SISTEM INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL

SERVICIULUI DE AMBULANTA DOLJ

CUPRINS

Capitolul 1 MANAGEMENT SANITAR

1.1 Managementul servicilor medicale.
1.2 Planificarea servicilor de sanatate.
1.3 Structura organizationala a servicilor de sanatate din Romania.
1.4 Organizarea spitalului.

Capitolul
2 INSTITUTII
COORDONATOARE
SERVICIILOR DE SANATATE PUBLICA

ALE

2.1 Notiuni generale.

2.2 Date despre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Dolj.
2.3 Date generale despre Autoritatea de Sanatate Publica Dolj.

Capitolul 3 ORGANIZAREA SI
SERVICIULUI DE AMBULANMTA DOLJ
3.1. Unitati subordonate;
3.2 Organigrama;
3.3 Conducerea Serviciului de Ambulanta Dolj:
3.3.1 Managerul unitatii;
3.3.2 Obligatiile Managerului
3.4 Atributiile unitatii:
3.4.1 Organizarea timpului de munca in unitate;
3.4.2 Reguli de conduita in cadrul unitatii;

MANAGEMENTUL

3.4.3 Protectia, igiena si securitatea in cadrul unitatii;

3.4.4 Raspunderea patrimoniala.

Capitolul 4 APLICATIE INFORMATICA PRIVIND

MANAGEMENTUL SERVICIULUI DE AMBULANTA DOLJ
4.1 Descrierea activitatii de management;
4.2 Documente necesare pentru evidenta intrarilor si iesirilor;
4.3 Descriere aplicatie;

Cap. I MANAGEMENT SANITAR

1.1 Managementul serviciilor medicale
Managementul este procesul ,compus din functii si activitati sociale si tehnice legate intre ele,
care apare intrun cadru organizational oficial, in scopul atingerii unor obiective dinainte determinate
prin utilizarea resurselor umane sau de alt fel.
Existenta unui proces ne arata ca managementul este puternic orientat spre actiune si
rezultate. Managementul nu este o profesiune pasiva care are doar scopul de a mentine ordinea si de
a proteja status-ul quo. Acest proces managerial poate fi privit ca un sistem in care un numar de
oameni, resurse si alte intrari sunt gestionate printr-un proces proiectat sa atinga obiective si
rezultate comune.
Fiecare manager incearca si uneori reuseste sa fie eficient. Se ridica intrebarea care sunt
factorii care contribuie la cresterea eficientei si care sunt principalele functii indeplinite de manageri.

Pentru un manager, ca si pentru o alta persoana, a fi eficace

inseamna a intelege si a indeplini sarcinile pe care le presupune munca sa.
Cei care vor sa-si imbunatateasca activitatea trebuie sa-si revizuiasca atat
eficacitatea cat si eficienta.
Eficacitatea este mai importanta decat eficienta, deoarece este necesar sa indeplinesti mai
intai ceea ce trebuie facut. Numai atunci conteaza daca munca este facuta eficient, adica in modul cel
mai potrivit.
Functiile managementului sunt acele functii pe care le indeplinesc managerii pentru a atinge
obiectivele organizatiei lor prin utilizarea resurselor umane sau de alt fel. Henri Fayal clasifica
functiile manageriale in urmatoarele categorii: planificare, organizare, conducere, coordonare si
control.

Planificarea se refera la viitor si presupune evaluarea acestuia si initierea masurilor

necesare. Ca sa functioneze adecvat, o organizatie are nevoie de un plan care sa indeplineasca
urmatoarele caracteristici: unitate, flexibilitate si precizie.
Organizarea se refera la crearea structurii manageriale si umane a organizatiei, adica stabilirea
relatiilor de autoritate si responsabilitate. Scopul organizarii este acela de a creea o structura adecvata
pentru organizatie, astfel incat sa-si poata atinge obiectivele propuse prin planificare.
Functia de personal . Aceasta functie include activitatile legate de managementul resureselor
umane si include: recrutarea si selectarea personalului, descrierea postului, plasarea angajatilor in
locuri de munca adecvate, formarea pentru insusirea deprinderilor individuale necesare pentru ca
acestia sa-si poata indeplini bine sarcinile, consultarea in ceea ce priveste performanta, cariera
si determinantii platii si recompenselor.
Conducerea (leadership) presupune sa dai subordonatilor un ghid pentru ceea ce trebuie si
ceea ce nu trebuie sa faca. Ea se refera la relatiile existente intre manager si subordonati si include
crearea unui mediu adecvat pentru motivatie, comunicare si conducere, astfel incat membrii
organizatiei sa inteleaga ce se asteapta de la munca lor.
Controlul este functia managementului centralizata pe
performantei. Scopul acesteia este imbunatatirea continua a calitatii.

monitorizarea

si

evaluarea

Figura 1.1 Ciclul functiilor manageriale

Roluri manageriale
Un manager are autoritate si un anumit statut, are responsabilitati nu numai in cadrul
organizatiei, ci si in afara acesteia. Aceste activitati sau comportamente pot fi descrise ca roluri pe
care le indeplineste un manager. Mintzberg a descris zece roluri manageriale care sunt grupate in trei
domenii: interpersonal, informational si decizional.
a)

Rolurile interpersonale - se refera la relatiile pe care managerul le intretine cu ceilalti:

b)

rol de reprezentare: managerul reprezinta organizatia atat in interior, cat si in

relatiile cu ceilalti; acest rol consuma o mare parte din timpul managerului;

rol de lider: managerul trebuie sa creeze un mediu de munca ce duce la

incurajarea subordonatilor sa obtina performanta maxima;

rol de legatura - managerul trebuie sa-si mentina o intreaga retea de relatii si

contacte in exteriorul organizatiei;

Rolurile informationale

Managerul este adesea sursa de informati pentru organizatia sa, informatii care pot proveni
din interiorul organizatiei, cat si din afara acesteia. O mare parte din putere este inclusa in acest grup
de roluri manageriale, deoarece managerul poate sa aleaga intre a transmite informatiile asa cum le-a
primit, le poate schimba cu un anumit scop sau poate sa retina o parte din informatii.
-rol de monitor - managerul aduna informatiile legate de munca celorlalti din diferite surse,
atat formale cat si informale; din aceste informatii managerul trebuie sa le selecteze pe acelea care
sunt relevante si utile;
-rol de difuzor - managerul alege informatiile care trebuie stiute de altii; uneori informatia este
diseminata subordonatilor care, in mod obisnuit, nu pot avea acces la ea;
-rol de purtator de cuvant - deseori, managerul trebuie sa dea informatii privind organizati
unor pesoane din exteriorul acesteia;
c)

Roluri decizionale

Luarea deciziilor reprezinta un aspect important al muncii managerului. Decizia managerului

conduce la initierea activitatilor care urmeaza sa duca la realizarea obiectivelor pe care si le-a stabilit
organizatia.
-antreprenor - managerul are un rol activ in a decide ceea ce trebuie facut pentru a initia
schimbarea si pentru a se asigura ca aceasta este implementata;
-factor de solutionare a perturbarilor - el trebuie sa ia decizii pentru a solutiona problmele
aparute si sa aplice metode de solutionare a conflictelor;
-factor de alocare a resurselor prin decizii legate de alocarea resurselor, managerul planifica
timpul, programeza munca si autorizeaza actiunile;
-negociator - adesea, managerul este pus in situatia de a negocia cu cei din exteriorul
organizatiei pentru atragerea de resurse, stabilirea de parteneriate etc.; chiar si in interiorul
organizatiei, managerul negociaza alocarea resurselor, modalitatile de atingere a indicatorilor de
performanta pentru a putea lua cele mai adecvate decizii.
d)Aptitudini manageriale

Un manager de succes trebuie sa indeplineasca trei aptitudini manageriale: aptitudini tehnice,

aptitudini umane si aptitudini conceptuale.
Aptitudinile tehnice se refera la nivelul de competenta intr-o activitate specifica, legat
adeseori de lucruri, nu de oameni. Aptitudinile tehnice includ de obicei procese specializate si
metodologii, sau proceduri si tehnici necesare muncii intr-un domeniu specific.
Aptitudinile tehnice ale managerilor constau in:
-aptitudini de interpretare a unui raport financiar;
-aptitudini de a redacta un raport sau de a face o propunere, care sa fie concisa si usor de
citit;
-aptitudini de a organiza si a tine o prelegere clara si logica.
Managerii petrec mai putin timp aplicand aptitudini tehnice, pe masura ce sunt promovati catre
nivele mai inalte de responsabilitate.
Aptitudini umane - abilitatea managerilor de a lucra eficient cu altii este o reflectare a
aptitudinilor umane.Un manager cu aptitudini umane eficiente va fi constient de aptitudinea, perceptia
si sentimentele altora si le va lua in considerare in procesul managerial. Proportia de timp dedicata
acestora variaza foarte putin pe masura ce managerul urca ierarhic.
Aptitudinile conceptuale sunt reprezentate de abilitatea de a intelege relatiile din stiintele
complexe, de a vedea conexiuni in haos, si de a avea o viziune de viitor. Managerul trebuie sa poata
vedea organizatiia si operatiuniile ca un intreg.
Aptitudinile conceptuale permit managerului eficient sa inteleaga consecintele unei actiuni a
unitatii de lucru asupra altor unitati de lucru si asupra organizatiei ca intreg.
Un manager de intrare va afecta mai mult timp aptitudinilor tehnice decat celor conceptuale,
comparativ cu un manager de nivel superior. Pe de alta parte, un manager de nivel superior va afecta
ma mult timp aptitudinilor conceptuale decat celor tehnice. Cu toate acestea, pentru managerii de la
toate nivelurile, proportia timpului destinat aptitudinilor umane este aceeasi.

1.2 Planificarea serviciilor de sanatate

Planificarea strategica permite managerului sa anticipeze si sa planifice viitorul, sa determine
un cadru general care va fi folosit in dezvoltarea scopurilor si obiectivelor si sa asigure linii generale de
luare a deciziilor pentru atingerea viitorului dorit. Un plan strategic bine elaborat si implementat face o
organizatie sa fie proactiva si nu reactiva fata de un mediu in continua schimbare. Organizatia de
servicii de sanatate este implicata in doua feluri de planificare: planificare strategica si planificare
organizationala.
Planificarea strategica este folosita pentru a pozitiona organizatia in mediu si a o orienta spre
viitorul dorit. Aceasta este condusa de liderii organizatiei si tot acestia stabilesc si politica organizatiei.

Planificarea strategica are patru elemente de baza:

1.

evaluarea mediului extern

2.

evaluarea mediului intern

3.

misiune, scop si obiective

4.

implementare si evaluare.

Pe masura ce organizatia isi elaboreaza un plan strategic, multi indivizi vor fi implicati,
afectati sau ingrijorati de ceea ce va face organizatia. Acesti indivizi, sau aceste organizatii, pot fi in
interiorul sau in exteriorul spitalului sau clinicii. Unii dintre acestia nu sunt direct implicati in procesul
de planificare, dar sunt interesati de planul strategic al organizatiei si de implementarea sa . Aceste
grupuri sunt numite grupuri de interes si pot include furnizori, Ministerul Sanatatii Publice, casele de
asigurari, comunitatea locala, angajatii si altii.
O parte a planificarii strategice implica identificarea acestor grupuri de interes, intelegerea
raspunsurilor lor la planificare si gestionarea relatiei cu acestia in elaborarea si implementarea
planului, precum si dezvoltarea de aliante strategice.
Planificarea operationala apare la nivelul operational (managerial) din organizatie si asigura
ghidarea curenta a operatiilor, dzvoltarea si implementarea de noi programe si servicii si
implementarea strategiilor identificate in planul strategic.
Orice schimbare de strategie sau elaborarea unei noi strategii implica schimbari in cultura
organizationala.
Schimbarile culturale sunt insotite de rezistenta la schimbare, rezistenta care se manifesta
atat in interiorul organizatiei, cat si in exteriorul acesteia. Cei care raspund de elaborarea strategiei
trebuie sa prevada in cadrul planului de implementare si modalitati de abordare a rezistentei la
schimbare.
Elementele initiale ale procesului de planificere strategica sunt reprezentate de evaluarea
mediului exterior si interior.
Evaluarea mediului exterior implica identificarea problemelor cheie din afara organizatiei care
au un impact asupra a ceea ce vrea si poate face organizatia. Este necesar sa identificam factorii
externi ce pot influenta organizatia si sa analizam impactul lor.
Evaluarea mediului intern permite o analiza detaliata a sistemelor ce compun organizatia.
Aceasta presupune colectarea de date primare si secundare, date obiective si subiective despre
organizatie. Presupune o analiza atenta despre ceea ce stiu indivizii despre organizatie si analizarea
datelor legate de functionarea organizatiei. Datele ce trebuie studiate includ date bugetare, financiare,
de productivitate, de personal si de evaluare a calitatii. Trebuie studiate si analizate date din mai multi
ani consecutivi pentru a stabili tendintele si schimbarile.

Implementarea cu succes a planului strategic necesita implicarea conducerii organizatiei.

Misiunea si telurile trebuie comunicate in toata organizatia. Angajatii de la toate nivelurile trebuie sa
cunoasca scopul organizatiei si logica luarii deciziilor care afecteaza toti indivizii din organizatie.
Implicarea conducerii transmite importanta planificarii strategice si nevoia de a ne baza pe ea
si de a o folosi in luarea deciziilor in organizatie.
Administratorul ( managerul spitalului) si conducerea organizatiei ar trebui sa primeasca
regulament ( de obicei trimestrial ) un raport scris de planificare strategica. Scopul acestui raport este
de a identifica realizarile, succesele si domeniile ce necesita schimbare , sau unde au aparut probleme.

