DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT Direcționează 3,5% www.fundatiareginamaria.

ro
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI. din impozit

Nr. 16 (1576), anul XXXII

24 aprilie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

Medici români în lupta cu COVID-19, O planetă

în Europa Patru medici ne relatează cum își desfășoară activitatea în contextul
epidemiologic actual. PAGINILE 8-9
bulversată
Niciodată în era digitală o
boală nu a „încremenit” mai
mult planeta. Drone, sisteme
de recunoaștere facială sau de
monitorizare prin telefon se
întâlnesc cu medicii în port
tradiţional. PAGINA 11

Prevenţie. Protecţie.
VACCINARE.
#
DinRecunostinta

PAGINILE 6-7

Pentru a 15-a oară consecutiv, Continuarea vaccinării, vitală

ţările din regiunea europeană
a Organizaţiei Mondiale în contextul pandemiei de COVID-19.
a Sănătăţii marchează
Săptămâna Europeană
a Imunizării.

OPINII
Lumea de după
În loc să ne întrebăm
cum va arăta lumea după
pandemia de COVID-19,
dacă ne vom afunda într-o
criză economică sau nu,
am putea folosi această
perioadă pentru a deveni
cea mai bună variantă a
noastră, lăsând viitorul
să-și poarte singur de
grijă. PAGINA 2

Medic în
România
Dacă vrei
să faci ceva,
găsești timp
pentru orice.
Dr. DIANA LAZEA, medic ROMÂNIA

1.542
primar stomatolog, vorbește
despre
importanţa
igienei orale CAZURI DE
corecte și
a vizitelor
RUJEOLĂ
regulate la medic, (locul 2 în UE)
cheia prevenţiei (martie 2019 –
februarie 2020)
fiind disciplina și
determinarea. PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16
Opinii
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală CMSR Stomatologi din România a cerut

Urgenţele stomatologice
Fondator
autorităţilor elaborarea unor norme
dr. MIHAIL MIHAILIDE
de aplicare corecte, constructive și
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU unitare la nivel naţional pentru so-

au nevoie stringentă de tratament

Redactor șef luţionarea acestei probleme, dar ni-
DAN DUMITRU MIHALACHE meni nu vede, nimeni nu aude. Doar
Redactori susţinerea cabinetelor medicale în
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA, cauză cu materiale și echipamente
dr. ROXANA DUMITRIU, Sănătăţii, cancerul a fost decretat articol nr. 1 este precizată continu- oferite de colegiile teritoriale nu este
FLORENTINA IONESCU,
inamicul public numărul unu și în area activităţilor stomatologice de suficientă.
CRISTINA GHIOCA,
Prof. dr. acest scop au fost dirijate fonduri urgenţă. Activitatea în cabinetele Solicit de urgenţă repararea
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
Radu din mai multe direcţii. Evident, ușor dentare poate continua și trebuia să greșelii de suspendare a finanţări-
dr. RALUCA BULEA, Septimiu de ghicit, stomatologia a fost princi- continue cu tratamentele în cazuri lor și a contractelor publice pentru
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN, Câmpian, pala perdantă. de urgenţă. Cu toate acestea, a fost serviciile medicale stomatologice
DORIN CHIOŢEA, vicepreședinte Acum, în această primăvară, suspendată în totalitate finanţarea de urgenţă! Medicii stomatologi pri-
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU, CMSR coronavirusul este inamicul public stomatologiei în sistemul public de mesc indemnizaţii compensatorii,

prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
S
tomatologia din România
este Cenușăreasa medici-
nei. Subfinanţarea și des-
considerarea nevoilor de
programe de sănătate orală a deve-
nit o constantă de-a lungul ultime-
lor două decenii. Sfidarea nevoilor
de îngrijiri de medicină dentară ale
populaţiei a culminat, în evoluţia ul-
timului deceniu, cu două momente
memorabile.
Primul a fost în 2013, când au
fost sistate toate formele de finan-
ţare publică pentru serviciile de sto-
matologie. Atunci, de la Ministerul
numărul unu. Din nefericire, CO-
VID-19 este o problemă de sănătate
gravă și neprevăzută la nivel mon-
dial și ca urmare, necesită măsuri
speciale. O decizie politică luată re-
pede a fost suspendarea activităţilor
în cabinetele de stomatologie, acesta
fiind al doilea moment de scoatere
publică a stomatologiei din sistemul
de sănătate.
Este corect! Trebuia luate mă-
suri care să limiteze riscul de răs-
pândire a infecţiilor cu SARS-CoV-2.
Dar prin aceeași Ordonanţă milita-
ră nr. 2, care suspendă activitatea
în cabinetele dentare, și prin același
asigurări de sănătate, inclusiv a tra-
tamentelor de urgenţă! Nici cabine-
tele stomatologice din ambulatoriile
de stomatologie publice nu mai sunt
susţinute financiar!
În loc să fie susţinută financiar
dotarea suplimentară cu echipa-
mente de protecţie a cabinetelor
care fac urgenţe stomatologice, li
s-au retras toţi banii, inclusiv plata
pentru serviciile prestate ca urgen-
ţe stomatologice. În următoarele
zile, ne așteptăm să se închidă și
cele câteva cabinete din România
care sunt deschise pentru urgenţe
stomato­ logice. Colegiul Medicilor
în limitele legii, pentru perioada de
inactivitate, dar pacienţilor cu ne-
voi reale și stringente de tratamen-
te stomatologice de urgenţă nu le
sunt prevăzute compensaţii pentru
suferinţa la care sunt condamnaţi.
Reluarea finanţării în sistemul
de asigurări de sănătate a contrac-
telor cu medicii stomatologi care
pot asigura tratamente de urgenţă
nu mai poate fi amânată! Oare pro-
porţia de 0,4% din FNUASS care
era alocată stomatologiei sunt exact
banii care lipseau pentru eradicarea
pandemiei cu coronavirus? Vă rog,
deblocaţi această situaţie!

