Sunteți pe pagina 1din 5

2.

Functiunile ntreprinderii Subliniind importanta managementului ca resursa a dezvoltarii, literatura de specialitate evidentiaza rolul progresului n conducere, stabilind faptul ca progresul social este o functie dependenta de munca, pregatirea personalului, fonduri si dotari, progresul n conducere si alti factori. Procesul conducerii este reprezentat de ansamblul interventiile conducatorilor individuali sau colectivi, respectiv modul n care ei prevad, organizeaza, controleaza si regleaza activitatea unui colectiv n scopul obtinerii eficientei economice maxime. Un rol deosebit de important n organizarea unei firme l are organizarea de ansamblu a proceselor de munca fizica si intelectuala, a elementelor componente, analiza acestora n vederea regruparii lor n functie de nivelul obiectivelor, de omogenitatea si/sau complementaritatea lor, de nivelul de pregatire al personalului care le realizeaza si de specificul metodelor, tehnicilor si instrumentelor folosite n vederea realizarii obiectivelor n conditii de eficienta. Tinnd cont ca organizarea constituie mijlocul prin care se realizeaza obiectivele firmei, continutul si modul sau de manifestare sunt conditionate de sistemul de obiective ale firmei. Fiecare perioada de functionare a unei firme este caracterizata prin anumite obiective fundamentale ce pot fi evaluate din punct de vedere economic. Derivnd aceste obiective fundamentale se stabilesc obiectivele derivate, adica a conditiilor pentru ca un obiectiv fundamental sa se ndeplineasca. Astfel, functiunea ntreprinderii se poate defini ca ansamblul activitatilor omogene si/sau complementare desfasurate de un personal cu anumita specialitate prin folosirea unor metode si tehnici specifice cu scopul realizarii obiectivelor derivate de gradul I . Ca o componenta de baza n cadrul functiunii, activitatea se poate defini ca ansamblul atributiilor de specialitate de un persoanl cu anumite cunostinte de specialitate dintr-un anumit domeniu scopul ndeplinirii obiectivelor derivate de gradul II. Continund nivelul de detaliere, atributia se defineste ca ansamblul sarcinilor executate cu o anumita periodicitate de un personal care are cunostinte specifice dintr-un domeniu mai restrns cu scopul realizarii unui obiectiv specific. Sarcina, ca element al atributiei reprezinta componenta elementara a procesului de munca desfasurat n scopul realizarii unui obiectiv individual. Avnd n vedere un complex de factori ca profilul si marimea agentului economic, ramura n care si desfasoara activitate si etapa d dezvoltare pe care o parcurge, functiunile firmei se pot prezenta n 3 situatii si anume: - potentiala sau virtuala; - integrata; - reala sau efectiva. n literatura romna de specialitate s-au stabilit urmatoarele 5 functiuni ale unei firme: 1. de cercetare-dezvoltare;

2. de productie; 3. comerciala; 4. financiar-contabila; 5. de personal. 1. Functiunea de cercetare-dezvoltare este reprezentata de ansamblul activitatilor desfasurate n cadrul firmei, n scopul producerii de idei noi si transformarea lor n noutati utile. Aceasta functiune are un caracter complex, se manifesta n toate domeniile si rezida n necesitatea adaptarii permanente a firmelor la noile cuceriri tehnico-stiintifice. Formele sub care se desfasoara actiunile sale sunt: a) cercetarea pura, b) cercetarea fundamentala, c) cercetarea aplicata, d) inventia si inovatia. Principalele activitati ale acestei functiuni sunt cercetarea stiintifica, ingineria tehnologica si introducerea progresului tehnic, investitii precum si organizarea productiei si a muncii. 2. Functiunea de productie este reprezentata de ansamblul activitatilor de baza, auxiliare si de servire prin care se realizeaza obiectivele din domeniul fabricarii produselor, elaborarii lucrarilor si prestarii serviciilor n cadrul firmei. Principalele activitati cuprinse n cadrul acestei functii sunt: fabricarea sau exploatarea, ntretinerea si reapararea utilajelor, productia auxiliara, controlul tehnic de calitate. 3. Functia comerciala cuprinde activitatea de realizare a obiectivelor ce se refera la stabilirea legaturilor unitatii cu mediul ambiant n vederea procurarii mijloacelor necesare desfasurarii activitatii si desfacerii produselor, serviciilor si lucrarilor care fac obiectul activitatii de baza a unitatii. Aceasta functiune cuprinde 3 activitati: aprovizionarea tehnico-materiala, desfacerea si marketingul. 4. Functiunea financiar-contabila este reprezentata de activitatea privind obtinerea si folosirea mijoacelor financiare necesare unitatii, precum si nregistrarea si evidenta n expresie valorica a fenomenelor economice din unitate. Rolul acestei functiuni este static, pasiv, uneori chiar un obstacol n introducerea noului. 5. Functia de personal cuprinde activitati de realizare a obiectivelor din domeniul asigurarii si dezvoltarii potentialului uman necesar. Principalele activitati cuprinse n cadrul acestei functiuni se refera la planificarea, recrutarea, formarea, perfectionarea, motivarea, promovarea, retribuirea si protectia personalului. Interdependentele dintre functiuni sunt determinate de interdependentele ce se manifesta ntre activitatile desfasurate n cadrul firmei. Acestea se manifesta n contextul n care producerea unei