1.3 Structura organizationala a sistemului serviciilor de

sanatate din Romania
Sistemul serviciilor de sanatate cuprinde ansamblul resurselor umane, materiale, financiare,
informationale si simbolice utilizate in combinatii variabile pentru a produce ingrijiri si servicii care au
ca scop imbunatatirea sau mentinerea starii de sanatate. El reprezinta doar un subsistem
al sistemului de sanatate, care cuprinde ansamblul elementelor si relatiilor care influenteaza starea de
sanatate a indivizilor si populatiilor. Alaturi de serviciile de sanatate, factorii majori care influenteaza
starea de sanatate sunt cei comportamentali, de mediu si biologici.
Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintre oferta si
cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a facilitatilor de ingrijiri comparativ
cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate. Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin
patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzand costurile directe suportate de populatie
(co-plati, costuri legate de tratamente si spitalizare) precum si cele indirecte (cost transport, timpi de
asteptare); asezare geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri; calitatea inegala a serviciilor de
acelasi tip.
In Romania sunt evidentiabile toate cele patru tipuri de inechitati in accesul la serviciile de
ingrijiri, ceea ce determina inechitati in starea de sanatate a diferitelor grupuri de populatie, a unor
comunitati din diferite zone geografice si a grupurilor defavorizate economic. Aceste disparitati se
manifesta prin indicatori de baza ai starii de sanatate modesti (speranta de viata la nastere,
mortalitatea infantila, mortalitatea generala pe cauze de deces evitabile, grad de morbiditate, ani de
viata in stare de sanatate) dar si prin nivelul scazut de informare privind factorii de risc si de protectie
pentru sanatate sau sistemul de ingrijiri de sanatate si pachetul de servicii de baza din Romania.
Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea
accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati.In consecinta,
accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii
Publice.
Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care sa identifice
eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii,
pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Factorii determinanti care influenteaza gradul de
accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general reprezentati de: nivelul saraciei,

somajul, ocupatia, mediul de rezidenta, statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de

sanatate, gradul de acoperire cu personal medical.
Serviciile de sanatate in Romania sunt caracterizate prin lipsa de continuitate, care are drept
consecinte principale duplicari ale actelor medicale, pierderea din evidenta a pacientilor cu
evidentierea lor in special in cazuri avansate de boala si supraincarcarea spitalelor. Toate aceste
elemente de discontinuitate si astfel generarea de costuri crescute atat in cadrul sistemului cat si
costuri suferite de pacient .
Salarizarea redusa a personalului medical, in prezent, a ramas una dintre problemele
nerezolvate ale sistemului, iar obisnuinta medicilor si a beneficiarilor pentru plata informala limiteaza
accesul persoanelor sarace la servicii medicale. Centrele universitare ofereau spitale performante in
contextul romanesc al calitatii serviciilor medicale, iar, pe de alta parte, la celalalt pol, asistenta
medicala primara nu avea acoperire suficienta in teritoriu, prin lipsa dispensarelor si medicilor din
numeroase zone , in special in mediul rural. Acest fapt a devenit unul dintre factorii care au favorizat
polarizarea accesului la serviciile medicale si ramane, in continuare un factor important de polarizare.
Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem datorate bugetului redus, au impus trecerea
la un model bazat pe asigurari de sanatate.
In sistemul medical asiguratoriu din prezent, serviciile medicale sunt acordate pe baza
contributiei la fondul de asigurari de sanatate(6,5% din salariul brut al angajatului si 7% din partea
angajatorului). Asiguratul beneficiaza pe baza acestei contributii in mod gratuit de un pachet de
servicii reglementate legislativ.
Modificarea sistemului a insemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie in randul
personalului medical, intarzieri in reglementarea legislativa a atributiilor partilor componente ale
sistemului, o circulare disfunctionala a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, fara a se
cunoaste repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora - toate acestea afectand, in cele din urma
calitatea si accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului.
Factorii care limiteaza accesul la sistemul de servicii de sanatate, pot fi grupati astfel: factori
structurali, factori contextuali si coruptia.
Factorii structurali sunt determinati de insasi natura regimului serviciilor de sanatate. Un prim factor
de acest fel il reprezinta grupurile neasigurate sau neasigurate in mod automat. Un sistem asiguratoriu
"lasa" pe dinafara, toti acei indivizi care nu platesc o contributie. Un sistem de asigurari sociale
protejeaza insa in plus si o serie de alte categorii, considerate a fi importante sau cu risc crescut de
saracie/excluziune sociala. Categoriile de persoane beneficiare de asigurare, fara contributie, prin
efectul legii sunt: copiii si tinerii pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi sau studenti si daca nu
realizeaza venituri proprii; persoanele cu handicap, daca nu realizeaza venituri si sunt in ingrijirea
familiei; sotul, sotia, parintii sau bunicii, daca nu realizeaza venituri si sunt in intretinerea unei
persoane asigurate; persoanele nominalizate prin legi speciale(veterani de razboi, vaduve ale
veteranilor, eroii Revolutiei din 1989, etc.); persoanele care efectueaza stagiul militar; gravidele si
lehuzele aflate in concediul de maternitate; persoanele cu pedepse de privare de libertate; beneficiarii
de
ajutor
social.
Sistemul astfel gandit are o puternica orientare sociala, avand o baza de colectare redusa, deoarece

persoanele care contribuie la sistem sunt putine, in raport cu beneficiarii sistemului. Numai populatia
de 0-18 ani beneficiaza gratuit de servicii, reprezinta circa 23% din populatie, iar cei care contribuie la
sistem sunt sub 50% din populatie. Cu toate aceste masuri, exista un numar de persoane, care nu
sunt asigurate, estimat intre 5% din populatia Romaniei, conform datelor Barometrului de opinie
publica si 10%, conform datelor CNAS.
Categoriile de persoane complet lasate pe dinafara sistemului asiguratoriu sunt: somerii
neinregistrati la oficiul fortelor de munca, indivizii fara ocupatie sau saracii care nu beneficiaza de
venitul minim garantat, o parte a populatiei de romi, precum si cei care muncesc in economia
informala. In afara unui segment al populatiei sarace/vulnerabile pe piata muncii, care este scos in
afara sistemului de asigurari de sanatate, mai exista, in Romania, un segment slab acoperit de servicii
de sanatate, datorita unei asigurari precare: populatia rurala, ce lucreaza in agricultura. Acestia ar
trebui sa isi plateasca singuri contributiile, ca procent din minim o treime de salariu minim pe
economie sau din venitul din vanzari/productie agricola declarata, ca de altfel, toti cei ce lucreaza ca
lucratori pe cont propriu. Pe langa lipsa de acces fizic la servicii de medicina primara, lipsa unei
asigurari constante, duce la obstructionarea consumului unor servicii profilactice si sistematice de
sanatate.
Mecanismele de finantare a serviciilor nu au fost concentrate pe stimularea continuitatii
serviciilor.
Nu exista un cadru institutional care sa evalueze si sa promoveze furnizarea de servicii
continue si de calitate in cadrul sistemului de servicii de sanatate.

Evolutia sistemului serviciilor de sanatate din Romania

Sistemul serviciilor de sanatate din Romania se gaseste spre finalul unei tranzitii prelungite de
la un model integrat, in care majoritatea organizatiilor furnizoare de asistenta medicala erau in
proprietate publica, sub autoritatea Ministerului Sanatatii, incadrate cu personal angajat al spitalului,
catre un model contractual finantat predominant din surse publice, in care majoritatea furnizorilor de
servicii de sanatate privati sau publici, cu un grad crescut de autonomie, incheie contracte obligatorii
cu casele de asigurari de sanatate. Aceste contracte se bazeaza pe un contract-cadru, prin care statul,
in consultare cu reprezentantii principalelor categorii de furnizori, reglementeaza conditiile de acordare
a serviciilor medicale.
Modelul integrat al sistemului ingrijiriilor de sanatate din Romania a fost introdus prin Legea
organizarii sanitare din 1949, fiind inspirat de sistemul de sanatate conceput de Semasko in Uniunea
Sovietica. Aceasta avea ca scop un nivel ridicat de echitate si se baza in teorie pe princiipile acoperirii
universale a populatiei si accesului fara plata la servicii, dar lasa utilizatorului foarte putina libertate de
a alege intr-un sistem extrem de standardizat, centralizat si strict reglementat.
Sistemul sanitar din Romania, pana in 1990, a avut caracteristici tipice ale modelului
Semasko : finantarea de catre stat, planificarea centralizata, administrarea rigida si monopolul
statului asupra serviciilor medicale.

Schimbarea radicala a naturii sistemului ingrijirilor de sanatate din Romania sa produs dupa
1998, odata cu renuntarea la finantarea preponderenta de impozite si taxe generale si trecerea la un
sistem de asigurari sociale de sanatate, obligatorii.
Schimbarile de organizare au fost precedate de modificari legislative aparute dupa 1995, care
au stabilit cadrul pentru trecerea la un sistem de asigurari sociale de sanatate, mult mai descentralizat
si pluralist , cu relatii contractuale intre casele de asigurari de sanatate si furnizorii de servicii de
sanatate.
O relansare a procesului de reforma, cu revizuirea cuprinzatoare a legislatiei din domeniul
sanatatii, este in curs, prin procesul de aprobare si punere in practica a Legii 95/2006.
Principalele organizatii implicate in sistemul de servicii de sanatate sunt:
-

Ministerul Sanatatii si Autoritatile de Sanatate Publica Judetene;

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), casele de asigurari de sanatate

judetene si doua case ale ministerelor cu retea proprie de unitati medicale: transporturi si
respectiv armata, ordine publica, siguranta nationala si justitie;

Colegiul Medicilor din Romania (CMR) si colegiile judetene ale medicilor, precum si
organizatiile similare ale celorlalte profesiuni din sectorul de sanatate infiintate ulterior:
Colegiul Farmacistilor din Romania (CFR), Colegiul Medicilor Dentisti din Romania (CMDR),
Ordinul Asistentilor Medicali si Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor (OBBC);

Alte ministere si structuri ale autoritatilor locale cu competente specifice in probleme de

sanatate;

Alti furnizori de servicii de sanatate publica, institute de sanatate publica, alte institute;

Principalii furnizori de servicii de sanatate individuali: cabinete medicale, spitale, centre

medicale, de diagnostic si tratament, laboratoare medicale si farmacii.

Structura sistemului este in prezent mai pluralista si complexa fata de sistemul mult mai
centralizat si standardizat anterior, in care furnizorii erau aproape in totalitate in proprietatea statului ,
intr-o structura piramidala de comanda si control condusa de Ministerul Sanatatii, avand ca
reprezentant la nivel local directii sanitare judetene si integrand organizational si financiar majoritatea
serviciilor in spitalele teritoriale aflate in subordinea directiilor sanitare judetene.
Ministerul Sanatatii a devenit din 1999 un organism cu rol preponderent de planificare si
coordonare a politicilor, responsabilitatea legata de finantarea serviciilor de sanatate trecand in cea
mai mare parte la CNAS. Denumirea acestui minister a fos schimbata in 2001 in Ministerul Sanatatii si
Familiei, s-a revenit la Ministerul Sanatatii in 2000, iar prin Legea 95/2006 se trece la Ministerul
Sanatatii Publice.
Alte structuri ale administratiei publice implicate in regulamentare, conducerea, functionarea
sistemului serviciilor de sanatate sunt:

-Ministerul Finantelor Publice, care au responsabilitatea coordonarii procesului de pregatire a

legii bugtului, executiei bugetului de stat si a monitorizarii cheltuielilor efectuate din fondurile publice,
iclusiv fondul de asigurari sociale de sanatate, in coformitate cu reglementarile in vigoare; in punerea
in practica a sistemului de asigurari sociale de sanatate, rolul acestui minister in deciziile de alocare a
resrselor a fost mai mare decat cel anticipat in perioada pregatirii si aplicarii Legii 145/1997.
-Alte ministere cu competenta in probleme de sanatate :
Ministerul Transporturilor, Ministerul Apararii Nationale , Ministerul Administratiei si Internelor,
Ministerul Justitiei si Serviciul Roman de Informatii care au in subordine unitati medicale propriispitale, centre de diagnostic si tratament, dispensare;
-Primarii si consiliile locale au un rol in admistrarea si finantarea unitatilor de interes local, ale
caror cladiri fac parte din patrimoniul public al unitatilor adminstrativ-teritoriale .
Rolul si importanta managementului resurselor umane in sanatate
Managementul resurselor umane (MRU) se refera la conducerea si administrarea personalului,
avand ca tel cresterea performantei organizationale prin imbunatatirea performantelor individuale ale
membrilor organizatiei. MRU include activitati ca: recrutarea, selectarea, dezvoltarea, evaluarea
performantei, remunerarea si distribuire a recompenselor.
MRU cuprinde, de asemenea, strategiile dezvoltate de conducerea organizatiei privitoare la
personal si alinierea lor la strategiile globale de evolutie a organizatiei. Acestea includ, de exemplu,
planificarea personalului, imbunatatirea pregatirii profesionale, atragerea si retinerea personalului
valoros, siguranta si securitatea in munca si relatiile de munca.
Managementul resurselo umane din sanatate
Managementul resurselor umane din sanatate se desfasoara intr-un sector cu caracteristici
unice. Forta de munca este mare, diversa si cuprinde profesii specifice, reprezentate deseori de
asociatii profesionale sau sindicale foarte puternice.
Resursele umane din sanatate constituie una dintre cele mai importante si mai costisitoare
resurse din acest sector, ele detinand utilizarea celorlalte resurse. De aceea, managementul resurselor
umane este privit ca o componenta cruciala pentru succesul organizatiilor din sanatate, de fapt pentru
succesul intregului sistem sanitar.
Importanta MRU pentru nivelul crescut sau scazut al performantei sistemului sanitar a fost in
general ignorata pana in ultimii ani. Reformele sistemelor sanitare s-au axat mai mult pe schimbari
structurale , pe controlul costurilor , pe introducerea sau dezvolterea mecanismelor de piata si pe
cresterea satisfactiei pacientilor , decat pe aspecte de management de resurse umane in cadrul lor. In
ultimii ani , pe baza cercetarilor din domeniu si a experientei din alte sectoare , s-a recunoscut faptul
ca promovarea unui MRU nou si progresist constituie solutia imbunatatirii performantei sistemului
sanitar. O forta de munca motivata si adecvat pregatita este un element de baza pentru furnizarea de
servicii de sanatate de buna calitate , eficiente si care sa raspunda pe deplin asteptarilor pacientilor.

Metodele de MRU utilizate in sanatate pot constitui un factor simulator sau de franare in atingerea
obiectivelor reformei sistemului.
Principalele teluri ale managemnetului resurselor umane din sistemul sanitar privesc
mobilizarea, motivarea si dezvoltarea capacitatilor personalului. In acest sens, provocarile ce apar in
fata managementului resurselor umane din sanatate la ora actuala sunt:
-

lipsa de motivare a personalului;

utilizarea ineficienta a personalului;

productivitatea scazuta a personalului;

pregatirea inadecvata a personalului;

proasta distribuire a personalului atat in interiorul organizatiei cat si in cadrul sistemului

de sanatate.

Pentru a face fata acestor provocari si pentru a raspunde mai bine cerintelor sistemului de
sanatate au fost propuse strategii de imbunatatire a managementului resurselor umane, care cuprind:
dezvoltarea infrastructurii de management, furnizarea de informatii si efectuarea de cercetari in
domeniul resurselor umane din sanatate, clarificarea elementelor de management de resurse umane si
o mai buna formare a managerilor din sanatate.
Evolutia performantei MRU in sanatate
Importanta masurarii performantei in serviciile de sanatate a fost schimbata de necesitatea
cuantificarii reformelor efectuate in sanatate , si de evaluarea impactului acestora asupra serviciilor
oferite. Pentru obtinerea unei reforme reale in sistemul de sanatate este important sa se actioneze si
asupra resurselor umane, in scopul imbunatatirii performantei acestora. Indicatorii de performanta ai
resurselor umane sunt desemnati sa monitorizeze nivelurile curente de performanta a organizatiei ca
intreg si ale personalului, precum si schimbarile acestora aparute ca urmare a implicarii obiectivelor
reformei dorite.
Indicatorii de performanta ai resurselor umane din sanatate combina, in mod obijnuit, intr-o singua
statistica doua aspecte ale organizatiei. Ei ofera o indicatie asupra unei caracteristici a organizatiei si
constituie o masura a eficacitatii , eficientei sau calitatii.
Utilizati singuri sau in grup ei subliniaza diferentel existente fata de un standard al activitatii
organizationale si identifica ariile unde este necesara o ajustare. Aceste diferente pot fi demonstrate
prin :
- compararea valorilor aceluiasi indicator pentru organizatii similare;
- compararea valorilor aceluiasi indicator , in timp, in cadrul aceleiasi organizatii;
-compararea valorii indicatorului cu un standard national , cu o medie sau oricare alta norma.

Exista patru aspecte principale ale activitatii resurselor umane din sanatate pentru care pot fi
dezvoltati indicatorii: intrarile, iesirile si rezultatele. Fiecare dintre ei raspund unei probleme speciale
de MRU.
Acesti indicatori pot fi utilizati si in scop financiar pentru masurarea costului anumitor
activitati. Dar estimarea economiilor facute in cazul unor servicii prin utilizarea indicatorilor este un
proces mai lung , intrucat efectele financiare ale unor masuri organizationale apar destul de lent.

1.4 Organizarea Spitalului

Spitalele reprezinta un sector sensibil si strategic al sanatatii in orice tara. Este un domeniu
care suscinta numeroase presiuni in toate tarile lumii, mai ales in tarile in dezvoltare sau in tranzitie
ce trebuie sa faca fata la numeroase schimbari. Reducerea efectivelor, rationalizarea si ameliorarea
gestiunii sunt obiective principale ale reformelor. In fapt directorii de spital trebuie sa rezolve doua
probleme majore. Prima, este impactul diferitelor configuratii ale spitalelor asupra entitatii, accesului,
calitatii si eficientei, iar a doua, obtinerea celor mai bune rezultate cu resursele alocate.
In asistenta medicala spitaliceasca din Romania , marea majoritate a furnizorilor de servicii
sunt institutii publice.
Pana in 1992, toate spitalele se aflau in subordinea directa a Ministerului Sanatatii, respectiv a
directiilor de sanatate publica judetene. Ulterior, in marea majoritate a cazurilor, dreptul de proprietate
asupra mijloacelor fixe ale spitalelor a fost transferat autoritatiilor locale. Un anumit numar de spitale
de inalta performanta sau supraspecializate, institute medicale, centre si institute pentru educatia
continua a medicilor au ramas insa direct sub autoritatea Ministerului Sanatatii.
Dezavantajul in aceasta situatie este dat de faptul ca municipalitatiile ca proprietari ai
spitalelor, nu au avut nici motivatia, nici instrumentele sau capacitatea necesara petru a trage la
raspundere spitalele pentru performanta lor. Aceasta se refera atat la performanta financiara cat si la
calitatea serviciilor acordate.
Clasificarea spitalelor pe categorii exista de multi ani, economiile centralizate din fostele tari
comuniste sau tari cu regim dictatorial impunand clasificarea ca pe un mijloc de control de la nivel
central .
O ierarhizare clasica, frecventa in literatura imparte spitalele in trei categorii:
a spitale de ingrijiri tertiare;
b spitale de ingrijiri secundare;
c spitale comunitare.
Spitalele tertiare sunt considerate cele care ofera servicii complexe, cu tehnologie ultraperformanta. Conceptul se bazeaza pe premiza ca expertiza si echipamentele foarte scumpe ar trebui
concentrate numai in anumite unitati carora sa li se adreseze pacientii necesitand ingrijiri
specializate. Rolul acestor spitale tertiare este insa contestat , avand in vedere monopolul pe care il

creeaza asupra altor spitale cu atributii de invatamant si cercetare , prezentand cazuri atipice de
patologie. De asemenea, de multe ori, in astfel de spitale, sunt tratati pacienti care nu necesita ingrijiri
atat de complexe si costisitoare.
Separarea intre spitalele de ingrijiri secundare si cele tertiare devine din ce in ce mai neclara,
in special in tarile dezvoltate.In primul rand, dezvoltarea tehnologiei simplifica foarte mult diagnosticul
si tratamentul. In al doilea rand , este din ce in ce mai dificil de apreciat largimea grupului
populational caruia i s-ar putea adresa un spital tertiar supra- specializat si localizarea adecvata a
acestuia, pentru a fi accesibil tuturor solicitantilor.In al treilea rand, modelul de educatie medicala
dintr-un spital tertiar, care concentreaza cazurile cele mai severe si neobijnuite, nu reprezinta un
model pentru pregatirea majoritatii personalului medical ce urmeaza a practica in medicina primara si
ambulatorie.
Spitalele comunitare reprezinta acele spitale organizate in zone slab populate sau izolate,
furnizand servicii diagnostice de baza si interventii chirurgicale minore. In multe tari, astfel de spitale
se inchid, fiind inlocuite fie cu ambulante, fie cu ingrijiri la domiciliu.
Este evident ca spitalele ar trebui sa functioneze ca o retea foarte bine organizata, in care
fiecare sa aiba roluri si functii diferite De asemenea, ar fi de preferat ca pacientii sa primeasca ingrijiri
complexe fara a fi necesara mutarea de la un spital la altul.Totusi, in unele cazuri, concentrarea
anumitor servicii intr-o singura unitate este de preferat, avand in vedere ca un volum mare de
prestatii garanteaza o calitate mai buna a rezultatelor si economiei de scala.
Conform prevederilor Legii reformei in domeniul sanatatii din 2006, dupa obtinerea autorizatiei
de functionare, spitalele sunt obligate sa intre in procedura de acreditare coordonata de Comisia
Nationala de Acreditare a Spitalelor. Procedura se initiaza la cererea spitalului si nu poate depasii 5
ani, neobtinerea acreditarii dupa aceasta perioada ducand la desfintarea spitalului.
Acreditarea este valabila 5 ani, iar lista cu unitatiile acreditate si categoria acreditarii se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Organizarea spitalelor poate fi caracterizata pe baza a cinci elemente care definesc statutul
unui spital prin amestecul intre public bugetar si organizatie privata. Cele cinci elemente sunt:
autonomie in conducere, riscul financiar, responsabilitatea financiara, responsabilitatea organizationala
si functiile sociale. O organizatie bugetara are autonomie limitata si risc financiar foarte scazut cu un
control ierarhic direct asupra responsabilitatii organizationale, in timp ce o organizatie privata are
drepturi depline de decizie, dar si riscuri financiare an functie de performanta.
Fiind recunoscute ca mari consumatoare de resurse, s-a considerat ca acordarea unei mai mari
autonomii spitalelor reprezinta strategia cheie pentru obtinerea de servicii adecvate cu minimum de
resurse. Aceasta autonomie se refera la dreptul conducerii spitalului de a lua decizii asupra fortei de
munca , veniturilor, rezultatelor, preturilor si procesului de management in sine.
Posibilitatea directorului de spital de a avea mai multa flexibilitate si spatiu de actiune le-a
permis sa-si foloseasca initiativa si in numeroase circumstante , i-a stimulat sa actioneze fara a avea
nevoie sa ceara mai intai permisiunea. Aceasta libertate de actiune nu a insemnat insa exonerarea de
raspundere a directorilor pentru actiunile lor.

Resursele umane reprezinta unul din cele mai importante elemente de evaluare in procesul
autonomiei spitalelor.
In prezent, spitalele contracteaza direct cu angajatii, dreptul de decizie, angajare si
concediere, fiind transferat managerului spitalului. In practica, insa, mai exista constrangeri cum ar fi
piata muncii, presiunile politice, constrangerile financiare. Legislatia muncii a ramas la fel de
inflexibila, impunand ca norma contracte pe perioada nedeterminata, iar nivelul remuneratiei se
stabileste potrivit legii. De asemenea, autonomia managerului este limitata de presiunile sindicale.
Toate aceste constrangeri limiteaza posibilitatile managerului de recompensare a personalului pentru
performanta individuala si favorizeaza perpetuarea platilor informale.
Desi bugetul statului continua sa asigure contibutii pentru investitii de capital, cum ar fi
constructia de facilitate si echipamentul de inalta performanta, conform legii reformei din 2006,
spitalele pot constitui un fond de dezvoltare ce se poate utiliza pentru dotarea spitalului.
Referitor la toate celelalte achizitii, de tip medicamente, materiale, spitalul are autonomie
deplina, cu respectarea reglementarilor nationale privind achizitiile. Exceptie au facut unele achizitii de
medicamente si materiale sanitare, pentru care, in unii ani , s-au organizat licitatii centralizate. De
asemenea, spitalele au dreptul de a-si stabili preturi proprii pentru serviciile furnizate, cu exceptia
contractelor cu Casa Nationala de Sanatate.
Cel mai adecvat nivel de autonomie nu este acela de " tot sau nimic ", ci mai degraba o atenta
definire a distributiei atributiilor intre central si local, intre clinici si manageri, intre alegerea
comunitara si cea individuala si intre cresterea libertatii managerului si a obligatiei crescute a acestuia
de a raspunde pentru actiunile sale. Amestecul adecvat si gradul de autonomie trebuie sa fie un
subiect de evolutie de-a lungul timpului.
In Romania, spitalelor nu le sunt alocate fonduri separate pentru activitatea sociala, prin lege
avand obligatia de a acorda asistenta medicala gratuita pentru toate cazurile in regim de
urgenta . Acest fapt a generat pierderi pentru multe spitale. Presiunile sociale, politice si chiar ale
media au amendat externarile cazurilor spitalele mentinand pacienti sociali, cu riscul nerambursarii
cheltuielilor.

Ambulatoriul din cadrul spitalului

Ambulatoriul integrat al spitalului, face parte din structura spitalului,
are schema unica de personal cu cea a spitalului, activitatea medicilor se
desfaisoara in sistem integrat isi utilizeaza in comun platoul tehnic, cu
respectarea legislatiei in vigoare de prevenire a infectiilor nasocomiale, in
vederea cresterii accesibilitatii pacientilor la servicii medicale diverse si
complete. Serviciile medicale ambulatorii vor fi inregistrate si raportate
distinct. In vederea cresterii accesibilitatii populatiei la serviciile medicale
ambulatorii de specialitate, activitatea ambulatoriului integrat al spitalului se
va desfasura de regula in doua ture, de catre toti medicii, prin rotatie.
Programarea nominala a medicilor din sectiile de specialitate pe parcursul
unei zile, saptamani, luni, in functie de organizarea activitatii, este propusa

de seful sectiei, avizata de directorul medical si aprobata de managerul

spitalului. Activitatea ambulatoriului integrat al spitalului implica doua tipuri
de servicii:
-consultatii in vederea internarii, consultatii interdisciplinare pentru
pacientii internati
-evidentiate in foaia de observatie a pacientului ale caror costuri vor fi
incluse in tarifele stabilite pentru pacientii internati;
-servicii specifice ambulatoriului integrat, pe baza de bilet de trimitere
de la medicul de familie, de la alti medici specialiisti sau prin prezentare
directa, atat pentru consultatii cat si pentru controalele programate,
conform reglementarilor legale in vigoare. Aceste servicii vor fi evidentiate
distinct de catre ambulatoriul integrat al spitalului si vor fi contractate si
raportate in vederea decontarii de catre Casa de Asigurari de Sanatate
Standard referitor la organizare
1.

Ambulatoriul spitalului are autorizatie sanitara de functionare.

2.

Ambulatoriul spitalului este in structura aprobata a spitalului.

3.

Ambulatoriul spitlului se afla intr-un spatiu pe care spitalul il detine in mod legal.

4.

Ambulatoriul spitalului este mentionat in R.O.F.-ul si R.O.I.-ul spitalului sau R.O.F. si R.O.I.
separat.

In vederea creisterii calitatii serviciilor medicale, a accesibilitatii la serviciile medicale, al continuitatii

actului medical si al liberei alegeri de catre pacient al medicului curant, se impune necesitatea
infiintarii ambulatoriului integrat al spitalului prin reorganizareaambulatoriul de specialitate al
spitalului.
Ambulatoriul integrat al spitalului va asigura asistenta medicala ambulatorie si va avea in
structura obligatoriu cabinete medicale de specialitate care au corespondent in specialitatile sectiilor
sau compartimentelor cu paturi, precum si cabinete medicale in alte specialitati pentru a asigura
activitati complexe.
Ambulatoriul integrat al spitalului face parte din structura organizatorica a spitalului, are
schema unica de personal cu cea a spitalului, activitatea medicilor desfaisurandu-se in sistem integrat,
spital - ambulatoriu integrat in cadrul programului normal de lucru zilnic, saptamanal sau lunar, in
functie
de
modul
de
organizare
a
activitatii
de
catre
conducerea
spitalului.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a propus ca ambulatoriul integrat al spitalului sa se
aprobe prin ordin al ministrului sanatatii publice pana la data de 1 ianuarie 2008, spitalele sa poata

incheia contractele de furnizare de servicii medicale, inclusiv pentru ambulatoriul integrat al spitalului
cu Casa de Asigurari de Sanatate.

Cap.
2 INSTITUTII
COORDONATOARE
SERVICIILOR DE SANATATE PUBLICA

ALE

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate inpreuna cu Autoritatea de Sanatate Publica sprijina

sistemul sanitar din Romania atat metodologic ca si financiar.

2.1 Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Dolj.

Casa de Asigurari de Sanatate Dolj este o institutie publica , cu personalitate juridica , cu
bugete proprii, in subordinea CNAS. Organele de conducere ale CAS-Dolj sunt consiliul de
administratie si presedintele -director general.
Casa de Asigurari de Sanatate Dolj este o institutie publica ce asigura functionarea sistemului
de asigurari de sanatate la nivel local avand ca principale atributii : finantarea serviciilor medicale,
farmaceutice si de protejare acordate asiguratilor, urmarirea modului in care sunt utilizate fondurile
publice de catre furnizorii de servicii de sanatate, precum si colectarea contributiei la FNUASS pentru
persoanele fizice care nu au calitatea de salariat.
Casa de Asigurari de Sanatate Dolj, in exercitarea atributiilor conferite de dispozitiile legale in
vigoare, aplica si respecta politica si strategia generala stabilita de CNAS pentru sistemul de asigurari
de sanatate pe raza ei de competenta
CNAS administreaza si gestioneaza Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate,
impreuna cu casele de asigurari de sanatate, care sunt institutii subordonate CNAS conform
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002, cu modificarile ulterioare, si prezinta Ministerului
Sanatatii
rapoarte
trimestriale
si
anuale
privind
executia
bugetara,
propune Ministerului Sanatatii proiecte de acte normative care au incidenta asupra constituirii si
utilizarii Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, elaboreaza, implementeaza si
gestioneaza procedurile si formularele unitare, avizate de Ministerul Sanatatii, pentru administrarea
sistemului de asigurari sociale de sanatate.
Aceasta are rolul de a elaborea si publica raportul de activitate anual si planul de activitate
pentru anul urmator, asigura organizarea sistemului informatic si informational unic integrat pentru
inregistrarea asiguratilor si pentru gestionarea si administrarea Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate. Indicatorii folositi in raportarea datelor in sistemul de asigurari sociale de sanatate
sunt unitari si se aproba de catre Ministerul Sanatatii, la propunerea CNAS si a Colegiului Medicilor din
Romania. Raspunde pentru activitatile proprii sistemului de asigurari sociale de sanatate in fata
asiguratilor, Parlamentului, Guvernului si Ministerului Sanatatii.
Elaboreaza strategia sistemului de asigurari sociale de sanatate cu privire la colectarea,
utilizarea si administrarea Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, in conditiile legii,
participa la stabilirea obiectivelor programelor de sanatate publica, in colaborare cu Ministerul
Sanatatii, Colegiul Medicilor din Romania, reprezentanti ai asiguratilor, spitalelor si clinicilor

universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor si

patronatelor, ai ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitara proprie.
Se ocupa de elaborarea metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii medicale,
impreuna cu Ministerul Sanatatii, structurile nationale ale Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului
Farmacistilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania si Ordinului Asistentilor Medicilor
si elaboreaza norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, pana la data de 15 decembrie a
anului in curs pentru anul urmator, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului
Farmacistilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania si Ordinului Asistentilor Medicali si
Moaselor din Romania, care se aproba prin ordin al ministrului sanatatii si al presedintelui CNAS;.
Principalul rol al Casei de Asigurari de Sanatate Dolj este contractul de servicii de sanatate
pentru asigurati de la furnizori publici si privati ,in baza conditiilor de furnizare si plata stabilite la nivel
national prin contractul-cadru si normelor sale de aplicare.
NUMR DE FURNIZORI IN CONTRACT, PE TIPURI DE SERVICII
CNAS Dolj ofera o gama larga de servicii medicale de cea mai buna calitate, prin furnizorii cu
care are relatii contractuale. In prezent, se deruleaza un numar de 847 contracte dupa cum urmeaza:
400 contracte - asistenta medicala primara
84 contracte - asistenta medicala de specialitate din ambulatoriu pentru specialitatile clinice
36 contracte - asistenta medicala de specialitate din ambulatoriu pentru specialitati paraclinice
107 contracte - asistenta medicala ambulatorie stomatologica
19 contracte - asistenta medicala spitaliceasca (inclusiv unitati medico-sociale)
9 contracte - programe nationale de sanatate
115 contracte - asistenta cu medicamente in tratamentul ambulatoriu
57 contracte - dispozitive medicale
1 contract - asistenta medicala prespitaliceasca
15 contracte - servicii medicale de recuperare si reabilitare a sanatatii
4 contracte - ingrijiri la domiciliu.
Monitorizarea si evaluarea programelor de sanatate se realizeaza de catre Agentia Nationala
de Programe de Sanatate din cadrul Ministerului Sanatatii Publice, in colaborarea cu celelalte directii
implicate si cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, pentru programele implementate de catre
aceasta.

Colectarea informatiilor se realizeaza lunar/trimestrial, dupa caz si anual, prin intermediul autoritatilor
de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si respectiv a caselor de asigurari de sanatate.
Raportarea indicatorilor intra in obligatiile contractuale ale furnizorilor de servicii medicale.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin casele de asigurari de sanatate judetene , precum si
Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii Ordinii Publice, Sigurantei Naationale si Autoritatii
Judecatoresti si Casa de Asigurari de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului gestioneaza fondul national unic de asigurari sociale de sanatate. Acest fond este principalul
instrument de finantare a serviciilor de sanatate in Romania.
CNAS este o institutie publica , autonoma , de interes national, cu personalitate juridica , care
functioneaza pe baza statutului propriu , aprobat prin hotararea guvernului. Organele de conducere
ale CNAS sunt adunarea reprezentantilor , consiliul de administratie , presedintele , comitetul
director , doi vicepresedinti si directorul general.
Principalul rol al CNAS este sa asigure functionarea unitara si coordonata a sistemului de asigurari
sociale de sanatate din Romania. Instrumentul folosit pentru definirea unitara a conditiilor privind
acordarea asistentei medicale din cadrul sistemului de asigurari sociale este contractul-cadru , al carui
proiect il elaboreaza CNAS si care se prezinta de catre Ministerul Sanatatii Publice spre aprobare
guvernului. Consultarea organizatiilor profesionale reprezentative in elaborarea contractului-cadru a
inlocuit, odata cu aplicarea ordonantei de urgenta 150/2002, procesul de negociere a contractuluicadru intre CNAS si CMR , aplicat cu dificultate si rezultate nesatisfacatoare in primii ani de functionare
a sistemului de asigurari.
Contractele negociate cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate prevad indicatori de
administrare ceea ce face ca riscul financiar sa fie preluat la nivelul spitalului , crescand motivatia ,
atat a conducerii spitalului cat si a profesionistilor, de a imbunatatii eficienta si eficacitatea serviciilor
furnizate.
Functiile de conducere corespunzatoare structurilor interne organizate la nivel de directie generala,
directie, serviciu si birou din cadrul CNAS, structuri care se afla in proces de reorganizare pentru
eficientizarea activitatii, se ocupa prin concurs organizat in conditiile legii. Aceste dispozitii se aplica
corespunzator si functiilor de presedinte - director general si celorlalte functii de conducere ale caselor
de
asigurari
de
sanatate.
Functia de presedinte - director general al casei de asigurari de sanatate, manager al sistemului la
nivel local, definita pe baza noilor obiective si criterii de performanta ca cerinte specifice ale postului,
se ocupa prin concurs organizat in conditiile legii, in vederea eficientizarii activitatii sistemului la nivel
local.
Metodologia privind selectionarea acestor manageri si incheierea contractelor de administrare va fi
elaborata si aprobata prin decizie a presedintelui CNAS, in termen de 15 zile de la data publicarii
prezentului statut in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
CNAS este obligata sa foloseasca, direct sau prin terti acreditati, orice mijloc de informare in masa
pentru
reprezentarea,
informarea
si
sustinerea
intereselor
asiguratilor.
In vederea informarii trimestriale a asiguratilor, CNAS va edita si va publica materiale specifice si un
raport anual de activitate.

2.2 Autoritatea de Sanatate Publica Dolj

Prin Ordinul 954 din 08.12.1998 privind organizarea constituirii Directiei de Sanatate Publica,
ordin dat de Ministerul Sanatatii Publice, iar in 2005 a fost numita A.S.P. (Autoritatea de Sananate
Publica Dolj).
Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate
ale Ministerului Sanatatii Publice, cu personalitate juridica, care pun in aplicare politica si programele
nationale de sanatate pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sanatate publica,
elaboreaza si implementeaza actiuni locale de sanatate publica.

A.S.P. reprezinta un domeniu de sanatate publica si este un reprezentant

al Ministerului Sanatatii Publice.
A.S.P. Dolj are in subordine:
-

Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova;

Spitalul Clinic Municipal Filantropia;

Spitalul Clinic de Boli Infectioase Victor Babes Craiova;

Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;

Spitalul Clinic Municipal Bailesti;

Spitalul Clinic Calafat;

Spitalul Orasenesc Filiasi;

Spitalul Orasenesc Segarcea;

Spitalul Orasenesc "Asezamintele Brancovenesti" Dabuleni;

Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna;

Serviciul de Ambulanta Dolj.

Autoritatea de Sanatate Publica judeteana este un serviciu public

deconcentrat al Ministerului Sanatati Publice cu personalitate juridica, care
pune in aplicare politica si programele nationale de sanatate pe plan local,
identifica problemele locale prioritare de sanatate publica, elaboreaza si
implementeaza actiuni locale de sanatate publica.

Pentru punerea in aplicare a politicii de sanatate publica la nivel local,

Autoritatea de Sanatate Publica are, in principal, urmatoarele atributii:
a evalueaza, coordoneaza si monitorizeaza modul de
asistentei medicale curative si profilactice din unitatile sanitare
arondat, inclusiv pentru unitatile sanitare din subordinea
Sanatatii Publice, luand masuri pentru asigurarea accesului
medicala a oricarei persoane din raza judetului;
b urmaresc
medicale;

aplicarea criteriilor

de control

asigurare a
pe teritoriul
Ministerului
la asistenta

al calitatii serviciilor

c coordoneaza si monitorizeaza asistenta materno-infantila;

d evalueaza resursele umane de la nivelul asistentei medicale in
relatie cu nevoile comunitare identificate prin actiuni specifice;
e participa la programele de instruire a personalului din serviciile de
sanatate publica si a populatiei;
f colecteaza si inregistreaza date privind sanatatea populatiei,
utilzand informatiile in scopul identificarii problemelor de sanatate ale
acesteia;
g identifica problemele de sanatate publiaca sau amenintari la adresa
sanatatii unei comunitati;
h stabilesc relatii de colaborare cu institutii si organizatii, in vederea
desfasurarii de actiuni comune in domeniul sanatatii publice;
i

coordoneaza activitatea serviciului de ambulanta judetean;

j organizeaza si coordoneaza asistenta emdicala in caz de calamitati,

catastrofe si alte situatii deosebite;
k autorizeaza furnizorii de servicii de asistenta medicala
prespitaliceasca si de transport sanitar care functioneaza in plan teritorial;
l evalueaza si autorizeaza din punct de vedere sanitar, conform
prevederilor legale, unitatile sanitare din teritoriu;
m colaboreaza cu autoritatile locale in aplicarea reglementarilor din
domeniul sanatatii publice, in conditiile legii;

n organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice

medicale de la unitatile saniatre publice sau private si transmit rapoarte
statistice lunare catre institutiile desemnate sa centralizeze aceste
informatii;
o intocmeste rapoarte anuale privind starea de sanatate a
comunitatii, pe care le inainteaza Ministerului Sanatatii Publice, precum si
partenerilor institutionali la nivel local;
p coordoneaza, la nivel local, implementarea activitatilor ce decurg din
obligatiile asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana si planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la
domeniul sanatatii;
q prin serviciul programe de sanatate regional, incheie contracte de
prestari de servicii cu medicii de familie pentru realizarea evidentei continue
a tratamentului si monitorizarea pacientilor cuprinsi in unele programe de
sanatate;
Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana avizeaza si supune
aprobarii conducerii Ministerului Sanatatii Publice propunerile unitatilor
sanitare privind structura organizatorica, reorganizarea, restructurarea,
schimbarea sediului si a denumirilor acestora.
Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana indruma si coordoneaza
activitatea de sanatate publica a cabinetelor medicale de medicina de familie
si a celor de specialitate din ambulatoriu, indiferent de forma de organizare a
acestora, iar in cazul in care constata incalcari ale reglementarilor in
vigoare referitoare la sanatatea publica, aplica masurile ce se impun, in
conditiile legii.
Veniturile realizate de Autoritatea de Santate Publica constituie venituri
proprii, care se folosesc in conditiile legii.
Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana desemneaza reprezentanti
in consiliul consultativ al spitalelor publice.
Autoritatea de Sanatate Publica judeteana afiseaza pe site-ul ei
proiectul bugetelor de venituri si cheltuieli ale spitalelor publice si analizeaza
executia bugetelor de venituri si cheltuieli lunar si trimestriale, pe care le
inainteaza Ministerului Sanatatii Publice.

Autoritatea de Sanatate Publica participa la coordonarea acordarii

primului ajutor calificat impreuna cu inspectoratele pentru situatii de
urgenta si cu alte structuri ale Ministerului Sanatatii Publice.
Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana asiguraa si raspunde atat
de actvitatea de promovare a sanatatii, preventie si profilaxie in teritoriul
arondat, cat si de activitatea privind asistenta comunitara.
Conducerea Autoritatii de Sanatate Publica Judetene este asigurata de
un comitet director compus din:
-

directorul executiv;

directorii executivi adjuncti;

director executiv adjunct medical;

director executiv adjunct de sanatate publica ;

director executiv adjunct financiar contabil;

inspectorul sanitar sef al Isnpectiei Sanitare de Stat Judetene.

Comitetul director al autoritatilor de sanatate publica judetene

colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale in aplicarea
reglementarilor din domeniul sanatatii publice, in conditiile legii.
Conducerea
autoritatii
de
sanatate
publica judetene
evalueaza necesarul de servicii medicale la nivel de judet si participa la
negocierea si incheierea contractelor dintre furnizorii de servicii medicale si
Casa de Asigurari de Sanatate Judeteana.
Conducerea autoritatii de sanatate publica judetene participa la
medierea litigiilor aparute in legatura cu incheierea, executarea, modificarea
si incetarea contractelor dintre furnizorii de servicii medicale si Casa de
Asigurari de Sanatate Judeteana, ori cu alte perentii decurgand din acestea,
urmarind realizarea echilibrului financiar si utilizarea eficienta a sumelor
contractate.
Directorul executiv al autoritatii de sanatate publica judetene
coordoneaza si raspunde direct de intreaga activitate a autoritatii de
sanatate publica judetene si de asigurarea asistentei de sanatate
publica din teritoriul arondat.

Activitatea financiara a autoritatii de sanatate publica judetene se

desfasoara pe baza bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de Ministerul
Sanatatii Publice, in conditiile legii.
Directorul executiv al autoritatii de sanatate publica judetene este
ordonator secundar de credite in conditiile legii si, in aceasta calitate
repartizeaza creditele bugetare aprobate de ordonatorul principal de
credite pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice
subordonate.
Ministerul Sanatatii Publice numeste si elibereaza din functie, in
conditiile legii, directorul executiv al autoritatii de sanatate publica judetene.
Ministrul Sanatatii Publice numeste si elibereaza din functie, la
propunerea directorului executiv al autoritatii de sanatate publica judetene,
directorul executiv adjunct de sanatate publica, directorul executiv adjunct
medical si directorul executiv adjunct financiar-contabil al autoritatii de
sanatate publica judetene.
Ministrul Sanatatii Publice numeste si elibereaza din functie, la
propunerea inspectorului sanitar de stat general al Inspectiei Sanitare de
Stat din cadrul Ministerului Sanatatii Publice, inspectorul sanitar sef al
Inspectiei Sanitare de Stat Judetene.
Personalul autoritatii de sanatate publica judeteana este constituit din
functionari publici.
Personalul din cadrul laboratoarelor, compartimentelor de sanatate
publica teritoriale, precum si personalul care desfasoara activitati de
secretariat, administrativ, gospodarire, intretinere, reparatii si de deservire,
au calitatea de personal contractual.
Compartimentele functionale se organizeaza la propunerea autoritatii
de sanatate publica judetene, cu aprobarea Ministrului Sanatatii Publice si cu
respectarea numarului maxim al functiilor publice de conducere stabilit
conform reglementarilor legale in vigoare.
In cadrul Autoritatii de Sanatate Publica Judetene functioneaza
inspectia sanitara de stat, coordonata de Inspectia de Stat din Ministerul
Sanatatii Publice.
Casa de Asigurari de Sanatate Dolj inpreuna cu Autoritatea de
Sanatate Publica Dolj sprijina Serviciul de Ambulanta al judetului Dolj.

Cap. 3 ORGANIZAREA SI MANAGEMENTUL SERVICIULUI

DE AMBULANTA DOLJ
Serviciul de Ambulanta al Judetului Dolj s-a infiintat la 01.09.1995 prin Ordinul 923/1995 al
Ministerului Sanatatii.
Este situat in localitatea Craiova, str. Tabaci nr. 3 si este subordonat ) financiar Casei
Nationale de Asigurari de Sanatate Dolj (CAS) si metodologic Autoritatii de Sanatate Publica Dolj
(ASP Dolj.
Serviciul de Ambulanta al judetului Dolj functioneaza in colaborare cu Pompierii, Politia sau
Unitati ale MAPN pe baza unor protocoale incheiate intre Ministerul Sanatatii si acestia.

3.1 Unitati subordonate

Serviciul de Ambulanta al Judetului Dolj este unitatea sanitara cu personalitate juridica si este
condusa de un manager. Serviciul de Ambulanta Dolj isi desfasoara activitatea pe teritoriul judetului
Dolj, iar in unele cazuri desfasoara activitati si in afara judetului.
Este alcatuit din: Statia centala si 12 substatii:
-

statia centrala Craiova;

substatia de ambulanta Craiovita Noua;

substatia de ambulanta Amarastii de Jos;

substatia de ambulanta Bechet;

substatia de ambulanta Bailesti;

substatia de ambulanta Brabova;

substatia de ambulanta Calafat;

substatia de ambulanta Dabuleni;

substatia de ambulanta Filiasi;

substatia de ambulanta Melinesti;

substatia de ambulanta Plenita;

substatia de ambulanta Sadova;

substatia de ambulanta Segarcea.

