Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Introducere
Organizarea structurală reprezintă cea mai cunoscută formă a
organizării,beneficiind totodată și de cel mai ridicat nivel de formalizare a
proceselor și relațiilor de management.Având în vedere nivelul sporit de
rugorozitate,o tendință modernă a managementului este aceea de orientare cu
precădere către structurarea activităților având la bază organizarea procesuală
care,prezintă avantajul unei flexibilități mult mai ridicate.
Organizarea structurală presupune proiectarea tuturor compartimentelor
dintr-o organizație,definirea posturilor aflate în structura acestora,precum și
reglamentarea relațiilor organizatorice stabilite între ele.
O primă componentă a organizării structurale este compartimentul, care în mod
uzual se mai poate regăsi și sub denumirea de: Departament,Serviciu,Birou,Atelier,
Secție,Direcție,Oficiu,Sector etc.
Compartimentul reprezintă entitatea organizatorică formată din mai multe
posturi de lucru subordonate aceluiași post de conducere.
Structura organizatorică reprezintă modalitatea de reprezentare formală a
organizării structurale,respectiv descrierea formală a tuturor posturilor și
compartimentelor.Pricipalul document de formalizare a structurii organizatorice
este organigrama(figura 1.1), care constă în reprezentarea grafică a structurii de
management,precum și a compartimentelor funcționale din cadrul organizației.
Strâns legat de organizarea structurală se afla un alt concept,care deține un rol
deosebit de important în alegerea tipului de structură organizatorică și implicit a
metodelor și tehnicilor de management aplicabile,respectiv cel de nivel ierarhic.
1
Figura 1.1
Cercetare- Resurse
dezvoltare Producerea Finanțe Comercial Umane
2
2.
Director
general
Cercetare- Secția
dezvoltare Producerea Comercial administra-
Finanțe
tivă
Jurist
RU
Marketing
Shema 2.2
Funcțiunea de personal reperezentată în schema 2.2 este situată la nivelul ierarhic
3,ceea ce denotă faptul că managerul întreprinderii are o atitudine față de
funcțiunea de personal ca o sursă care poate fi ușor înlocuită.
3.
Director
general
RU
Secția
Cercetare-
administra-
dezvoltare Producerea Finanțe tivă
Schema 2.3
În cazul dat,funcțiunea de personal este supusă directorului general,astfel
statutul ei fiind unul destul de înalt dar funcțiunea de personal nu este dezvolvată
corespunzător.
3
4.
Director
general
Secția
Cercetare- administra-
Producerea Finanțe
dezvoltare tivă
Schema 2.4
Funcțiunea de personal,reprezentată în situația din schema 2.4 nu este evidentă
în structura organizatorică ,iar activitățile de personal sunt ținute în cadrul
întreprinderii,aceasta fiind cumulată de către contabilul întreprinderii,astfel
eficacitatea și eficiența activității de personal este foarte redusă,deoarece contabilul
nu-și dezvoltă competențele pe domeniul MRU.
3.Concluzii
Sistemul organizatoric al întreprinderii constă în ansamblul elementelor de
natură organizatorică ce asigură cadrul, divizarea, combinarea şi funcţionalitatea
proceselor de muncă în vederea realizării obiectivelor previzionate.
Sistemul organizatoric al întreprinderii îndeplinește următoarele funcții:
– Stabileşte principalele componente organizatorice ale întreprinderii, în
funcție de amploarea și natura obiectivelor previzionate, de resursele
disponibile și de viziunea managerială a conducerii de nivel superior;
– Interconectează subdiviziunile organizatorice ale organizaţiei potrivit
anumitor criterii, în vederea asigurării unei funcționalități normale a
agentului economic;
– Combină resursele organizaţiei cu respectarea anumitor criterii, punând pe
primul plan competitivitatea organizației;
– Asigură cadrul organizatoric pentru desfăşurarea activităţilor
organizaţiei luând în considerare pe lângă criterii de ordin structural-
organizatoric și pe cele informațional-decizionale.
În cadrul sistemului organizatoric al întreprinderii sunt reunite, de fapt, cele
două principale categorii de organizare existente în orice întreprindere:
organizarea formală şi cea informală.
Prin organizarea formală definim ansamblul elementelor organizatorice din
cadrul întreprinderii, stabilite de către management prin regulamentul de
organizare şi funcţionare, organigrame, descrieri de funcţii şi posturi etc.
Organizarea procesuală constă, în esenţă, în stabilirea principalelor categorii
de muncă, a proceselor necesare realizării ansamblului de obiective fundamentale,
derivate, specifice, individuale ale unităţii economice.
Din punct de vedere procesual, organizarea formală are drept conţinut principal
funcţiunile, activităţile, atribuţiile şi sarcinile.
4
Funcţiunea reprezintă ansamblul activităţilor omogene, complementare sau
convergente desfăşurate de un personal de o anumită specialitate, folosind metode
şi tehnici specifice, cu scopul realizării obiectivelor derivate de gradul I.
Funcțiunea de personal reprezintă ansamblul activităților prin care se asigură
resursele umane necesare, precum și dezvoltarea și motivarea acestora.
Proiectarea organizatorică constă în gruparea funcțiilor, acțiunilor,
atribuțiilor și sarcinilor în funcție de anumite criterii și repartizarea acestora
în subdiviziuni organizatorice, pe grupuri de persoane, în vederea asigurării
unor condiții cât mai bune pentru îndeplinirea obiectivelor întreprinderii.
Rezultatul organizării structurale îl reprezintă structura organizatorică.
Structura organizatorică include ansamblul persoanelor și subdiviziunilor
organizatorice, precum și relațiile dintre acestea, constituite într-o
configurație coerentă, astfel încât să asigure realizarea obiectivelor
prestabilite.
După părerea mea,pentru îmbunătățirea organizării funcțiunii de personal din
cadrul întreprinderilor din RM,trebuie de pus mare accent pe îmbunătățirea muncii
sub titlul de motivație. Angajaților,ori de câte ori este posibil,ar trebui să i se
acorde mai multă autoritate decizională,mai ales dacă angajatul are informații
directe,de prima mână,și știu ce trebuie de făcut,cum ar fi decizia de rutină a
locurilor de muncă.Participarea angajaților la luarea anumitor decizii,de asemenea
ar trebui încurajată,pentru a profita de sugestiile angajaților și pentru a oferi
fiecărui angajat un sentiment mai mare de apartenență.
Factorii de bază,la care este acordată o atenție deosebită sunt autoritatea și
responsabilitatea.Prin urmare,în mod obligatoriu AUTORITATEA trebuie să fie
egală cu RESPONSABILITATEA.
4.Bibliografie:
1. Baieşu M. ,,MRU„. Chişinău, ASEM; 2004;
2. Bîrcă A. „MRU„. Chişinău, ASEM, 2005;
3. „Management„. ASE,Buucurești,2014
4. Mironov S. „Proiectarea sistemelor de management„ , USM 2017
5. „Effective Small Business Management„ by Norman M. Scarborough &
Thomas W. Zimmerer