LUMEA
Pandemia trece,
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
DE DUPĂ
poemele rămân
VIOLETA MOCANU
EDITOR

P erioada pe care o trăim

Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate 
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2020. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate într-
un limbaj decent.
a distribuit lumea
medicală, dar și societatea
în ansamblul ei, pe o axă
între două extreme. La una
dintre acestea sunt cei care
prin natura specialităţii sau
a locului de muncă, deși se
tem de prezent, creează
viitor. La cealaltă extremă
sunt cei care își creează Dr. Nicolae-
cum pot un prezent, Iordache Iordache
temându-se de viitor.
Firește că este o distribuţie gaussiană, cu cei mai mulţi
în zona de mijloc. Acest articol este, cu tot respectul
pentru cei care se luptă cu acest inamic invizibil,
pentru cei din spectrul opus lor. Ne îngrijorăm despre
cum va fi lumea de după: când se va sfârși, ce fel de
criză economică va urma și cum ne vom descurca, când
vom putea reîncepe călătoriile sau când ne vom regăsi
viaţa de dinainte? Istoria arată că eforturile noastre
de a anticipa cum va fi viitorul sunt cel mai adesea
inutile. De cele mai multe ori greșim. Apoi căutăm să
ne convingem că am avut dreptate sau ne îngrijorăm că
nu am avut. Viitorul pare să nu conspire cu noi și atunci
facem eforturi tot mai mari de a ne ajusta așteptările
către ceea ce credem că dorim sau că merităm. Cum
ar fi dacă în loc de asta ne-am preocupa să devenim cea
mai bună variantă a noastră, lăsând viitorul să-și poarte
singur de grijă? Nu argumentez în defavoarea ideii de a
avea viziune, ci doar de a înceta să previzionăm și să ne
îngrijorăm despre care vor fi consecinţele unei stări de
fapt sau ale vreunui eveniment.
Săptămânile trecute, am avut privilegiul de a fi ţinut
un curs online, întins pe durata a două săptămâni, cu
niște medici care și-au văzut cabinetele închise, unele
dintre ele chiar prospere. Pe o durată nedeterminată
și cu perspective sumbre legate de redeschiderea
acestora, având în vedere că succesul lor depinde de
puterea de cheltuire a populaţiei. Acești medici, în
loc să se îngrijoreze, au ales să se dezvolte în domenii
în care aveau mai puţin exerciţiu: abilităţi de afaceri,
promovare pe internet, elaborare de conţinut, pregătit
campanii de marketing pentru relansarea activităţii
odată ce va fi anunţată „ziua - Z”.
„Nu poţi controla dacă vei câștiga sau nu. Dar
poţi controla modul prin care să devii varianta ta cea
mai bună. Iar dacă devii cea mai bună variantă a ta,
poţi crește semnificativ șansele de a câștiga.” – Dave
Brailsford, Sky Team, Anglia. Asta cu atât mai mult cu
cât poate să nu fie un joc cu un câștigător și nenumăraţi
învinși. Sau, poate, tocmai de aceea. Și nu, cei mai mulţi
dintre noi nu ne vom regăsi viaţa de dinainte. Dar s-ar
putea să ne placă mai mult ce vom găsi. De necrezut,
însă asta ar putea depinde cel mai mult de noi.
S unt momente când trec pe lângă corpurile
de bibliotecă din spaţiul în care locuiesc
și mă opresc. Rămân preţ de câteva minute
lângă un raft și trec cu degetele peste cotoa-
rele cărţilor. Chiar și pe întuneric le recunosc.
M-au însoţit în fiecare oraș, în orice locuinţă
în care viaţa m-a adus.
Sunt cărţi scrise cu sânge și lacrimi alături
de cărţi ale unor oameni care n-au făcut decât
să-i urască pe cei ale căror nume au ajuns să
le stea alături în posteritate. În pagină și în-
tre coperte ajung să
locuiască victimele
împreună cu execu-
torii lor. În cimitire
n-am întâlnit o așa
vecinătate pașnică.
În faţa mormintelor
urlăm, ne sfărâmăm
genunchii și ne ple-
căm frunţile. De ce
n-am face-o și în faţa
stivei de cărţi?
Dr. Richard De când am sim-
Constantinescu ţit prima oară zba-
terea pruncului din
pântecul mamei care-l plămădește spre a-l
întâlni curând, am reflectat la obiceiul meu.
Vine o vreme în care simţi tresărirea unei
vieţi pe care doar ţi-o închipuiai. Ce forfotă
e în miezul mamei și cât mister în fiinţa ce
se-nfiripă! Câte vieţi ce-și vesteau și ele odi-
nioară venirea pe lume au claustrat tomurile
mele!
Am adunat mii de volume, fotografii și file
îngălbenite. Până și praful ce le acoperă e viu.
Le răsfoiesc sau le privesc, le subliniez sau le
scanez și încerc să înţeleg ceva din fiecare. Să
unesc puncte și să mă întreb. După cum atâtea
și atâtea au rămas nescrise dintre cele trăite,
tot așa, atâtea au fost scrise fără
a fi trăite. Sau scrise strâmb și
cu răutate. Și am dus cu noi po-
vești false despre oameni care
s-au temut de ce aveau în ei.
Cu voie sau fără de voie,
semănăm adesea amintiri în
minţile copiilor noștri. Le arun-
căm seminţe otrăvite care vor
încolţi și vor rodi noduros în
sufletele lor. Le introducem cio-
buri de amintiri false, din care
sperăm ca ei să-și construiască
imaginea pe care ne-o dorim.
Cât din ceea ce știţi din poveștile spuse de
cei apropiaţi în copilărie s-au și întâmplat?
Cicatricea din palmă e oare de la acea căzătu-
ră despre care tot ai auzit? Era mama pe care
nu ai cunoscut-o așa cum ţi-au confecţionat-o
bunicii tatălui?
Mii de interpretări ale trecutului din pre-
zentul fiecărui autor. Din prezentul fiecăruia.
Dar cum putem să credem o istorie de sute de
ani dacă propria existenţă nu ne este clară? Ce
fărâmă de realitate am eu în cărţile care mă
însoţesc de-o viaţă? Câte mâini n-au refuzat
să simtă tresărirea din pântec? Câte mâni
n-au străpuns cu unelte perfide palpitul vieţii
născânde?
Nu cred în „acel plus de frumuseţe pe ca-
re-l au faţă de prezent epocile trecute”, cum
scria Zola în „Doctorul Pascal” (Editura Car-
tea Românească, București, 1975, pp. 21-22),
ci, mai curând, în „cât de adânc era odinioară
împletită brutalitatea în ţesătura existenţei
cotidiene”, cum bine notează Steven Pinker în
valorosul tom ce-l am lângă mine când scriu
aceste rânduri – „Îngerii mai buni ai naturii
noastre. De ce s-a diminuat violenţa” (Editura
Publica, București, 2019, p. 25).
Mă întristez privindu-mi cărţile, suvenire
firave ale trecutului. Un trecut în care omul
își dorea să doarmă măcar o noapte fără tea-
ma că poate fi ucis în somn de o săgeată sau
de explozia unei bombe. Un trecut în care
fetele mâncau resturile rămase de la bărba-
ţii familiei... pe prispa casei. Dar mă bucur
că îmi pot întâmpina fetiţa într-o lume cu
pandemii, dar și cu poezii. O lume în care va
putea să stea și în fruntea mesei, dacă va dori.
O lume în care Diana Gabaldon a făcut pentru
iatroistorie, pentru politici de gen și antropo-
logie cât n-au făcut sute de universitari prin
lucrările lor savante.
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16
3

