARANTEZE – ( ) semne care aratã cã operaþia
cuprinsã între ele se face la început.
Ex.: (2 + 3) ´ 4 =
PÃTRAT –
SEGMENT – porþiune dintr-o dreaptã:
SEMNE DE COMPARAÞIE – semne folosite
pentru a reda relaþiile dintre numere:
> „mai mare decât“, < „mai mic decât“,
= „egal cu“.
SFERÃ – r

scãdere: 9 – 5 = 4.
DE 2 ORI MAI MARE DECÂT 3 – se foloseºte SUMA – rezultatul obþinut în urma adunãrii.
operaþia de înmulþire: 2 ´ 3 = 6 ªIR – un rând de obiecte aranjate dupã o anumitã
DREPTUNGHI – ordine. Ex.: 1, 3, 5, 7, 9 – ºirul numerelor impare
de la 1 la 9.
A ESTIMA – a aprecia. Ex.: 11 este mai aproape
de 10 decât de 20. TRIUNGHI –
FRACÞIE – orice scriere de forma a , b sã nu fie
b TRECERE PESTE ORDIN – cazul în care suma
zero.
unitãþilor, zecilor, sutelor sau miilor e mai mare
LINIE CURBÃ – decât 10. Ex.: 26 + 38.

LINIE FRÂNTÃ –
A MÃSURA – operaþia prin care o anumitã
mãrime se comparã cu o unitate de mãsurã.
Ex.: lungimea unei clase se mãsoarã cu metrul.
NUMÃR IMPAR – numãr cu soþ.
Ex.: 1, 3, 5, 7, 9, 13 …
NUMÃR PAR – numãr fãrã soþ.
Ex.: 2, 4, 6, 8, 14 …
NUMERE CONSECUTIVE – numere care vin
unul dupã altul. Ex.: 7, 8, 9, 10, 11 …

44 Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar