Tema 15

PERFECȚIONAREA ORGANIZĂRII
REMUNERĂRII MUNCII IN CADRUL
ÎNTREPRINDERII

Pregătit:
Prof. univ., dr. Maria Gheorghita
 Subiecte spre examinare:
1. Experiența mondiala in organizarea
remunerării muncii
2. Analiza modului de organizare a
remunerării muncii in cadrul întreprinderii
3. Direcții de perfecționare a remunerării
muncii in cadrul întreprinderii.
Literatura recomandata:
1. Т. П. Тихомирова Е. И. Чучкалова, ОРГАНИЗАЦИЯ,
НОРМИРОВАНИЕ И ОПЛАТА ТРУДА НА ПРЕДПРИЯТИИ ,
Екатеринбург, 2008
1. Experiența mondiala in organizarea remunerării
muncii
➢ Pentru a îmbunătăți sistemul de remunerare in
întreprinderile autohtone este recomandabil de examinat
experiența întreprinderilor străine care utilizează pe scară
largă sisteme de salarii menite să asigure cele mai înalte
rezultate de producție.
➢ În întreprinderile străine, la fel ca și în întreprinderile
autohtone, se aplică două forme de remunerare:
➢ In acord – ca regulă este aplicată în întreprinderile cu
predominanță a muncii manuale și manual –mecanizată
➢ În regie – este aplicată preponderent în întreprinderile cu
predominanță a muncii mecanizate și automatizate.
➢ În SUA este pe larg răspândit sistemul de
remunerare elaborat de către Tailor încă la
începutul secolului XX.
➢ Acest sistem se bazează pe utilizarea a două tipuri
de tarife:
– Nivel scăzut - dacă muncitorul îndeplinește sarcina
sub norma stabilită.
– Nivel sporit – dacă muncitorul îndeplinește norme de
producție intensive.
➢ Un astfel de sistem creează un interes material al
muncitorilor pentru creșterea productivității
muncii.
➢Principalele prevederi ale sistemului de
organizare a salarizării elaborat de F. Taylor, cu
unele modificări și completări, se aplică nu
numai în SUA, ci și într-o serie de țări
industrializate din Europa.
➢În țările din Europa în cazul îndeplinirii normei
de producție intensive la nivel de 100% se
utilizează forma de remunerare in regie cu o
reducere cu 10-15%, iar în cazul îndeplinirii
unor sarcini destul de complexe, tarifele sunt
crescute cu până la 40%.
➢În țările Europei de Est, se acordă multă atenție
creșterii rolului stimulativ al salariilor tarifare. În
aceste țări, ponderea salariilor tarifare în fondul
de salarii ajunge la 75–80%, ceea ce este asigurat
prin transferul unui număr de funcții de
organizare și reglementare a salarizării către
întreprinderi.
➢Bulgaria, Ungaria și Polonia au o abordare
diferită a sistemului tarifar. Aici, limita inferioară a
tarifului este stabilită centralizat, iar cea
superioară este limitată de cotele de impozitare.
➢ Organizarea salarizării în Japonia în ce privește
elementele sale constitutive nu este cu mult
diferită de modelele cunoscute în țările CSI și
în țările din Occident.
➢ Câștigurile lunare sunt completate de
bonusurile plătite de două ori pe an.
➢ Câștigul lunar constă dintr-un tarif plătit
pentru o perioadă de lucru fixă la care se
adaugă și suplimente.
➢ Sistemul de salarizare utilizat în Japonia este
foarte orientat la stimularea potențialului
creativ.
➢ Principalul element al organizării salariilor în
Japonia îl constituie sistemul tarifar care
reprezintă 85% din câștigurile lunare, 75% din
salariile anuale și 60% din toate costurile forței
de muncă.
➢ Sistemele moderne de salarizare străine, pe
lângă veniturilor salariale, oferă stimulente
materiale lucrătorilor sub diferite forme de
participare la profitul întreprinderii.
2. Analiza modului de organizare a remunerării
muncii in cadrul întreprinderii
➢ În scopul perfecționării sistemului de remunerare a
muncii utilizat de către întreprindere se efectuează
analiza lui
➢ Analiza modului de organizare a remunerării muncii în
cadrul întreprinderii include următoarele etape:
1. Analiza structurii organizatorice a departamentului de
organizare a muncii și a salarizării
2. Analiza satisfacției angajaților privind nivelul de salarii,
beneficii, stimulente și protecție socială.
3. Analiza elementelor de bază ale organizării salarizării:
– Analiza situației privind normarea muncii
– Analiza sistemului tarifar utilizat în întreprindere
– Analiza formelor si sistemelor de salarizare utilizare
➢ La prima etapă se analizează eficiența activității
departamentului de organizare și remunerare a
muncii cu scopul de a evidenția neajunsurile și
de a perfecționa structura.
➢ La etapa a doua se analizează satisfacția
angajaților privind:
➢ sistemul de salarizare utilizat și nivelul salariilor
➢ sistemul premial, stimulentele și protecția socială
➢ dinamica evaluării schimbărilor din sistemul de
stimulare și organizarea muncii pentru perioada
anterioară.
➢ O astfel de analiză poate fi realizată folosind
diferite tipuri de teste, studii sociologice sau
auto-testare.
➢ Întrebările ar trebui să fie corelate cu specificul
întreprinderii și obiectivelor studiului.
➢ La a treia etapă vor fi identificate elemente ale
organizării salarizării, care determină un nivel
scăzut de satisfacție a angajaților.
➢ În acest scop, se va efectua o analiză a organizării
salarizării cu un studiu detaliat al elementelor sale
de bază: normarea muncii, sistemul tarifar, forme
și sisteme de remunerare utilizate.
 3. Direcții de perfecționare a remunerării
muncii in cadrul întreprinderii
➢ Instabilitatea financiară a întreprinderilor necesită
garantarea securității sociale a angajaților.
➢ În aceste condiții, salariile acționează ca partea
dominantă a veniturilor lucrătorilor.
➢ Se recomandă utilizarea unui model de organizare
și remunerare a muncii orientat social ce ar permite
justificarea fondurilor pentru remunerarea forței de
muncă, inclusiv nivelul câștigurilor tarifare,
adaosurilor și suplimentelor, premiilor,
dividendelor, beneficiilor sociale și garanțiilor de
asigurare.
➢ Perfecționării poate fi supusă atât salariile
tarifare și de funcție, cât și sistemul de
premiere utilizate în cadrul întreprinderii.
➢ Fiecare întreprindere individual va decide
ce măsuri de perfecționare a salarizării va
utiliza.
➢Cert este ca aceste măsuri să nu vină în
contradicție cu legislația muncii în vigoare.
➢ Un element important al veniturilor
angajaților sunt prestațiile sociale, care ar
trebui să aibă o anumită flexibilitate, ceea ce
va permite să asigure un rol stimulator
suplimentar.
➢În cadrul politicii de protecție socială, este
recomandabil să se dezvolte un sistem de
garanții de asigurare.
➢Ca măsuri de protecție socială aplicate la
întreprindere, pot fi utilizate diverse forme
de asigurare internă ale căror costuri sunt
minime.