Editorial
P entru mulţi dintre noi, e impo-
sibil să ne imaginăm, empatic,
după numele autorilor, sindromul
Kandinsky-Clérambault.
convingerea că sunt ale tuturor.
Oricine îţi poate auzi gândul, ori-
prin care trecem, în izolare sau,
din contră, în linia întâi. Ne pier-
Automatism prin ce trece o persoană care su-
feră de o psihoză, cum este schi-
Fără să intrăm în detalii, este
vorba despre felul în care gândurile
cine îţi poate implanta un gând
în cap.
dem identităţile: acum suntem
ori negativi, ori pozitivi, ori niște

mental zofrenia. Nici psihiatrii nu știu:

semiologia psihiatrică încearcă
și, de fapt, trăirile omului psihotic
se rup de tirania conștiinţei și de-
Descriu simplist și profan sin-
dromul automatismului mental,
roboţi anonimi ascunși în costume
de protecţie.

colectiv să obiectiveze cât mai mult simp-

Dr. Vlad Stroescu
tomele, ratând, în mod necesar,
latura subiectivă a experienţei
psihotice. Cele mai relevante in-
formaţii ne vin, ciudat, de la psihi-
atrii care credeau că obiectivează
suferinţa psihică, însă reflectau
probabil, în descrierile lor, propri-
ile răni mintale. O veche descriere
semiologică, elaborată indepen-
dent de doi mari psihiatri care au
fost și doi mari suferinzi, e sindro-
mul automatismului mental, sau,
vin independente, autonome. Nu
mai sunt ale sale. Gândurile devin
voci. Percepţiile devin halucinaţii.
Chiar și emoţiile se alienează. Își
pierde dreptul de proprietate asu-
pra unor mari părţi din sine însuși,
iar părţile acelea devin libere și rău
intenţionate, mereu cu el, dar în
afara controlului său, ca și când ci-
neva le-a pus acolo cu forţa. În psi-
hoză îţi pierzi cu totul intimitatea
subiectivă, căci dacă propriile tale
gânduri nu mai sunt ale tale, capeţi
pentru că găsesc în el o stranie
asemănare cu ceea ce simţim la
un nivel social, cu toţii, zilele aces-
tea. Emoţiile noastre, cândva ceva
foarte intim, nu ne mai aparţin: ele
sunt ale tuturor, toţi suntem uniţi
de aceleași angoase obsedante.
Nucleul intimităţii noastre s-a re-
strâns foarte mult, e un sâmbure
rezistent și mic, între patru pereţi,
tot restul e comun, colectiv, dar ali-
enant în același timp. E o dimensi-
une psihotic-disociativă în trauma
Însă nu bănuim că psihoza nu e
un fenomen extraterestru, ci ceva
profund uman, o dezvelire a natu-
rii umane, în măsura în care orice
rană deschisă ne lasă să vedem
ţesuturile secrete de dedesubt.
Acum, am devenit cu toţii trans-
parenţi, ca niște radiografii, și ne
vedem structurile așa cum speram
să nu o facem vreodată. Dar ce
exerciţiu fenomenal de empatie și
de autocunoaștere suntem obligaţi
să întreprindem!

Ţintele
Patru din zece persoane vaccinului
suferă de tulburări împotriva
COVID-19
funcţionale digestive Pandemia de
COVID-19 va pu-
tea fi întreruptă în
Un studiu multinaţional efectuat la scară largă a relevat faptul că peste 40% dintre persoanele momentul în care
din întreaga lume suferă de tulburări funcţionale digestive. Studiul, publicat recent în revista pe piaţă va apărea
Gastroenterology, s-a bazat pe răspunsurile a 73.076 de respondenţi adulţi din întreaga lume, dintre un vaccin care să
care 49,5% au fost femei. fie eficient și sigur,