3.2 Organigrama
Pentru realizarea activitatii sale, Serviciul de Ambulanta prezinta urmatoarea schema
organizatorica:
1.

Manager - comitet director ce cuprinde:

birou RUONS

compartiment audit

birou statistica si informatica

compartiment legislatie si contencios

2.

Director medical

dispecerat medical si trasmisiuni radio (telecomunicatii)

asistenta medicala de urgenta - medici

substatii pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta

3 .Asistent medical sef

-

compartiment operativ 961 operatori registraori de urgenta

asistenta medicala de urgenta - asistenti medicali

4 .Farmacist.
5 .Director tehnic
-

birou miscare si exploatare auto

intretinerea si reparatia mijloacelor de transport auto

compartiment tehnic, intretinere si reparatii instalatii si cladiri.

6 .Director economic
-

birou financiar - contabilitate

serviciul aprovizionare, transport, administrativ, paza, PSI

birou achizitii publice.

Programul de lucru al Serviciului de Ambulanta Dolj este de 24 de ore fara intrerupere, inclusiv
in zilele de repaos saptamanal si sarbatori legale.
Dispecerizarea si coordonarea intregului personal operativ in teren se face din Statia
Centrala, SAMB rezolvand toate solicitarile adresate de populatie la numarul national unic 961, si mai
nou numarul unic de urgenta 112, asistata de calculator prin intermediul aplicatiei computerizate
DISPEC, perfectionata si adaptata continuu pe parcursul a 9 ani, pentru a face fata specificului de
functionare al SAMB, pornind de la planificarea anticipata a personalului, optimizarea rezolvarii
cazurilor cu echipajele corespunzatoare, pana la obtinerea diverselor situatii statistice cerute de
Ministerul Sanatatii sau de modul de functionare al decontarii activitatii SAMB cu Casa de Asigurari
de Sanatate a judetului Dolj.
Dotarea autosanitarelor cu aparatura, instrumentar, medicamente, materiale sanitare,
echipament de protectie, se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii Publice si
Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Este obligatorie dotarea cu mijloace de semnalizare
specifice, optice si acustice, precum si mijloace de telecomunicatii.
Autosanitara transporta bolnavul, accidentatul sau gravida catre cea mai apropiata unitate
sanitara indicata. Autosanitara va parasi unitatea sanitara numai dupa ce s-a confirmat primirea
bolnavului sau i s-au asigurat conditii corespunzatoare pentru transportul acestuia in aceasta
unitate.

Figura 3.1 Organigrama Serviciului de Ambulanta Dolj

3.3 Conducerea Serviciului de Ambulanta

Serviciul de ambulanta dolj are in structura de conducere :
-

manager
comitetul director

In cadrul unitatii este organizat si functioneaza un Comitet director format din:

-managerul spitalului - dr. Gingeoveanu Cristian;
-director medical - dr. Betiu George;
-director economic - Olteanu Marinela;
-director tehnic - ing. Popa Radu;
-asistent sef - Baciu Elena.
Comotetul director al Serviciului de Ambulanta Dolj are urmatoarele atributii:
1 Elaboreaza planul de dezvoltare al unitatii;
2 Elaboreaza planul anual de furnizare de servicii medicale;
3 Propune managerului , in vederea aprobarii:
a Numarul de personal,pe categorii si locuri de munca, in functie de reglementarile in vigoare;
b Organizarea concursurilor pentru posturile vacante,in urma consultarii cu sindicatele, conform
legii.
4 Elaboreaza regulamentul de organizare si functionare, regulamentul intern si organigrama in
urma consultarii cu sindicatele, conform legii. Regulamentul intern se aplica tuturor angajatilor din
unitate, indiferent de locul de munca si durata contractului de munca.
Prevederile prezentului
regulament se aplica si pentru:
a personalului incadrat intr-o alta unitate, care efectueaza stagii de pregatire profesionala, cursuri
de perfectionare, specializare, etc.
b firmele care asigura diverse servicii in incinta unitatii au obligatia de a respecta regulamentul
intern, in afara atributiilor si clauzelor prevazute in contractele incheiate intre parti.
Dispozitiile referitoare la organizarea timpului de lucru si disciplina din prezentul regulament se
aplica in mod corespunzator oricaror alte persoane, sau altor activitati pe timpul prezentei in unitate.

Pe langa Comitetul Director al unitatii functioneaza urmatoarele comisii specializate, necesare

pentru realizarea unor activitati specifice:
1 Comisia de incadrare si promovare ( potrivit prevederilor H.G. nr.281/1993, O.G. 115/2005,
Legea 125/2006) , este formata din toti sefii de compartimente si are in principal mai multe atributii:
-este constituita si convocata, prin decizie interna a managerului in functie de natura si locul postului
care urmeaza sa fie scos la concurs;
-raspunde de buna desfasurare a concursurilor in conformitate cu legislatia in vigoare;
- participa si raspunde de formularea subiectelor in baza tehnicii de concurs afisata;
- raspunde de corectarea corecta a testelor , de sustinerea interviului sau probei practice , de afisarea
rezultatelor.
2 Comisia de coordonare a activitatii de evaluare a performantelor profesionale individuale,
este constituita in conformitate cu prevederile H. G. nr.150/1999 privind aprobarea metodologiei
pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale si de aplicare a
criteriilor de stabilire a salariilor de baza intre limite pentru personalul de specialitate medico-sanitar si
de asistenta sociala. Este constituita din toti sefii de compartimente , precum si seful serviciului
resurse umane si participa la coordonarea activitatii de evaluare a performantelor profesionale
individuale pentru personalul de specialitate medico-sanitar, personalul auxiliar, TESA si administrativ.
Presedintele comisiei este managerul.
3 Comisia de licitatie. Autoritatea contractata are obligatia de a desemna, pentru fiecare contract de
achizitie publica , o comisie de evaluare a ofertelor .
4 Comisia medicala analizeaza consumul de medicamente si stabileste necesarul pentru luna
urmatoare si pentru medicamentele nou aparute pe piata procedeaza la implementarea acestora in
terapie . Aceasta se intruneste la solicitarea presedintelui.
5 Comisia de protectie a muncii , asigura instruirea si formarea personalului in probleme de protectie
a muncii, propune sanctiuni sau stimulente economice pentru modul in care se realizeaza programul
de masuri de protectie a muncii si colaboreaza cu serviciul medical in fundamentare programului de
masuri de protectie a muncii.
6 Comisia pentru prevenirea si stingerea incendiilor ;
7 Comisiile de inventariere anuala si lunara a bunurilor,raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de
inventariere , potrivit prevederilor legale. Aceasta efectueaza inventarierea patrimoniului unitatii
potrivit programului anual de inventariere a patrimoniului aprobat, efectueaza inventarierea bunurilor
primite cu chirie, in folosinta sau in custodie si transmite la proprietari situatia constatata, intocmeste
procesele verbale privind rezultatul inventarierii si le supune spre aprobare , potrivit competentelor

stabilite de normele legale in vigoare si are obligatia sa informeze pe conducatorii ierarhivi cu privire
la lipsurile constatate cu prilejul inventarierii.

3.3.1 Managerul unitatii

In conformitate cu Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanitar, Serviciul de
Ambulanta Dolj este condus de un manager, persoana fizica sau juridica.
Functia de manager persoana fizica este incompatibila cu:
a exercitarea oricaror alte functii salarizate, nesalarizate sau/si indemnizate inclusiv in cadrul
unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti;
b executarea unei activitati sau oricarei alte functii de manager, inclusiv cele neremunerate;
c exercitarea unei activitati sau a unei functii de membru in structurile de conducere ale unei
alte unitati spitalicesti;
d exercitarea oricarei functii in cadrul organizatiilor sindicale sau patronale de profil.
Constituie conflict de interese detinerea de catre manager de parti sociale, actiuni sau interese
la societati comerciale ori organizatii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu spitalul la
care persoana in cauza exercita ori intentioneaza sa exercite functia de manager. Aceasta dispozitie si
in cazurile in care astfel de parti sociale, actiuni sau interese sunt detinute de catre rudele ori finii
pana la gradul al IV-lea, inclusiv ale persoanei in cauza.
Daca managerul selectat prin concurs se afla in stare de incompatibilitate sau in conflict de
interese, acesta este obligat sa inlature motivele de incompatibiliate ori de conflict de interese in
termen de 30 de zile de la aparitia acestora. In caz contrar, contractul de management este reziliat de
plin drept.
Conform Ordinului Ministerului
urmatoarele drepturi si obligatii:

Sanatatii

Publice

nr.

922/2006,

managerul

are

Drepturile managerului

1.Dreptul la securitate si sanatate in munca.

2.Dreptul la formare profesionala, in conditiile legii.
3.Dreptul la informare nelimitata asupra activitatii unitatii, avand acces la toate documentele
privind activitatea medicala si economico-financiara a acesteia.
4.Dreptul de a fi sprijinit de catre comitetul director in rezolvarea problemelor de strategie,
organizare si functionare, precum si in activitatea de identificare de surse pentru cresterea veniturilor
proprii ale unitatii in conditiile legii.

5.Dreptul de a fi sustinut in realizarea activitatilor specifice comitetului director si de alte

comisii pe care le infiinteaza, ale caror atributii si responsabilitati sunt aprobate de comitetul director
si sunt prevazute in regulamentul de organizare si functionare al unitatii.
6.Dreptul de a fi sprijinit in implementarea activitatilor pentru imbunatatirea standardelor
medicale, in monitoizarea si evaluarea activitatilor medicale, precum si intarirea disciplinei economicofinanciare.
7.Dreptul de a revoca mandatarii substatiilor in cazul neindeplinirii atributiilor ce le revin.
8.Dreptul de a pastra postul avut anterior incheierii contractului de management, la
rezlierea/incetarea acestuia, in cadrul aceleiasi unitati sanitare.
9.Dreptul la concediu de odihna anual, cnform prevederilor legale.

3.3.2 Obligatiile managerului

A.In domeniul strategiei serviciilor medicale
1.Elaboreaza, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populatiei din zona arondata, planul de
dezvoltare a unitatii pe perioada mandatului impreuna cu ceilalti membri ai comitetului director; planul
de dezvoltare a unitatii se aproba de Autoritatea de Sanatate Publica, respectiv de Ministerul Sanatatii
Publice, dupa caz.
2.Aproba formarea si utilizarea fondului de dezvoltare al unitatii.
3.Aproba planul anual de furnizare de servicii medicale, elaborat de comitetul director.
4.Aproba masurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activitatii unitatii in
concordanat cu nevoile de servicii medicale ale populatiei.
5.Elaboreaza si pune la dispozitie cmitetului director rapoarte privind activitatea unitatii si
participa la dezbaterile privind problemele de strategie si de organizare si functionare a unitatii.
6.Aplica strategiile si politica de dezvoltare in domeniul sanitar ale Ministerului Sanatatii
Publice, adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populatia deservita.
B.In domeniul managementului economico-financiar
1.Aproba si urmareste realizarea planului anual de achizitii publice.
2.Aproba lista de investitii si a lucrarilor de reparatii curente si capitale care urmeaza sa se
realizeze intr-un exercitiu financiar, in conditiile legii, la propunerea sefilor de compartimente si a
comitetului director, cu avizul autoritatii de sanatate publica.
3.Aproba bugetul de venituri si cheltuieli cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior.

4.Aproba repartizarea bugetului de venituri si cheltuieli al unitatii, pe baza propunerilor

fundamentate ale sefilor de compartimente din structura Serviciului de Ambulanta Dolj.
5. Efectueaza plati, fiind ordonator secundar sau tertiar de credite, conform legii.
6.Negociaza si incheie in numele si pe seama unitatii contracte de furnizare de servicii
medicale cu Casa de Asigurari de Sanatate.
7.Raspunde de organizarea si desfasurarea activitatii de audit public intern, conform legii.
C. In domeniul managementului performantei/calitatii serviciilor
1.Intreprinde masurile necesare si urmareste realizarea indiactorilor de performanta ai
managementului Serviciului de Ambulanta.
2.Nominalizeaza coordonatorii si raspunde de implementarea si raportarea indicatorilo
programelor si subprogramelor de sanatate derulate la nivelul unitatii, conform metodologiei
elaborate de Ministerul Sanatatii Publice.
3.Urmareste realizarea activitatilor de control al calitatii serviciilor medicale oferite, coordonata
de directorul medical.
4.Negociaza si incheie in numele si pe seama unitatii protocoale de colaborare si contracte cu
alti furnizori de servicii pentru asigurarea continuitatii si cresterii calitatii serviciilor medicale.
5.Raspunde de monitorizarea si raportarea indicatorilor specifici activitatii medicale, financiari,
economici, precum si a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire si control, in
conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
6.Analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor membrilor comitetului director dispunand
masuri de imbunatatire a activitatii.
7.Urmareste modul de aplicare a prevederilor legale in vigoare cu privire la respectarea
drepturilor pacientului si dispune masuri atunci cand se constata incalcarea acestora.
D. In domeniul managementului resurselor umane.
1.Aproba regulamentul intern, precum si fisa postului pentru personalul angajat.

2.Infiinteaza, cu aprobarea comitetului director, comisii specializate in

cadrul unitatii, necesare pentru realizarea unor activitati specifice.
3.Organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor din cadrul comitetului
director. Numeste membrii comitetului director.

4.Aproba organizarea concursurilor pentu posturile vacante, numeste

si elibereaza din functie personalul, in conditiile legii.
5.Aproba programul de lucru, pe locuri de munca si categorii de
personal, pentru personalul aflat in subordine.
6.Realizeaza evaluarea performantelor profesionale ale personalului
aflat in subordine directa, conform structurii organizatorice si soluctioneaza
contestatiile in functie de nivelul ierarhic la care s-au facut.
7.Aproba planul de formare si perfectionare a personalului, in
conformitate cu legislatia in vigoare.
8.Negociaza contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
9.Incheie contract de administrare, pe durata mandatului, cu membrii
comitetului director.
10.Urmareste incheierea asigurarilor de malpraxis de catre personalul
medical din subordine.
11.Respecta prevederile legale privind incompatibilitatile si conflictul de
interese.

E. In domeniul managementului administrativ

1.Aproba si urmareste respectarea regulamentului de organizare si
functionare cu avizul Autoritatii de Sanatate Publica.
2.Reprezinta unitatea in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice.
3.Incheie acte juridice in numele si pe seama unitatii conform legii.
4.Raspunde de modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin
contracte si dispune masuri de imbunatatire a activitatii unitatii.
5.Incheie contracte si asigura conditiile corespunzatoare pentru
desfasurarea activitatilor de invatamant si cercetare stiintifica, in
conformitate cu metodologia elaborata de M.S.P.
6.Raspunde de obtinerea autorizatiei sanitare de functionare si a
certificatului de acreditare, in conditiile prevazute de lege.