dereglari n cadrul unei functiuni determina dereglari si n cadrul celorlalte, putndu-se vorbi chiar de o autoagravare a dereglarilor si de un proces de reglare n lant. Se impune astfel ca managerii de pe diferite niveluri ierarhice sa actioneze pentru manifestarea corespunzatoare a tuturor functiunilor. Etapa de dezvoltare n care se afla firma la un moment dat constituie factorul determinant n desfasurarea activitatilor din cadrul functiunilor acesteia. Intensitatile cu care se manifesta anumite functiuni la un moment dat se inverseaza pe masura ce firma trece la o noua etapa de dezvoltare. De asemenea, trebuie tinut cont de faptul ca intensitatea de manifestare a unie functiuni trebuie sa fie n acord cu posibilitatile firmei respective si corelata cu intensitatea de manifestare a celorlalte functiuni. Conducerea firmei are un rol deosaebit n coordonarea functiunilor, cunoscnd decalajul ce apare ntre gradul de manifestare a unei functiuni si nivelul rezultatelor obtinute n domeniul respectiv. Rezultatele bune obtinute n urma manifestarii unei functiuni apar dupa momentele de maxim n manifestarea acesteia, astfel ca obiectivul principal al managerilor trebuie sa reprezinta o buna corelare ntre functiuni. sedinta Este cea mai frecvent utilizata metoda de management, dar din pacate este adesea tratata superficial, nefiind considerata ca o metoda a managementului stiintific. Definitie. sedinta consta n reunirea mai multor persoane pentru un scurt interval de timp sub coordonarea unui manager, n vederea solutionarii n comun a unor sarcini cu caracter informational sau decizional. sedinta constituie modalitatea principala de transmitere a informatiilor si de culegere a feed-backului concomitent la un numar mare de componenti ai organizatiei. Calitatea sedintei conditioneaza sensibil calitatea managementului, fiind nemijlocit implicata n exercitarea previziunii, organizarii, coordonarii, antrenarii si control-evaluarii. Dupa continut sedintele se clasifica n mai multe categorii: sedintele de informare au drept obiectiv furnizarea de informatii managerilor si/sau colaboratorilor, referitoare la anumite domenii. Se organizeaza fie periodic (saptamnal, decadal, lunar etc.), fie adhoc (mai frecvent), n functie de necesitati. sedintele decizionale au n vedere adoptarea, cu participarea celor prezenti, a anumitor decizii. Continutul lor consta n principal n prezentarea, formularea si evaluarea de variante decizionale viznd realizarea anumitor obiective. Cu ct se doreste exercitarea unui management participativ, cu att numarul sedintelor decizionale va fi mai mare. sedintele de armonizare au drept scop punerea de acord a actiunilor managerilor si a componentilor unor compartimente aflate pe acelasi nivel ierarhic sau pe niveluri apropiate. Sunt sedinte cu caracter operativ, convocate cu o frecventa aleatorie n functie de necesitatile realizarii unor obiective, programe etc., caracterizate prin sfera de cuprindere si complexitate ridicate.