T
ulburările funcţionale digestive
(TFD) reprezintă o problemă
majoră pentru medici, mai ales
prin evoluţia lor cronică. Sindro-
mul de intestin iritabil (SII), cunoscut de
medici și ca IBS (irritable bowel syndrome)
este cea mai frecventă tulburare funcţiona-
lă digestivă. Standardul de diag­nostic, de
subtipare și tratament al TFD este stabilit
de lucrările grupurilor de lucru ale comite-
telor de experţi ale Fundaţiei Roma.
Din păcate, așa cum s-a subliniat de
multe ori, nu existau date relevante de
epidemiologie a SII. De aceea, Fundaţia
Roma a lansat cu circa patru ani în urmă
un proiect de studiu al epidemiologiei
TFD, intitulat IBS Global Survey. Scopul
a fost acela de a studia prevalenţa TFD și
mai ales a SII în lume. În comitetul execu-
tiv al acestui studiu, Europa de Est a fost
reprezentată de prof. dr. Dan Dumitrașcu
din Cluj-Napoca.
Peste 2.000 de români
au fost incluși în studiu
Studiul a cuprins investigarea unor
eșantioane de oameni din populaţia gene-
rală fie prin chestionare pe internet, fie
prin chestionare completate faţă în faţă.
Au fost selectate 33 de ţări, printre care
și România. În ţara noastră au fost inves-
tigaţi 2.000 de pacienţi. Studiul e relevat
o prevalenţă mai mare a TFD în rândul
femeilor și o asociere a acestor tulburări
cu o calitate mai scăzută a vieţii și cu un
număr mai mare de vizite la medic. Rezul-
tatele au fost publicate recent în revista
Gastro­enterology, deocamdată online, iar
în august vor apărea și în varianta tipărită.
„Studiul are valoare de referinţă pentru
epidemiologia TFD și a SII în lume și de
aceea este, în plină epidemie de COVID-19,
probabil cel mai important eveniment gas-
troenterologic”, a declarat profesorul Dan
Dumitrașcu.
Deoarece datele nu mai sunt sub
embargo, vă prezentăm situaţia rezultată
privind prevalenţa TFD în ţara noastră, de
unde au fost obţinute 2.049 de răspunsuri.
„Prevalenţa TFD în general – cu chestio-
narele Roma IV – este mare: 40%. Dintre
acestea, SII are prevalenţa de 3,5%. În com-
paraţie, dispepsia funcţională se întâlnește
la 7,4%, constipaţia funcţională la 11,7%,
diareea funcţională la 2,6% și balonarea
funcţională la 6,7 % dintre respondenţi,
un eșantion destul de reprezentativ pen-
tru România”, explică profesorul clujean.
Potrivit acestuia, se poate spune că
„de-acum, știm mai multe despre epidemi-
ologia TFD în ţara noastră”. În plus, adaugă
prof. dr. Dan Dumitrașcu, treptat vor fi pu-
blicate și alte informaţii din uriașa bază de
date a Fundaţiei Roma.
Dan Dumitru Mihalache
subliniază prof. dr.
Alexandru Rafila.
Într-un interviu dedicat exclusiv persona-
lului medical pe platforma www.medichub.ro,
președintele Societăţii Române de Microbio-
logie (SRM) a explicat că pentru dezvoltarea
unui vaccin împotriva COVID-19 sunt necesa-
re studii aprofundate care să identifice ţintele
acestuia. Orice vaccin are un ciclu de dezvoltare
care durează ani buni, din două considerente:
studiile de siguranţă și cele de eficacitate.
Faza întâi a trialurilor clinice, care se fac
pe un număr mic de subiecţi umani, este o eta-
pă esenţială, pentru că o companie nu riscă să
dezvolte un vaccin dacă acesta nu este sigur. Ur-
mează trialurile care demonstrează eficacitatea
vaccinurilor: „Sunt trialurile sau studiile clinice
de fază 2, care includ mai mulţi subiecţi. La sfâr-
șitul acestora se poate constata, de exemplu, că
în urma administrării vaccinului există un titru
de anticorpi care poate fi considerat protector”,
a explicat dr. Alexandru Rafila.
Acestea sunt urmate de trialurile de fază 3,
care sunt desfășurate pe un număr mare de paci-
enţi, din diverse grupe de vârstă, în diferite ţări.
Dincolo de studiile iniţiale de siguranţă, cele de
fază 3 demonstrează superioritatea acestor vac-
cinuri, „în sensul că persoanele vaccinate sunt
protejate în proporţie mare sau foarte mare faţă
de infecţia cu noul coronavirus, dacă ne referim
la acest vaccin”.
Persistenţa răspunsului imun
Profesorul Rafila a adus în prim-plan și
persistenţa răspunsului imun protector, un ele-
ment foarte important în cazul vaccinurilor.
Există și în momentul de faţă, potrivit acestuia,
vaccinuri la care persistenţa răspunsului imun
este limitată la câteva luni: „Este de dorit, mai
ales pentru un vaccin viral, să existe o persisten-
ţă a răspunsului imun suficient de îndelungată.

O șansă la vindecare pentru bolnavii de COVID-19
În România s-a lansat, în premieră,
Registrul Donatorilor de Plasmă Conva-
lescentă COVID-19, informează un comu-
nicat de presă transmis redacţiei de iniţi-
atori. Registrul este destinat persoanelor
care s-au vindecat de această boală și vor să
contribuie la salvarea altor pacienţi infec-
taţi cu noul coronavirus. Creat pe portalul
covidplasma.ro, Registrul permite înre-
gistrarea cât mai devreme a donatorilor și
programarea acestora cât mai rapid posibil
pentru donare, astfel încât fiecare donator
de plasmă convalescentă să poată dona de
mai multe ori. O singură persoană poate
salva până la nouă vieţi. Donarea se poate
face doar în perioada de hiperimunitate,
adică acea perioadă limitată în care plas-
ma are o concentraţie ridicată de anticorpi
anti-COVID-19. În prezent, echipamentele
pentru colectarea de plasmă sunt instalate
doar în București și Iași, urmând ca, în ur-
mătoarele zile, și alte orașe să beneficieze
de ele. Colectarea va fi demarată imediat
ce Ministerul Sănătăţii aprobă procedurile
pentru donare.
Cristina Ghioca
Mai mult, e de dorit ca anticorpii obţinuţi după
imunizare să poată să neutralizeze și alte tulpini
de virus care suferă mici mutaţii, ceea ce este fi-
resc pentru virusurile de tip ARN.”
În general, obţinerea unui vaccin împotri-
va unei infecţii produse cu virusuri ARN este
mai dificilă, arată președintele SRM, care dă
exemplul virusurilor gripale. În această situaţie,
populaţia necesită vaccinare sezonieră din cau-
za modificărilor pe care le suferă virusul, pe de
o parte, și a unei persistenţe destul de reduse a
răspunsului imun, pe de altă parte.
Florentina Ionescu
4 VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16 Eseu