7.Asigura respectarea prevederilor legale in vigoare referitoare la

pastrarea secretului profesional, pastrarea confidentialitatii datelor
pacientilor internati, informatiilor si documentelor referitoare la activitatea
unitatii.
8.Prezinta Autoritatii de Sanatate Publica informatii trimestriale si
anuale cu privire la patrimoniul dat in administrare, realizarea indicatorilor
activitatii medicale, precum si la executia bugetului de venituri si cheltuieli.
9.Raspunde
de
oganizarea
arhivei si
asigurarea
documentelor prevazute de lege, in format scris si electronic.

securitatii

10.Aproba utilizarea bazei de date medicale a unitatii, pentru

activitatile de cercetare medicala, in conditiile legii.
11.Raspunde de oganizarea unui sistem de inregistrare si rezolvare a
sugestiilo, sesizarilor si reclamatiilor referitoare la activitatea unitatii.
12.Conduce activitatea curenta in conformitate cu reglementarile in
vigoare.
13.Impreuna cu comitetul director elaboreaza planul de actiune pentru
situatii speciale si coordoneaza asistenta medicala in caz de razboi, dezastre,
atacuri teroriste, conflicte sociale si alte situatii de criza, conform dispozitiilor
legale in vigoare.
14.Propune spre aprobare Autoritatii de Sanatate Publica un inlocuitor
pentru perioadele cand nu este prezent in unitate.
15.Nu poate transmite altei persoane drepturile si obligatiile care
rezulta din contractul de management, cu exceptia cazurilor de
indisponibilitate.
Documentele folosite in cadrul Serviciului de Ambulanta Dolj
sunt:chitanta, registrul de casa, foaia de varsamant, factura, ordin de plata,
imputernicirea, etc. iar circuitul lor se realizeaza ca in tabelul de mai jos.
Tabelul 3.1Graficul de circulatie a documentelor justificative care stau la baza
inregistrarilor in contabilitate

Nr. Denumirea
documentului
crt
.

Cine
Intocmeste
documentul

Nr Termenele
.
ex
.
de Intocmire

Destinatarul
documentelor
de

predare

1.

Chitanta

Casierul
sau
personalul
Insarcinat
cu
Incasarea
diverselor
venituri

Zilnic,
ru

Casierul

Zilnic

Foaie
de
varsamant Casierul
sau chitanta

Cand
cazul

2.

Registrul de casa

fiecare

pent Se
1 ex. ramane in
consemnea
za
in chitantier
Registrul
de casa
1 ex. se preda

Incasare
depunatorului

Zilnic

1
ex. (originalul)
cu semnaturile de
primire, verifica
re
ramane
in
carnet 1 ex. la
Serviciul
FinanciarContab., Insotit
de
toate
documentele
justificative

este Zilnic

1 ex. la banca,
insotind
sumele
dopuuo

3.

1
ex.
Serviciul
Financiar

4 . Factura

Serviciul
FinanciarContabil

Odata
cu
livrarea
marfii
sau
decontarea
serviciilor

In
data
cand
are
loc
facturare
a

la

1 ex. se preda
beneficiarului 1
ex. ramane
in
carnet
1
ex. la
Serviciul
Financiar
pentr
u Inregistrare

4 . Factura

Serviciul
FinanciarContabil

Odata
cu In
data
livrarea
cand
are
marfii
sau loc
decontarea
facturare
a

1 ex. se preda
beneficiarului 1
ex. ramane
in
carnet

serviciilor

1
ex. la
Serviciul
Financiar
pentr
u Inregistrare

1 ex. la banca 1
ex. revine
la
Serviciul
Financiar
odata
cu
extrasul
de
cont

5.

Ordin de plata

Serviciul
2
FinanciarContabilita
te
si
R.U.O.N.S.

Cand
cazul

este Zilnic

6.

imputernicire

Conducerea
unitatii

Ori de
ori se

cate In
data Se
preda
la
respectiv casierie la banca
a
sau la mandatar

Imputernicest
e
cineva
pentru
a
ridica
sume
de la banca
sau
din
casierie

7.

Dispozitie
plata/incasare
casierie

de Serviciul
catre FinanciarContabil

Ori de
ori
se
incasari
plati

8.

Stat de plata

9.

cate Odata
cu
fac depunerea
sau sau plata
sumelor
aprobate

Se
Inmaneaza
casierului pentru
efectuarea
Incasarii
sau
platii respective

Birou
R.U.O.N.S.

Lunar

Lunar

1 ex. ramane la
biroul R.U.O.N.S.
pt. a
se
indosaria
1
ex., dupa
aprobarile
si
vizarile de catre
conducerea
unitatii,
se
Inmaneaza
casierului
pt.
efectuarea platii

Centralizator (Border Birou

ou) pt. tichetele de R.U.O.N.S.
masa

Lunar

Lunar

1
ex. la
casierie
pt. a
se
face
distribuirea
catre salariati
1
ex.
serviciul
financiarcontabil

la

pt. Inregistrare

10. Lista
deces

plata

ajutoare Birou
R.U.O.N.S.

Ocazional

Imediat
dupa
aprobare

1
ex. la
casierie 1 ex. la
serviciul
finaneiarcontabil

11. Centralizator
salarii

stat Birou
R.U.O.N.S.

Lunar

Lunar

1 ex. ramane la
biroul R.U.O.N.S.
1
ex. la
serviciul
finaneiarcontabil

12. Centralizator
salarii/card

Birou
R.U.O.N.S.

Lunar

Lunar

1 ex. ramane la
biroul R.U.O.N.S.
1
ex. la
serviciul
finaneiarcontabil

Zilnic

Zilnic

Se Inregistreaza
si indosariaza in
cadrul

13. Nota de contabilitate Personalul 1

din
serviciul
financiarcontabilita
te

compartimentului

3.4 ATRIBUTIILE UNITATII

In conformitate cu prevederile Legii 95/2006 privind reforma in

sistemul sanatatii, serviciul de ambulanta este serviciu public cu
personalitate juridica.
Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca este coordonata la nivel
judetean sau regional de dispeceratele medicale specializate, utilizand
infrastructura sistemului national unic pentru apeluri de urgenta, in
conformitate cu preevderile legale in vigoare si cu normele de aplicare a
prezentei legi. In activitatea de dispecerizare se utilizeaza clasificarea unica
a cazurilor de urgenta, denumita index medical, si setul de indicatii si planuri
de actiune si coordonare asociate indexului medical si specificului local, care

sunt aprobate de Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Administratiei si

Internelor si Serviciului de Telecomunicatii Speciale.
Serviciul de Ambulanta raspunde solicitarilor telefonice venite atat din partea populatiei cat si
a altor unitati medicale, la 950 de solicitari in medie pe 24 de ore.
Fiind principalul segment al asistentei medicale si transportului pentru urgentele majore in
etapa prespital, SAJ este implicata si in asistenta medicala preventiva a marilor aglomerari umane cum
ar fi activitatile sportive, culturale, social politice, greva foamei, asigurand asistenta medicala si
transportul pentru urgentele individuale, colective si de masa in cazul catastrofelor.

Serviciul de Ambulanta Judetean are ca scop principal acordarea

asistentei medicale de urgenta si transportul medical asistat utilizand, dupa
caz, personal medical superior si/sau mediu calificat la diferite niveluri,
precum si conducatori auto formati ca ambulantieri.
Primul ajutor calificat si asistenta medicala de urgenta se acorda fara
nici o discriminare legata de, venituri, sex, varsta, etnie, cetatenie sau
apartenenta politica, indiferent daca pacientul are sau nu calitatea de
asigurat medical.

Statistic
39
31
30 % transporturi medicale.

structura
%
%

Personalul medical si cel paramedical instruit in primul ajutor calificat

au obligatia ca in afara programului, sa acorde primul ajutor, spontan sau la
cerere, persoanelor aflate in pericol vital, pana la preluarea acestora de catre
un echipaj de interventie specializat.
Personalul de interventie din cadrul serviciului de ambulanta va purta
echipamente de protectie distincte conform normelor si reglementarilor in
vigoare.
Serviciul de Ambulanta Judetean Dolj are in structura lui doua
compartimente distincte: compartimentul de asistenta medicala de urgenta
si transport medical asistat si compartimentul de consultatii de urgenta si
transport sanitar neasistat.

urgente

Compartimentul de asistenta medicala de urgenta Dolj are in dotare

ambulante de tip B si C si alte mijloace de interventie autorizate in vederea
asigurarii asistentei medicale de urgenta cu sau fara medic.
Autosanitarele sunt in numar total de 70 si sunt impartite in functie de
tip si de numar pentru fiecare substatie a Serviciului de Ambulanta Dolj ,
cum ne este prezentat in tabelul de mai jos, in care ne este prezentata
situatia dotarii cu autosanitare in anii 2007-2008
Tabel 3.2 Situatia dotarii cu autosanitare
2007

SUBSTATIA

2008

Total din care:

Total din care:

C B1/B Al A2
2

Statia
Centrala

25

Craiovita
Noua

2 11

Neclasificate

B1/B2 A1

A2 ACD

11

13 1

28

Amarasti

Bailesti

Bechet

Brabova

Calafat

Dabuleni

Filiasi

Melinesti

Plenita

Sadova

Segarcea

Total

70

24

26

2 15

42 8

70

Compartimentul de asistenta medicala de urgenta functioneaza in regim de asteptare si este

finantat din venituri proprii obtinute din contractele cu casele de asigurari de sanatate sau din alte
surse in conditiile legii, de la bugetul de stat pe baza de programe, din domenii de sponsorizare.
Pe langa asistenta medicala de urgenta si asistenta medicala de urgenta in caz de
dezastre, SAJ. efectueaza si alte activitati cum ar fi asistenta medicala la domiciliu pentru urgentele
de gradul 2, eliberarea de certificate constatatoare de deces in zilele de sambata, duminica ai
sarbatori legale, acordand de asemenea asistenta medicala si transportul la spital pentru cazurile
sociale, in lipsa unui sistem de asistenta sociala.

Compartimentul de asistenta medicala de urgenta poate avea in

organigrama personal medical cu studii superioare , personal medical cu
studii medii, ambulantieri, operatori registratori de urgenta si dispeceri,
precum si alte categorii de personal necesare functionarii compartimentului.
Compartimentul de consultatii de urgenta si transport sanitar
functioneaza ca structura distincta in cadrul serviciilor de ambulanta
judetene , avand in organigrama sa personal medical cu studii superioare,
personal medical cu studii medii, conducatori auto ambulantieri si alte
categorii de personal necesare functionarii acestuia.
In dotarea compartimentului de consultatii de urgenta si transport
sanitar se afla ambulante de tip A1 si A2, precum si alte mijloace de
transport autorizate conform standardelor si reglementarilor nationale si

europene, precum si autoturisme de transport pentru medicii de garda in

vederea efectuarii consultatiilor la domiciliu.
In cadrul compartimentului de consultatii de urgenta si transport pot
efectua garzi si mrdici de familie din afara structurii serviciilor de ambulanta.
Coordonarea activitatii de consultatii de urgenta se face prin
dispeceratul medical de urgenta , aceasta putand fi realizata , unde este
posibil, in colaborare cu medicii de familie.
Compartimentul de consultatii de urgenta si transport sanitar neasistat
functioneaza in regim de garda de cel mult 12 ore.
Activitatea de transport sanitar neasistat va fi
ambulantieri si asistenti sau doar de ambulantieri, dupa caz.

efectuata

de

Activitatea de consulta'ii de urgenta la domiciliu si cea de transport

sanitar neasistat sunt finantate din venituri proprii obtinute din contractele
cu casele de asigurari de sanatate sau din alte surse in conditiile legii, din
donatii si sponsorizari.
Activitatea de consultatii de urgenta la domiciliu si de transport sanitar
neasistat poate fi externalizata partial sau total, ea putand fi contractata ori
subcontractata de servicii private de ambulanta si de transport sanitar direct
cu Casa Nationala de Asigurari de sanatate sau sub forma unui subcontract
cu serviciile de ambulanta .
3.4.1Organizarea timpului de munca in unitate

Prezenta personalului la programul de lucru se evidentiaza in condici

de prezenta; sefii de compartimente desemnati de conducerea unitatii
raspund disciplinar si material pentru modul de completare a condicii de
prezenta confirmand zilnic, sub semnatura, prezenta personalului din
subordine, conform programului. Bilunar, sefii de compartimente inainteaza
la compartimentul RUONS foile colective de prezenta pentru a caror
corectitudine si realitate raspund disciplinar, material sau penal, dupa caz.
Condiciile de prezenta se ridica de sefii de compartimente, la cinci
minute dupa inceperea orei de program.
Personalul muncitor din Serviciul de Ambulanta Dolj lucreaza dupa
un program de 5 zile lucratoare pe saptamana, cu o durata zilnica normala
de 8 ore, cu exceptia medicilor care au program normal de 7 ore.

Personalul sanitar mediu , operatorii registratori de urgenta, soferii de

autosanitara, ambulantierii si brancardierii din cadrul unitatii desfasoara
activitate in 3 ture pe baza de grafice lunare intocmite de sefii de
compartimente, verificate de directorul medical si aprobate de managerul
unitatii.
Repausul saptamanal se acorda de regula sambata si duminica ,in
locurile de munca unde se lucreaza in ture , personalul va beneficia de alte
zile de repaus saptamanal, potrivit graficului de lucru intocmit si afisat cu
anticipatie, cu conditia ca cel putin o data la doua luni fiecarei persoane sa i
se asigure zilele de repaus saptamanal sambata si duminica.
Graficele de lucru si de garzi se intocmesc cu respectarea
reglementarilor Ministerului Sanatatii si Regulamentului de Organizare si
Functionare al Serviciului de Ambulanta Dolj.
Pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale de urgenta in
Serviciul de Ambulanta Dolj se organizeaza serviciul de garda pe unitate, in
conformitate cu prevederile Ordinului 870/26.07.2004 pentru aprobarea
regulamentului privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor in
unitatile publice din sectorul sanitar.
Serviciul de garda se stabileste intre orele de terminare a programului
medicilor incadrati in aceasta unitate si ora de incepere a programului den
ziua urmatoare.
Liniile de garda pentru serviciile de ambulanta se aproba de Ministerul
Sanatatii, la propunerea Directiei de Sanatate Publica.
Efectuarea a doua garzi consecutive de catre acelasi medic este interzisa.
Pe perioada serviciului de garda, medicul coordonator raspunde de
buna functionare a unitatii sub toate aspectele, de aplicarea prevederilor
R.O.I., de indeplinirea tuturor atributiilo prevazute in Regulamentul de
Organizare si Functionaer si de modul in care se rezolva sarcinile date de
managerul unitatii pe care il reprezinta in orele in care acesta nu este in
unitate.
Este interzisa parasirea anticipata a serviciului sau plecarea in orele
de program de la locul de munca in altfel de situatii decat in interesul
servicului.
Salariatii vor putea presta ore peste durata normala a timpului de
munca numai cu aprobarea scrisa a managerului unitatii sau inlocuitorul

acestuia, si cu consultarea sindicatului consemnand in condici speciale

numele si prenumele salariatului, lucrarea pentru care se presteaza munca,
durata de prestare a muncii si, daca este cayul, durata cand se acorda timp
liber in compensare.totalul orelor suplimentare ce se poate efectua si plati
nu poate depasi limita maxima stabilita prin acte normative.
In vederea asigurarii unor servicii medicale de urgenta de calitate
pe tot parcursl anului, plecarea in concedii de odihna a personalului de toate
categoriile se face pe baza programarii anuale ce se intocmeste de sefii de
compartimente si se supune spre aprobare managerului unitatii. In acelasi
fel se aproba modificarea programarii initiale, cu rspectarea prevederilor
legale.
Accesul in unitate se realizeaza pe baza de legitimatie pentru
personalul propriu:
-

pentru personalul din afara unitatii pe baza buletinului de identitate

sau legitimatiei de serviciu;

pentru presa numai cu acordul directorului unitatii.