sedintele de explorare sunt axate pe investigarea zonelor necunoscute ale viitorului firmei, ale unor componente ale acesteia sau ale anumitor aspecte ce influenteaza desfasurarea activitatilor sale. Aceste sedinte sunt destinate amplificarii creativitatii, formnd de regula, continutul unor metode de sine statatoare cum ar fi Brainstormingul, Sinetica, Delbecq, Nominal Group Technique s.a. sedintele eterogene ntrunesc elemente a doua sau mai multe din celelalte tipuri, fiind organizate cu precadere la nivelul managementului superior si mediu al firmei. Sunt cele mai utilizate. Utilizarea metodei sedintei presupune obligatoriu parcurgerea a patru etape - pregatirea, deschiderea, desfasurarea si finalizarea, iar pe parcursul fiecarei etape trebuie respectate anumite reguli. Pregatirea unei sedinte are un impact sensibil asupra eficacitatii sale, reclamnd un complex de decizii si actiuni necesare desfasurarii sale eficiente; din acestea mentionam: stabilirea unei ordini de zi judicioase, precise, sarcina ce trebuie sa revina managerului ce organizeaza sedinta. Se considera optima abordarea unei singure probleme, iar n cazul organelor de management participativ, maxim 3-4 probleme; formularea problemelor nscrise pe ordinea de zi cu maxim de claritate si n masura n care este posibil, formularea trebuie sa fie incitanta, sa strneasca interesul celor vizati; desemnarea persoanelor care urmeaza sa ntocmeasca materialele pe baza carora se vor desfasura lucrarile reuniunii n domeniile abordate; stabilirea persoanelor ce vor fi invitate la sedinta; se recomanda participarea persoanelor ce vor fi implicate nemijlocit n problemele abordate, evitndu-se marirea nejustificata a numarului de participanti; elaborarea de materiale ct mai scurte, pentru sedinta, rezumndu-se informatiile ce sunt strict necunoscute de participanti, formulnd alternative decizionale, ipoteze de lucru, propuneri concrete etc., fiind trimise participantilor cu cel putin 1-2 zile nainte; n cadrul sedintelor ocazionale, este necesara consultarea persoanelor implicate pentru stabilirea din timp a datei si locului desfasurarii sedintei; n cazul sedintelor periodice, este importanta derularea lor n aceleasi zile si ore;

stabilirea locului de desfasurare si a ambiantei sedintei trebuie sa se faca n functie de obiectivele urmarite (de exemplu sedinta organului de management participativ nu se desfasoara n biroul managerului general); mobilierul trebuie sa fie confortabil, sa nu patrunda zgomote, sa existe aparatura audio-video etc.; desemnarea persoanei ce se ocupa cu nregistrarea discutiilor sedintei si cu anuntarea din timp a datei si locului de desfasurare a sedintei. Faza sedintei 1. Deschiderea sedintei - deschiderea la ora comunicata n prealabil; - formularea clara a obiectivelor sedintei;

- prezentarea ideilor la modul pozitiv; - folosirea unui limbaj atractiv; - limitarea expunerii introductive la 1-2 minute; - stabilirea, de comun acord, cu participantii, daca exista pericolul luarilor de cuvnt excesiv de lungi, a duratei totale a sedintei si a unei durate maxime a unei luari de cuvnt. 2. Derularea sedintei - sublinierea contributiei n idei noi, solutii eficiente etc., astfel nct sa stimuleze participarea activa si substantiala a participantilor; - calmarea spiritelor nfiebntate, intervenind calm, dar ferm, pentru a prevenii sau prentmpina momentele de tensiune; - interventia prompta, pentru stoparea peroratiilor inutile pentru problemele abordate, a divagatiilor de la subiect etc.; - imprimarea unui ritm care sa asigure ncadrata n durata stabilita, concomitent cu realizarea scopurilor urmarite. 3. nchiderea sedintei - limitarea duratei sedintei sa 1 - 1,5 ore, asa cum indica majoritatea specialistilor. Interventia finala a conducatorului sedintei trebuie sa fie concisa si sa se refere la principalele decizii, acorduri, puncte de vedere exprimate, facilitnd retinerea lor de catre toti participantii, inclusiv a pozitiei managerului fata de acestea; - elementele deosebit de importante este recomandabil, asa cum se procedeaza n multe firme din tarile dezvoltate, sa fie transmise si n scris participantilor, cel mai trziu a doua zi.

S-ar putea să vă placă și