Capcanele informatizării red

Există în prezent o serie de dispute privind sistemul educaţional, la toate
nivelurile lui. Mă voi referi la educaţia de tip european modern, adică cea
oficializată în Europa, în sens larg (de la Atlantic la Pacific), în Lumea Nouă (cele
două Americi), în Oceania ș.a. Aceasta foloseşte preponderent litere latine şi
cifre arabe, iar limbile au origine comună indo-europeană (caucaziană). Au fost
abandonate metoda scolastică, dependenţa de religie, pedepsele fizice etc.

T
imp de secole, învăţătura
s-a bazat pe vorbit, citit,
scris, socotit şi educa-
ţie cetăţenească. Acesta
este scopul învăţământului primar,
de regulă obligatoriu şi gratuit în
societatea modernă (de la Revoluţia
franceză din 1790). La noi a fost in-
trodus de Alexandru Ioan Cuza, la
1864, şi încă ne confruntăm cu o rată
mare de analfabeţi şi de analfabeţi
funcţional (cei care pot să citească,
dar nu înţeleg sau nu reţin ce au ci-
tit). Iar clasificarea internaţională a
elevilor români la testele PISA este
dezamăgitoare.
Educaţie vs. instrucţie
Până de curând, în învăţământul
românesc se făcea diferenţa dintre
„educaţiune” şi „instrucţiune”, po-
trivit lui Neagu Djuvara. Educaţia
constă în formarea morală şi etică
a copilului sub influenţa părinţilor,
a şcolii şi a societăţii, iar instrucţi-
unea reprezintă învăţarea, de către
copil, adolescent, tânăr sau adult, a
unui set de cunoştinţe teoretice şi
practice care îi vor fi utile în viaţă, în
societate şi în profesie/meserie. Prin
abandonarea modelului cultural
francez, bazat pe o limbă foarte evo-
luată şi cu un lexic bogat (ca mai toa-
te limbile latine) şi prin trecerea la
modelul cultural „anglo-saxon”, deci
american, unii termeni se schimbă
sau îşi schimbă semnificaţia. Aşa au
apărut expresiile „Educaţie Medicală
Continuă”, „Educaţie Farmaceuti-
că Continuă” ș.a., deşi acestea nu îi
educă pe specialiştii respectivi, ci îi
instruieşte la zi cu noutăţile ştiinţi-
fice şi tehnice din domeniu. Aşa a
ajuns Ministerul Învăţământului să
fie redenumit Ministerul Educaţiei
şi Cercetării, când de fapt ar fi tre-
buit să fie Ministerul Educaţiei şi In-
strucţiunii Publice. De ce „publice”?
Pentru că educaţia începe de acasă,
cu părinţii sau tutorii, cu „cei 7 ani de
acasă”, iar şcoala doar o continuă, sub
îndrumarea ministerului naţional.
Iar instrucţiunea începe în şcoală şi
poate fi continuată în diferite alte
forme de învăţământ: vocaţional,
profesional, religios ș.a., inclusiv prin
instrucţie militară. Avem în prezent
învăţământ preşcolar, preuniversitar
(şcolar, cu trei niveluri), postliceal,
universitar (cu trei niveluri) etc. Iar
ştiinţa şi cercetarea ştiinţifică sunt
incluse în etapa superioară a învăţă-
mântului, doctoral şi postdoctoral.
Riscurile informatizării
În acest context, este meritorie
„precocitatea” copiilor şi tinerilor
de astăzi, care, în special la oraşe, se
familiarizează cu instrumente in-
formatice (telefoane mobile, tablete,
laptopuri, computere ș.a.) şi excelea-
ză în comunicaţii şi jocuri. Dar aşa
cum utilizarea calculatoarelor elec-
tronice de buzunar a dus la generaţii
de şcolari „analfabeţi matematic”,
care nu mai puteau face calcule în
lipsa calculatorului, tot aşa şi tehnica
informatică (IT) provoacă uneori un
„semidoctism informatic”, în pofida
avantajelor imense aduse de infor-
matizare. Se ştie din fiziologie că ori-
ce organ care nu este folosit intens se
va atrofia, deci ne putem aştepta, în
viitorul apropiat, dacă nu la o atrofie-
re a creierului, măcar la o diminuare
a capacităţii de calcul, de memorare,
deci de interpretare logică a realităţii
înconjurătoare. Viitorul adult devine
dependent de mediul informaţional.
Agresiunea informaţională di-
rijată a fost ilustrată de H.G. Wells
în „Războiul lumilor” şi de George
Orwell cu „O mie nouă sute optzeci şi
patru” şi presupun că oricărui regim,
din orice ţară, i-ar conveni să aibă o
asemenea populaţie, informată „co-
respunzător” şi lipsită de capacitatea
de sinteză şi analiză.
„State of the art”
Învăţătura, în special în mediul
universitar, se bazează pe studiul in-
dividual. Accentul tinde să se mute
de pe informaţia tipărită din litera-
tura de specialitate (cărţi şi reviste)
pe informaţia informatică (internet,
e-book etc.). Această schimbare, in-
dusă de revoluţia informatică declan-
şată după Al Doilea Război Mondial,
implică majoritatea populaţiei din
majoritatea ţărilor. Se pare că repre-
zintă viitorul civilizaţiei umane.
Mulţi experţi în psihopedago-
gie şi somităţi ale ştiinţei şi culturii
au analizat acest fenomen. Acade-
micianul Ioan-Aurel Pop, istoric şi
rector al Universităţii Babeș-Bolyai
din Cluj-Napoca, analizând evoluţia
învăţământului istoriei, a subliniat
foarte corect unele capcane ale in-
formatizării pentru elevi şi studenţi,
ce reduc drastic şi capacitatea de
învăţare a cursanţilor. Semnalul său
de alarmă a fost că există riscul unei Dacă ne referim numai la infor- limbi cunoscute. De exemplu, pe „re-
acţiuni concertate de „prostire” a maţia din domeniul medical, avem găţeni”, care în general nu ştiu decât
naţiunii, prin presa şi televiziunea exemple rele de tratamente false sau limba română, îi amuză inabilităţile
de proastă calitate, dar cu audienţă fanteziste, de medicamente neauto- de limbaj ale ardelenilor, care sunt în
mare, şi prin agresiunea informatică rizate, „alimente sănătoase” şi „nesă- general „poligloţi”.
a internetului, care, folosit neselec- nătoase”, nutriţie dăunătoare, până la
tiv, poate să ducă la inocularea de idei „antivaccinism” ș.a.m.d. Înţelepciunea infinită
greşite sau chiar dăunătoare. Acad. Efortul de a învăţa lucrul com- Internetul este infinit. Putem
prof. dr. Aurel Pop, actualul preşedin- plex pe computer este similar, din găsi cu ajutorul lui aproape ori-
te al Academiei Române, a semnalat punct de vedere fiziologic, cu învă- ce informaţie, cu condiţia să ştim