Angajarea in cadrul Serviciului de Ambulanta Dolj se face pe baza unor

documente, iar circuitul acestor docunene se realizeaza ca in tabelul
urmator :
Tabel 3.3 Graficul de circulatie a documentelor privind angajarea , lichidarea si
ordonantarea de plata a cheltuielilor institutiilor publice.

N Denumirea
r documentului
c
r
t
.

Cine
documentul

Intocmeste Nr Termenele
.
ex
.
de
Intocmire

Destinatarul
documentelor
de predare

1 Propunerea
de Compartimentel
. angajare
a
unei e
cheltuieli (cf.
de specialitate
anexa
nr.
1
la
OMFP 1792/2002)

In
cursul

tot Dupa
aprobare
de catre

exercitiul
ui
bugetar

2 Angajamente
Compartimentel
. bugetare
e
individuale (legal de specialitate
e)
Angajamente
bugetare
globale
(cf.
Anexa nr. 2 la OMFP
1792/2002)

3 Ordonantarea
. plata
(cf.
nr. 3
la
1792/2002)

de Compartimentel
Anexa e
OMFP de specialitate

In
cursul

tot Dupa
aprobare
de catre

exercitiul
ui
bugetar

In
cursul

1
ex.
la
serviciul
financiarcontabilitate
: num
ordonatoru Obs.
ai
dupa
l
de
primirea
credite
vizei CFFP si
aprobarea
de
catre
ordonatorul
de credite

tot Dupa
aprobare
de catre

exercitiul
ui
bugetar

1
ex. la
serviciul
financiarcontabilitate
: num
ordonatoru Obs.
ai
dupa
l
de
primirea
credite
vizei CFFP si
aprobarea
de
catre
ordonatorul
de credite

1 ex.
serviciul

la

financiarordonatoru contabilitate
l
de Obs.
: num
credite
ai
dupa
primirea
vizei CFFP si
aprobarea
de
catre
ordonatorul
de credite
2 ex. la
Trezoreria
Craiova

3.4.2 Reguli de conduita in cadrul unitatii

Salariatii au datoria de a respecta ordinea si disciplina la locul de

munca, de a indeplini toate sarcinile de serviciu ce-i revin potrivit legii,
contractelor individuale de munca, regulamentului de organizare si
functionare al unitatii, regulamentului de ordine interioara, precum si
dispozitiilor organelor de conducere privind desfasurarea activitatii in unitate.

Personalul sanitar superior, mediu si auxiliar sanitar are obligatia sa-si

consacre intraga energie, putere de munca si pricepere activitatii de
asigurare a starii de sanatate, de prevenire a imbolnavirilor, sa raspunda
prompt oricand se solicita ingrijire medicala, sa respecte normele eticii si
echitatii profesionale.
Toate persoanele incadrate in munca au urmatoarele obligatii:
- sa respecte programul de lucru;
- sa respecte circuitele functionale ;
- sa execute la timp si in bune conditii toate indatoririle de serviciu
care le revin prin natura functiei sau potrivit sarcinilor specifice ;
- sa promoveze raporturi de intrajutorare cu toti membrii colectivului
de lucru, sa combata orice manifestari necorespunzatoare in activitatea
desfasurata ;
- sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a munci si a
celor de folosire de protectie si de lucru, de prevenire a incendiilor sau a
oricaror evenimente care ar putea pune in pericol cladirile, instalatiile,
utilajele, si masinile sau bunuri ale unitatii;
Personalul muncitor din cadrul sectorului de intretinere si cel care
deserveste instalatiile, utilajele si masinile cu grad ridicat in exploatare ,
raspunde direct, indiferent de functia indeplinita, de desfasurarea activitatii
in conditii de deplina siguranta, de supravegherea, verificarea si exploatarea,
intretinerea si respectarea intocmai a prevederilor din documentatiile tehnica
si a normelor pentru prevenirea oricaror avarii, explozii, incendii sau alte
accidente tehnice.
Personalul muncitor de la aceste locuri de munca este obligat sa
respecte cu strictete ordinea si disciplina la locurile de munca, sa
urmareasca si sa aplice cu fermitate normele si instructiunile referitoare la
desfasurarea activitatii, sa-si indeplineasca indatoririle de serviciu, sa
execute in intregime sarcinile ce le revin.
Este interzisa in unitate orice excludere , deosebire, restrictie sau
preferinta fata de un salariat , bazata pe criterii de sex , varsta , apartenenta
nationala , rasa , religie.

Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de dreptul la plata

egala pentru munca , dreptul la protectia datelor cu caracter personal ,
precum si dreptul impotriva concedierilor nelegale.
Orice salariat beneficiaza de respectarea demnitatii si a constiintei
sale.
Angajarea personalului in cadrul unitatii se realizeaza prin concurs,
prin incheierea unui raport juridic de munca intemeiat pe contractul
individual de munca.
Contractul individual de munca se incheie in general pe durata
nedeterminata, cazurile in care acesta se incheie pe durata determinata in
conformitate cu prevederile art. 81 Codul muncii, sunt urmatoarele:
-inlocuirea unui slariat in cazul suspendarii contractului sau de munca ,
cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva ;
-in alte cazuri prevazute expres de legi speciale.
In cadrul unitatii angajatorul are anumite drepturi, dintre acestea cele
mai importante sunt:
- sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;
- sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat in
conditiile legii;
- sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile
corespunzatoare , potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si a
prezentului Regulamentului Intern;
- sa dispuna concedierea unui salariat in cazul in care , prin decizia
organelor competente de expertiza medicala , se constata inaptitudinea
fizica sau psihica a salariatului , fapt ce nu permite acestuia sa isi
indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat.
Angajatorului ii revin insa si urmatoarele obligatii:
- sa informeze salariatii asupra elementelor ce privesc desfasurarea
relatiilor de munca;

- sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in

vedere la elaborarea normelor de munca si conditii corespunzatoare de
munca;
- sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa ,
precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de
salariati , in conditiile legii;
- sa asigure instruirea personalului incadrat la locul de munca , in
vederea respectarii conditiilor de protectie a muncii si a normelor igienicosanitare.
Personalul incadrat in unitate are obligatia sa isi desfasoare activitatea
in mod responsabil , conform reglementarilor profesionale , codului muncii ,
codului de deontologie medicala si cerintelor postului.
Salariatul are obligatia de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei
postului si de a respecta disciplina muncii , acesta se afla fata de angajator
intr-un raport de subordonare disciplinara , consimtita inca de la data
incheierii contractului de munca.
Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre unitate si
salariat se stabilesc prin negociere in cadrul contractelor colective de munca
si al contractelor individuale de munca.

3.4.3. Protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii

Normele de protectie a muncii pentru sectorul sanitar cuprind norme

de tehnica a securitatii muncii specifice ativitatii medico- sanitare si norme
de igiena muncii specifice acestei activitati.
Conducerea unitatii sanitare va stabili instructiuni proprii de protectie a
muncii, care vor cuprinde masurile suplimentare de protectie a muncii
necesare pentru conditiile de lucru particulare si specifice unitatii, locurilor
de mnca si operatiunilor care se executa.
La fiecare loc de munca se vor afisa instructiuni cuprinzand principalele
prevederi care trebuie respectate precum si interdictiile privind efectuarea
unor manevre sau utilizarea unor metode necorespunzatoare de munca.
Unitatea sanitara este obligata:

-sa prevada la proiectarea, amplasarea , transportarea sau

sistematizarea constructiilor de orice fel , masurile de protectie a muncii
necesare:
- sa introduca peste tot unde este necesar dispozitive si instalatii de
protectie a muncii la nivelul celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii , care
sa fie intretinute in cele mai bune conditi pe tot timpul utilizarii lor;
-sa previna poluarea aerului cu substante toxice si noxe biologice , atat
la locurile de munca unde se utilizeaza astfel de substante si produse , cat si
in vecinatatea acestor locuri de munca;
-sa ia orice alte masuri in vederea asigurarii celor mai bune conditii de
munca , prevenirii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.
Unitatea este obligata ca la angajare sa solicite fisa de aptitudine
eliberata de medicul de medicina muncii care constata daca cel in cauza este
apt pentru prestarea muncii pentru care a optat.
Incadrarea in munca in locuri de munca grele vatamatoare se poate
dupa implinirea varstei de 18 ani.
Echipamentul de protectie si de lucru precum si materialele
igienico- sanitare sunt asigurate obligatoriu in cantitatea si calitatea
necesara asigurarii unei asistente medicale corespunzatoare.
Unitatea asigura mentinerea si imbunatatirea conditiilor de desfasurare
a activitatii prin amenajarea ergonomica a locurilor de munca; asigurarea
conditiilor de mediu umiditate si temperatura prin asigurarea apei calde si
reci si prin asigurarea diminuarii emisiilor poluante.
Instruirea angajatiilor in domeniul sanatatii si securitatii in munca se
realizeaza periodic de Comitetul de securitate si sanatate in munca.
Instruirea se organizeaza obligatoriu in cazul noilor angajati, al celor
care isi schimba locul de munca si al celor ce isi reiau activitatea dupa o
intrerupere mai mare de sase luni.
Unitatea raspunde pentru asigurarea conditiilor de asigurare a primului
ajutor in caz de accidente de munca, precum crearea conditiilor de
preantampinare a incendiilor precum si pentru evacuarea salariasiilor in
situatii speciale si in caz de pericol iminent.

Masurile privind securitatea si sanatatea in munca nu pot sa

determine, in nici un caz, obligatii financiare pentru salariati.
Pentru reamprospatarea, completarea si detalierea cunostintelor
dobandite prin instructajul introductiv general si prin instructajul specific
locului de munca se efectueaza de catre conducatorul locului de munca si se
verifica de catre responsabilul PSI. Aceste instructaje periodice se efectueaza
astfel:
-

dupa cel mult o luna , pentru personalul muncitor cu functii de

executie sau operative;

dupa cel mult 6 luni pentru personalul TESA.

Conducerea unitatii are obligatia sa stabileasca, prin dispozitii scise,

responsabilitati si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor,
sa le actualizeze ori de cate ori apar modificari si sa le aduca la cunostinta
salariatilor, utilizatorilor si oricarei persoane interesate.
In caz de pericol evacuarea personalului si materialelor se va face
conform planurilor PSI.
3.4.4 Raspunderea patrimoniala

Angajatorul este obligat in temeiul Normelor si pincipiilor raspunderii

civile contractuale sa-l despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a
suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului in timpul indeplinirii
obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.
In cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat
acesta se poate adresa cu plangerea instantelor judecatoresti competente.
Salariatii raspund patrimonial in temeiul normelor si principiilor
raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse
angajatorului din vina si in legatura cu munca lor. Salariatul care a incasat de
la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.
Daca salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau si care nu mai
pot fi restituite in natura sau daca acestuia i s-au prestat servicii la care nu
era indreptatit este obligat sa suporte contravaloarea lor . Contravaloarea
bunurilor sau serviciilor in cauza se stabileste potrivit valorii acestora de la
data platii.

In cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu

nu se poate face intr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a
efectuat prima rata de retineri, angajatorul se poate adresa executorului
judecatoresc in conditiile codului de procedura civila.
Solutionarea petitiilor in cadrul unitatii
Orice persoana fizica sau juridica are dreptul de a face petitie si de a o
inregistra la registratura unitatii . Angajatorul este obligat sa raspunda
petitionarului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii respective.
Persoanele care au facut petitie , daca se considera vatamate in
drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al
conducerii unitatii de ai rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de
lege, se poate adresa instantei judecatoresti competente pentru anularea
actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost
cauzata.
Dispozitiile referitoare la solutionarea petitiilor se completeaza cu
prevederile Codului de procedura civ
Cap. 4 APLICATIE INFORMATICA PRIVIND MANAGEMENTUL
SERVICIULUI DE AMBULANTA DOLJ
4.1 Descrierea activitatii de management
Managementul este puternic orientat spre actiune si rezultate. Managementul nu este o
profesiune pasiva care are doar scopul de a mentine ordinea si de a proteja status-ul quo. Acest
proces managerial poate fi privit ca un sistem in care un numar de oameni, resurse si alte intrari sunt
gestionate printr-un proces proiectat sa atinga obiective si rezultate comune.
In cadrul Serviciului de Ambulanta Dolj managerul elaboreaza regulamentul de organizare si
functionare, regulamentul intern si organigrama in urma consultarii cu sindicatele, conform legii.
Regulamentul intern se aplica tuturor angajatilor din unitate, indiferent de locul de munca si durata
contractului de munca. Acesta este obligat sa elaboreaze, pe baza nevoilor de servicii medicale ale
populatiei din zona arondata, planul de dezvoltare a unitatii pe perioada mandatului impreuna cu
ceilalti membri ai comitetului director; planul de dezvoltare a unitatii se aproba de Autoritatea de
Sanatate Publica, respectiv de Ministerul Sanatatii Publice, dupa caz. Are datoria de a negocia si
incheie in numele si pe seama unitatii contracte de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurari
de Sanatate.
Managerul are rolul de a realiza evaluarea performantelor profesionale ale personalului aflat in
subordine directa, conform structurii organizatorice si soluctioneaza contestatiile in functie de nivelul
ierarhic la care s-au facut. Raspunde de monitorizarea si raportarea indicatorilor specifici activitatii
medicale, financiari, economici, precum si a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire
si control, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

Nu exista in acest moment nici o interfata (software) care sa permita transferul automat al
datelor din aplicatia 112 decat cea pe care o utilizeaza serviciile de ambulanta care au fost dotate cu
dispecerate informatizate prin programele Remssy si Bemssy.(DISPEC V) Din acesta cauza
operatoarele serviciului de ambulanta sunt obligate sa reverifice si sa introduca manual datele din
aplicatia 112 in cea existenta ceea ce duce la cresterea de 2-3 ori a timpului de inregistrare a unei
solicitari (de la maximum 30-40 secunde la apelurile sosite prin 961 la 2-3 minute la apelurile sosite
prin
112)
-datele si convorbirea telefonica cu apelantul sunt trimise de Serviciul de Telecomunicatii Speciale
numai in dispeceratul central al serviciilor de ambulanta si nu pina la nivelul substatiilor acestor servicii
ceea ce duce din nou la intarzierea raspunsului la solicitari in special la serviciile de ambulanta care nu
au dispecerate informatizate.