în repetate rânduri pericolul exce- ţarea unei limbi străine şi este bine să o căutăm. Căutarea directă
sului de utilizare a internetului, dar să înceapă odată cu şcoala, însă fără este facilă, însă returnează o mul-
unii ziarişti au bagatelizat acest aver- excese. Dar se ştie că în general per- titudine de pseudoinformaţii,
tisment; oare pe cine păzesc aceşti soanele bilingve cunosc mai puţin eronate din necunoaştere sau din
„câini de pază ai democraţiei”? subtilităţile de exprimare ale fiecărei rea-intenţie. Vastitatea domeniului
 Eseu
duc capacitatea de învăţare
world wide web (www) permite ori-
cui, de oriunde şi oricând, să citească
şi să scrie orice despre orice subiect.
Astfel că, în afară de acei oameni
(anonimi sau nu) care ştiu ce spun şi
împărtăşesc şi altora din cunoştinţe-
le lor (ca, de exemplu, Wikipedia) sau
care îşi expun păreri şi experienţe
personale, apar şi „uscăturile”: oa-
meni care găsesc o modalitate facilă
de a se face cunoscuţi, „profesionişti”
care îşi fac reclamă gratuit ori per-
soane cu tulburări psihice care dau
„sfaturi practice” (să ne amintim de
antivacciniști, de curele de slăbire,
de bebeluşul mort după prişniţe cu
sare fierbinte ș.a.). Pentru a găsi in-
formaţia dorită, căutarea trebuie fă-
cută după cuvinte-cheie, bine alese.
De cele mai multe ori, informaţia re-
levantă va fi găsită, dar ea trebuie să
fie completată şi comparată cu altele,
pentru o validare personală. Asta în-
seamnă că informaţiile care prezintă
interes trebuie să fie citite, uneori
chiar printate, şi abia ulterior să fie
compilate după un plan prestabilit.
Altfel, riscăm o situaţie ridicolă, cum
am avut, ca exemplu, referatul unei
studente despre bacilul tuberculozei,
în care a copiat integral recoman-
darea de păstrare a igienei pentru
bolnavii de tuberculoză dintr-o pos-
tare de educaţie sanitară. Aceeaşi si-
tuaţie se observă şi la multe dintre re­
feratele de curs şi de lucrări practice.
„Copy-paste”
În plus, apare plagiatul, uneori
integral, adică în documentul nou
rămân nemodificate din original in-
clusiv instrucţiunile de redactare sau
greşelile de dactilografiere. Uneori,
referatele unor studenţi diferiţi sunt
identice. Plagiatul, adică prezentarea
integrală sau parţială a operei care
aparţine altui autor ca fiind proprie,
înseamnă furt intelectual, dacă nu
este specificată sursa de inspiraţie,
după reguli bine stabilite. Mai mult,
acum se incriminează şi autoplagia-
tul, adică reluarea propriilor scrieri.
Pentru jurişti, acest lucru este un
nonsens total, fiind în contradicţie
cu definiţia, deoarece nu este ope-
ra altui autor cea care se prezintă
ca fiind proprie.
Autodidacţi și facilitatori
Galileo Galilei (1564-1642), sa-
vant, medic, matematician, profesor
la Academia de Artă din Florenţa şi
apoi din Padova, spunea că „Nu poţi
’’
învăţa nimic pe nimeni, poţi doar să
ajuţi pe cineva să se descopere pe el
însuşi”. Deci, învăţătura este un efort
Nu poţi învăţa
nimic pe nimeni,
poţi doar să ajuţi
pe cineva să se
descopere pe el însuşi.
(Galileo Galilei)
individual şi susţinut, care este fa-
cilitat şi dirijat de cadrele didactice
competenţe.
Din păcate, există şi studenţi,
deci cei mai buni dintre elevi, care
au absolvit cele trei niveluri de
şcolarizare şi au primit confirmarea
prin „bacalaureat”, dar care totuși
nu ştiu să se exprime corect în limba
maternă. La el acasă, fiecare vorbeş-
te ce limbă sau ce limbi doreşte, dar
la şcoală, la muncă sau în societate
foloseşte limba oficială. Dacă nu,
se creează discriminare şi autodis-
criminare, dăunătoare societăţii şi
individului. În plus, acest lucru este
ilegal.
Sociologii americani au stabilit
statistic că, pentru o pregătire egală,
copiii din familii cu situaţie materi-
ală bună vor avea succes profesional
mai mare. Explicaţia este simplă: da-
torită educaţiei mai bune, se poartă şi
vorbesc mai bine.
Avantajele hârtiei tipărite
S-a constatat experimental că in-
formaţia citită de pe hârtie este per-
cepută şi analizată mai bine şi mai
repede decât de pe monitor, este pri-
vită mai critic şi memorată mai bine.
La textul tipărit se pot aplica inclusiv
tehnici de citire rapidă (citirea în dia-
gonală), răsfoirea și revenirea asupra
frazei.
Dacă un copil nu învaţă de mic să
citească şi să scrie, creierul său nu îşi
va dezvolta ariile corespunzătoare,
’’
iar viitorul adult va avea probleme de
înţelegere. Învăţarea din surse elec-
tronice nu permite dezvoltarea unui
Pentru a forma
tânăra generaţie,
trebuie să formăm
întâi formatorii.
limbaj literar corect şi nuanţat. Or,
acest fapt se observă şi la mulţi dintre
tinerii noştri. ţările arabe progresiste: Internetul
Rolul școlii
Pe de altă parte, școala trebuie să
înveţe elevul „să gândească”, deci să
îi dezvolte logica, pe care învăţarea
cu mijloace informatice nu o poate
realiza. După cum spuneam, crește-
rea unei generaţii de oameni care nu
ştiu şi nu pot să gândească logic este
favorabilă pentru „statul de drept”,
care, conducând prin legi, are inte-
resul ca populaţia să fie supusă, să nu
gândească şi să nu se opună. Aceasta
se obţine prin scăderea nivelului în-
văţământului, al ştiinţei, al culturii
generale a populaţiei. Şi ce exemple
mai bune se pot da decât legislaţia
haotică şi ciudată din învăţământ,
din ştiinţă, din promovarea profesi-
onală etc. Presa abundă în emisiuni
de slabă calitate, în pseudoștiri şi în
știri inventate, iar ştirile adevărate
şi importante se difuzează, dacă se
difuzează, mult după miezul nopţii.
În plus, oare câţi „Domnu’ Tran-
dafir” mai avem? Marii noştri cărtu-
rari şi-au început şcoala în satul natal
şi au ajuns în final la mari universi-
tăţi, fără concursuri de admitere şi
repartizare electronică. Dar au mun-
cit cu pasiune, au audiat cursuri, au
citit, au scris, s-au străduit să obţină
învăţătura necesară profesiei lor sau
devenirii lor intelectuale.