4.2 Documente necesare pentru evidenta intrarilor si iesirilor

Documentele necesare pentru realizarea activitatii in cadrul Serviciului de Ambulanta Dolj
sunt:
- Registrul de casa -se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau persoana
insarcinata , un exemplar cu semnaturile de primire, verificare ramane in carnet la managerul unitatii
si celalalt exemplar este trimis la Serviciul Financiar-Contabil, insotit de toate documentele
justificative.
- Referatul este documentul prin care se solicita eliberarea anumitor acte sau materiale. Se
intocmeste de catre persoana care solicita cererea , in doua exemplare. Originalul merge la manager
pentru aprobare iar celalalt la Serviciul Financiar pentru inregistrare.
- Centralizatorul fiselor de solicitare este documentul in care se inregistreaza zilnic numarul
solicitarilor .In acesta se inscriu :numarul fiselor de solicitari si data solicitarii, tipul urgentei, numele
solicitantului, numele bolnavului si datele acestuia, unitatea de primire, numarul foii de parcurs si
kilometrii parcursi.
- Ordinul de deplasare se intocmeste atunci cand un echipaj este plecat pentru o perioada
scurta de timp in alt judet sau la o alta unitate. Acesta este aprobat de manager si contine : numarul
ordinului de deplasare , durata de deplasare , data si numele celor care pleaca in delegatie , stampila
unitatii si unitatea . Se intocmeste in doua exemplare unul ramane la manager iar celalalt exemplar
merge cu echipajul delegat la cealalta unitate.
- Procesul verbal de casare a mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar se intocmeste de
comisia de casare desemnata in acest sens in doua exemplare. Acesta se depune imediat dupa ce este
aprobat de conducerea unitatii, un exemplar la gestionar pentru scaderea din gestiune iar celalalt
exemplar la serviciul financiar-contabil pentru inregistrarea si emiterea notei de contabilitate.

4.4 Descrierea aplicatiei

In cadrul Serviciului de Ambulanta Dolj nu exista o aplicatie informatica, ceea ce duce la o

ingreunare a activitatii .
Aplicatia realizata ne prezinta evidenta fiselor de solicitare zilnice , tinand o evidenta a fiecarui
bolnav , si este realizata in limbajul de programare Microsoft Visual FoxPro. Sistemul de gestiune a
bazelor de date Visual FoxPro este frecvent folosit pentru aplicatiile de gestiune economica , datorita
usurintei in operare si facilitatii de programare vizuala a aplicatiilor.
Functiile principale ale Sistemului Informatic realizat pentru Serviciul de Ambulanta Dolj sunt:
-

stabilirea diagnosticului prezumtiv , furnizare de sfaturi de prim ajutor , prelucrare date

identificare pacient, semnalarea solicitarii duble sau triple;

momentul inregistrarii;

tipul ambulantei si distanta de parcurs ;

grad de urgenta , cu mentinerea unui echilibru optim intre competenta si distanta;

stabilirea necesarului si structurii resurselor pe baza statisticilor medicale si de activitate

( pe tura , zilnice, saptamanale , lunare, anuale).

Fig 4.1 Baza de date

Baza de date a aplicatiei ilustrata in figura 4.1 este alcatuita din sase tabele .
Tabelul principal Badea.dbf are o structura complexa, in cadrul lui find introduse foarte multe
campuri care descriu datele relative la pacient, motivul solicitarii ambulantei, datele despre medici si
asistentii care il ingrijesc, eventualele boli ale pacientului, etc.
Astfel in cadrul tabelului avem urmatoarele cimpuri:

Nr_fise Caracter (7) - nr fisei cu care este inregistrat pacientul.

Dializa Numeric(1) - are val 1 sau 0 daca pacientul face sau nu dializa
Data Date (8) - data internarii pacientului
Ora si minutul Caracter(2) - ora si minutul la care s-a facut internarea
Urban sau Rural Caracter (1) - mediul din care vine pacientul
Nume si Prenume Caracter (20/23) - numele si prenumele pacientului
Varsta Numeric(3) - varsta pacientului
Sex Caracter(1)- sexul pacientului
Adresa completa a pacientului ce cuprinde Localitatea, Strada, Nr strazii, Bloc, Scara, Apartamentul,
fiecare camp fiind de tipul character respective numeric, dupa caz.
Telefonul Numeric(9) - telefonul pacientului
Asig_da sau asig_nu Caracter(1) are valoarea 1 sau 0 an functie daca pacienutul este sau nu asigurat
la casa asigurarilor de sanatate.
Nume_solic, pren_solic, tel_solic - numele, prenumele si telefonul celui care a sunat la serviciul de
ambulanta
Medic si cod medic numele si codul medicului care va angriji pacientul, cat si numele asistentului si
brancardierului, dar si foarte multe date despre diagnosticul si medicatia pacientului.
Tabelul are foarte multi indecsi dintre care numele si nr fisei pacientului

Fig.4.2 badea bdf.

Tabelul iesiri_b.dbf si dializa.dbf tv_a.dbf contine deasemenea campurile comune din celelalte
tabele, dar nu contin indecsi.
Tabele med.dbf, medfn.dbf, gratuite.dbf contin informatii despre medicamente si anume:
Den_com Caracter(35) - denumirea comprimatului, medicamentului.
Forma Caracter (18) - forma de prezentare a medicamentului (solutie , comprimat, crema)
Concentratia Caracter(17) - concetratia an care este prescris medicamentul pacientului
In cel de-al doilea tabel ne sunt prezentate persoanele care au solicitat serviciul de ambulanta
pentru dializa , ne prezinta la fel ca si in primul tabel datele personale ale bolnavului dar si unde a
fost transportat acesta.
In cel de-al treilea tabel se regasesc datele din primele doua tabele dar si tipul de masina cu
care a fost adus bolnavul si numele doctorului care a preluat bolnavul.
In tabelul med. si medfin. ne sunt prezentate tipurile de medicamente care pot fi folosite in
timpul interventiei.

Ultimul tabel numit " gratuite" ne sunt prezentate tipurile de medicamente gratuite , felul
acestor medicamente dar si concentratia care trebuie folosita.
.

Fig 4.3 Interfata aplicatiei

Figura 4.3 reprezinta ecranul principal al aplicatiei si se ajunge la el cu comanda DO ecran. Se
deschide baza de date si se stabileste eticheta index care da ordinea de acces a inregistrarilor .
In interfata ne sunt prezentate :
1 Introducerea datelor care cuprinde mai multe campuri si anume:
- introducere este comanda cu ajutorul carora sunt introduse datele in tabele: p_introd PROMPT
'<Introducere'
- modificare este comanda cu ajutorul careia se pot modifica datele din tabele: p_introd
PROMPT '<Modificare'

- stergere este comanda cu ajutorul careia se pot sterge datele din tabele: p_introd PROMPT
'<Stergere'
- vizualizare: comanda cu ajutorul careia se pot vizualiza datele din tabele: p_introd PROMPT
'<Vizualizare'
Iesire, acest camp ne da voie sa inchidem aplicatia: ies OF m_agenda PROMPT 'Iesire'si se realizeaza
cu tasta Esc.
Procedurile programului monitor sunt :
PROCEDURE introduc && se executa la alegerea optiunii Introducere date
PARAMETERS tip
HIDE MENU m_agenda
HIDE POPUP p_introd
DO introd WITH tip
DO ecran.
In figura 4.4 ne sunt prezentate 26 de iesiri dintre care fac parte:
" urgente de gradul 0-1 " in care ne prezinta urgentele care au fost de gradul 0-1 intr-o perioada de
timp pe care o alegem noi;
"iesirile cu asistent" - ne prezinta iesirile pe care ambulanta le-a avut insotita de asistent pe o
perioada de timp aleasa de noi.
"internari urgente gradul 1 "- ne prezinta internarile de gradul 1 care s-au realizat in urma solicitarii
ambulantei, pe o perioada de timp aleasa de noi.
Extragerea datelor se realizeaza cu: m_agenda PROMPT 'Extragere date'

Fig. 4.4 Extragerea datelor

Cea de-a doua pagina ne preziunta interfata primului table in care se gasesc mai multe
campurii unde ne putem informa despre datele, si starea de sanatate a pacientului la momentul
aparitiei ambulantei dar si ale ambulantei..
Pentru introducerea datelor se folosesc comenzi numai din tastatura si anume:
sagetile sau tab pentru a alege campul in care vrem sa introducem datele si tasta enter pentru a trece
mai departe.
In partea stanga sus a paginii ne sunt prezentate patru campuri si anume:
-save pentru a salva datele introduse in tabel ;
-cancel pentru a sterge datele din tabel;
-ne este prezentat numarul paginii anterioare daca vrem sa revenim la a cea pagina ducandu-ne cu
tab-ul pe ea si apoi dand enter ;
-ultimul camp ne prezinta pagina urmatoare celei in care lucram, putem trece la pagina urmatoare
ducandu-ne cu tab-ul pe ea si apasand tasta enter, aceasta trecand automat la pagina urmatoare.

In cea de-a treia pagina la fel ca si in cea de-a doua ne sunt prezentate cele patru campuri
:save , cancel, pagina anterioara si pagina urmatoare.
In aceasta pagina se introduc date referitoare la starea pacientului, felul cum este
gasit(decedat sau nu). Campurile in aceasta tabela se introduc tot din taste trecand la un nou camp cu
ajutorul tastei tab sau din sageti. Penrru a trece la pagina urmatoare mergem cu tab pe pagina
urmatoare si apasam tasta Enter, iar daca vrem sa iesim din aplicatie, putem iesi apasand tasta Esc
de pe tastatura.

In pagina patru este prezentata starea de sanatate a pacientului in urma investigatiilor facute .
Si in aceste pagini sunt intalnite cele patru campurii: save, cancel, numarul paginii anterioare si
numarul paginii urmatoare.
.

In pagina a cincea ne este prezentata starea pacientului inainte de tratament , tipul

de medicament folosite dar si concentratia acestora.
Tot in acest tabel ne este prezentat diagnosticul final al pacientului.

Programul se ruleaza din cadrul AMB.prg, in cadrul acestuia sunt apelate toate procedurile
care creeaza ecranul principal si ferestrele care apar in timpul executiei programului.
Datele din tabelele bazei de date se completeaza automat prin intermediul interfetei grafice a
aplicatiei .
In tabelele aplicatiei se introduc toate datele care se insereaza la lansarea
programului . Programul de baza al aplicatiei pentru a putea afla intrarile si iesirile din cadrul aplicatiei
este :

****************************************************
* Programul monitor al aplicatiei FoxPro AGENDA

****************************************************
* Stabilirea unor parametri ai mediului
SET TALK OFF
SET DATE TO BRITISH
SET CENTURY ON
SET UDFPARMS TO REFERENCE
SET DELETED ON
SET SAFETY OFF
* Sterge ecranul si inchide toate bazele de date
* eventual uitate deschise de la o aplicatie
* anterioara
CLEAR
CLOSE ALL
USE BADEA
REINDEX
* Afiseaza ecranul principal
DO ecran
* Defineste meniul principal
DEFINE MENU m_agenda COLOR bg/rb,b/w,b/n,,bg/n,w+/rb
DEFINE PAD intr OF m_agenda PROMPT 'Introducere date'
DEFINE PAD extr OF m_agenda PROMPT 'Extragere date'
DEFINE PAD ies OF m_agenda PROMPT 'Iesire'

DEFINE POPUP p_introd MARGIN COLOR bg/rb,b/w,b/n,,bg/n,w+/rb

DEFINE BAR 1 OF p_introd PROMPT '<Introducere'
DEFINE BAR 2 OF p_introd PROMPT '<Modificare'
DEFINE BAR 3 OF p_introd PROMPT '<Stergere'
DEFINE BAR 4 OF p_introd PROMPT '<Vizualizare'
* impreuna cu actiunile executate la
* alegerea optiunilor acestuia
ON SELECTION BAR 1 OF p_introd DO introduc WITH 1
ON SELECTION BAR 2 OF p_introd DO introduc WITH 2
ON SELECTION BAR 3 OF p_introd DO introduc WITH 3
ON SELECTION BAR 4 OF p_introd DO introduc WITH 4

ON PAD intr OF m_agenda ACTIVATE POPUP p_introd

ON SELECTION PAD extr OF m_agenda DO extrag
ON SELECTION PAD ies OF m_agenda DEACTIVATE MENU m_agenda
* Actveaza meniul principal
ACTIVATE MENU m_agenda
* Se iese din aplicatie
CLEAR
* Procedurile programului monitor
PROCEDURE introduc && se executa la alegerea optiunii Introducere date
PARAMETERS tip
HIDE MENU m_agenda

HIDE POPUP p_introd

DO introd WITH tip
DO ecran

PROCEDURE extrag && se executa la alegerea optiunii Extragere date

HIDE MENU m_agenda
DO extrage
DO ecran

PROCEDURE ecran && afiseaza ecranul initial al aplicatiei

@ 0,0 FILL TO 0,79 COLOR b/w
@ 1,0,23,79 BOX ''
@ 1,0 FILL TO 25,79 COLOR b/n
@ 2,3 FILL TO 22,79 COLOR w/n
@ 2,41 FILL TO 7,77 COLOR b/w
@ 2,41,7,77 BOX ''
@ 3,42 SAY 'Serviciul Judetean de Ambulanta DJ '
@ 4,42 SAY ' Evidenta Fiselor de Solicitare '
@ 5,42 say '

Autori : Uratu Iuliana

'

CONCLUZII
Accesul la serviciile de educatie si de sanatate este considerat un drept fundamental al
individului, in toate tarile civilizate. In ciuda acestor drepturi statuate in conformitate cu principiile
umane moderne, toate sistemele de sanatate si educatie europene au unele dificultati in acoperirea
intregii populatii cu servicii.

In Romania,saracirea populatiei ca si disfunctii ale sistemelor educational si medical au

generat o serie de forme de excluziune sociala de la aceste servicii specifice tarilor cu probleme de
infrastructura si populatie cu un standard de viata scazut.
Unul dintre obiectivele principale in cadrul sistemului sanitar este acela al formarii unor
manageri competenti care sa preia si sa rezolve problemele financiar-administrative dintr-un spital.
In timp o sa se inteleaga , ca nu vom avea servicii spitalicesti de calitate, eficiente si care sa
raspunda asteptarilor pacientiilor, decat prin imbunatatirea managerului la nivelul acestor unitati. Un
manager competitiv nu inseamna altceva decat utilizarea mai judicioasa a resurselor umane si
materiale care va duce in final spre cresterea nivelului calitativ al serviciilor medicale.
Consider ca este necesar, orcanizarea unui curs de management spitalicesc in cadrul activitatii
de reforme a spitalelor, un curs care sa cuprinda cunostinte generale de management necesare al
nivelului unui spital, cursul fiind necesar celor care doresc sa ocupe o functie manageriala la nivelul
unei unitati sanitare.
Ar fi necesar ca in urmatorii ani, sistemul de sanatate romanesc sa nu se mai confrunte cu
dificultati privind aprovizionarea cu medicamente sau produse sanitare in unitatiile spitalicesti. Nu vom
putea reusi decat atunci cand vom intelege ca exista oameni instruiti pentru a gestiona resursele astfel
incat sa nu mai existe probleme.
Un program de asigurare a calitatii in cadrul Serviciului de Ambulanta reprezinta un set de
activitati desfasurate pentru monitorizarea si imbunatatirea performantei, in asa fel ca ingrijirile
furnizate sa fie cat se poate de sigure si de eficiente.
Asigurarea calitatii intr-o unitate de servicii medicale se va baza pe:
- misiune, viziune si valori bine stabilite ;
- program solid de imbunatatire a calitatii ;
- reglementari guvernamentale ;
- standarde profesionale.
Astfel, asigurarea calitatii implica eliminarea defectelor in scopul oferirii unor servicii de
sanatate de calitate , ar trebui sa se reduca timpul de asteptare , sa aiba o dotare cat mai buna si sa
scada numarul erorilor de laboratoare.
Imbunatatirea continua ca parte integrata a unui program de asigurare a calitatii este un
proces ciclic care nu se finalizeaza niciodata, datorita faptului ca rezolvarea unei probleme implica
focalizarea pe alta problema si inceperea altui ciclu de imbunatatire.