Atunci, abaterile disciplinare
erau absenţa, întârzierea şi neaten-
ţia. „Copiatul”, „suflatul” şi vorbitul
între elevi la examen erau sancţiona-
te cu nota 1. Plagiatul, prezentarea ca
proprie a unei lucrări sau idei a altcui-
va, era considerat „furt intelectual” şi
se pedepsea ca atare. O lucrare pla-
giată – lucrare studenţească, referat,
proiect, disertaţie, teză – era anulată,
iar falsul autor era exmatriculat. Şi
astăzi, în universităţile de stat din
SUA, plagiatul se pedepseşte cu ex-
matricularea din toate universităţile
de stat. Şi ştim toţi implicaţiile plagi-
atului, chiar şi la cel mai înalt nivel.
De exemplu, avocatul Ponta a pierdut
titlul de Doctor în Drept şi a fost ex-
clus din Baroul de avocaţi şi din învă-
ţământ. Iar alte exemple recente sunt
multe şi celebre.
Cultura generală
Se spune „cultura generală este
ceea ce rămâne după ce uiţi tot ce ai
învăţat”. Chiar și în domeniul unei
profesii oarecare, poţi să nu știi răs-
punsul la o întrebare punctuală, dar
să ştii unde și cum îl poţi afla. Astăzi
este mai simplu, nu trebuie să mai
ai propria bibliotecă uriaşă (care îţi
consumă banii) şi nici să umbli pen-
tru orice documentare prin librării şi
biblioteci (care îţi consumă timpul).
Avem la dispoziţie, ubi et orbi,
reţeaua informatică world wide web,
inventată de francezi, perfecţionată
de englezi, lansată de americani şi
utilizată de toate ţările şi de o mare
parte din populaţia planetei: interne-
tul. Toţi îl folosim, aproape zilnic, în
diferite scopuri: comunicare, infor-
mare, distracţie, ştiinţă. Dar multitu-
dinea de informaţii accesate comod
şi rapid, uneori nesolicitate, poate fi
şi o capcană cronofagă. Este dificil
să selectezi pe loc informaţiile false,
greşelile, minciunile şi manipulările,
pentru a alege informaţia corectă şi
relevantă. Aici intervine experienţa,
cultura generală care triază informa-
ţiile, conştient sau subconştient, şi
le ierarhizează. Aşa au fost anihilate
a mobilizat tineretul contra dictatu-
rii, statul s-a prăbuşit şi s-a instaurat
tirania religioasă a Statului Islamic
sau a altora. În politică, nimic nu este
ceea ce pare să fie...
Calitatea de student
Studenţii nu sunt toţi conştienţi
de schimbarea calitativă a poziţiei
lor sociale. Copii fiind (perioada 0-14
ani), au parcurs succesiv etapele
de dezvoltare, inclusiv prin copiere
comportamentală, apoi de învăţare;
era permisă copierea ca metodă de
a învăţa ceea ce este bine. Ca adult
(perioada 15-60 de ani), omul este
răspunzător de acţiunile lui şi de con-
secinţele acestora. Generaţiile noi
de adolescenţi au învăţat în liceu şi
informatică, una dintre manevrele
de bază fiind şi metoda „copy-pas-
te”. Dar facultatea (o etapă de studii
facultative, în sensul că le urmezi
sau nu, și nu că vii sau nu vii la ore)
presupune o etapă calitativ superi-
oară. Este o maturizare nu numai
biologică şi socială, ci şi intelectua-
lă. Sarcinile de învăţământ nu
mai sunt planificate strict,
ca la şcoală, ci există o
libertate de autoor-
ganizare, în funcţie
de preferinţele
individuale. Cei
care se adap-
tează şi au au-
tocontrol, care
participă cu
regularitate
la cursuri, lu-
crări practice
şi celelalte acti-
vităţi universi-
tare îşi recitesc şi
completează noti-
ţele după fiecare ac-
tivitate, cei care citesc
manualul şi, eventual, nu
vor avea niciodată probleme
la examene.
Mulţi dintre studenţi încă nu ştiu
să înveţe sau nu se implică suficient,
deşi sunt printre cei mai valoroşi
absolvenţi de liceu. Trebuie să depu-
nă mai mult efort pentru a se ridica
la nivelul exigenţelor universitare,
în primul rând pentru a promova
examenul de licenţă și toate cele-
lalte, iar în al doilea rând, pentru a
deveni buni profesionişti şi intelec-
tuali respectaţi. Ei vor fi schimbul
de mâine, care va forma generaţia
următoare. Pentru a forma tânăra
VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16
5
generaţie, trebuie să formăm întâi
formatorii.
Anul I este de tranziţie, mulţi
nu se adaptează sau se adaptează
parţial, deci este un an critic. Unii
studenţi nu promovează examenele,
alţii copiază sau plagiază la referate
sau testări, au prea multe absenţe
etc. Din acest motiv, în primul an se
pierd cei mai mulţi studenţi, iar re-
gula universitară stabileşte că în anul
I nu se admit repetenţi, deoarece
aceştia nu s-au putut adapta la viaţa
universitară.
Un alt punct critic pentru stu-
denţi este ultimul an: unii nu pot să
finalizeze Lucrarea de diplomă sau
de licenţă ori să o susţină cu succes,
alţii nu reuşesc să promoveze exame-
nul de licenţă, denumire ce provine
din latinescul licere, a permite [exer-
citarea profesiei]. Pentru studenţi
(la fel ca pentru cadrele didactice),
plagiatul este o infracţiune gravă,
care poate să pună capăt carierei
universitare, în orice etapă a acesteia.
’’
Perspective
Situaţia învăţământului româ-
nesc, inclusiv a celui universitar, nu
Creșterea unei
generaţii de oameni
care nu ştiu şi nu pot
să gândească logic este
favorabilă pentru «statul de
drept», care are interesul ca
populaţia să nu gândească
şi să nu se opună. Aceasta se
obţine prin scăderea nivelului
învăţământului, al ştiinţei, al
culturii generale a populaţiei.
este bună, dar nu este mai rea decât
a învăţământului european, în an-
samblu. Noul Preşedinte al Comisiei
Europene („prim-ministrul guvernu-
lui” Uniunii Europene), Ursula von
der Leyen, de profesie medic, a pre-
zentat în „Political guidelines for the
next European Commission 2019-
2024” cele şase priorităţi ale politicii
comune europene. Cea de-a treia este
„A Europe fit for the digital age”, în
care este abordată şi problema în-
văţământului modern şi utilizarea
internetului pentru Digital Educati-
on Action Plan. Avem bunăvoinţă și
avem speranţe.
Prof. dr. Viorel Ordeanu
6 VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16 Internaţionale
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache

Dronele,
utilizate în
testarea pentru
noul coronavirus

Pentru a facilita procesul de

testare pentru noul coronavirus
în afara orașelor principale, au-
torităţile din Ghana au hotărât
să utilizeze drone, informează
Reuters. Este pentru prima oară
în istorie când drone autonome
au fost folosite pentru a face li-
vrări periodice de lungă durată

Continuarea vaccinării, vitală în

în zone urbane dens populate,
precizează CNBC.
Primele aparate au fost tes-
tate cu succes la începutul lunii

contextul pandemiei de COVID-19

Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (OMS) susţine
continuarea programelor
de imunizare la nivel global,
indiferent de dificultăţile
întâmpinate din cauza
răspândirii rapide a noului
coronavirus. Reprezentanţii
organizaţiei amintesc faptul
că vaccinarea poate salva,
anual, milioane de vieţi.
ţionează pentru toţi”. Conform
OMS, imunizarea salvează milioa-
ne de vieţi în fiecare an, fiind una
dintre cele mai eficiente inter-
venţii profilactice din domeniul
medical. Totuși, reprezentanţii or-
ganizaţiei avertizează că, la nivel
mondial, aproximativ 20 de mili-
oane de copii încă nu au acces la
vaccinurile esenţiale.
În ciuda piedicilor întâm-
pinate în contextul pandemiei
este clar. Ţările ar trebui să ia toa-
te măsurile necesare în susţinerea
programelor de imunizare, pentru
a preveni pierderea inutilă de vieţi
omenești”, a declarat dr. Kathe-
rine O’Brien, directorul Progra-
mului OMS dedicat imunizării și
vaccinării.
Consecinţele devastatoare
ale nevaccinării
Aproximativ 527.000 de copii
te temporar, toate ţările ar trebui
să ia în considerare o reluare rapi-
dă a vaccinării după stabilizarea
situaţiei.
De asemenea, în cazul dez-
voltării unui vaccin eficient îm-
potriva noului coronavirus în
viitorul apropiat, autorităţile
guvernamentale ar trebui să fie
pregătite să vaccineze în special
populaţia cu risc crescut, asigu-
rând accesul echitabil la servici-
aprilie, cu ajutorul companiei
Zipline. Mostrele vor fi colectate
din peste 1.000 de unităţi sani-
tare rurale și vor fi livrate labo-
ratoarelor din Accra și Kumasi.
„Utilizarea dronelor în trans-
portul mostrelor pentru testarea
pentru COVID-19 va permite
autorităţilor guvernamentale să
controleze pandemia, putând
salva numeroase vieţi mult mai
rapid”, a declarat Keller Rinaudo,
directorul executiv al companiei
Zipline.
Anterior pandemiei, dronele
au fost utilizate eficient în Gha-
na și Rwanda pentru livrarea

M
arcată anual în ul-
tima săptămână a
lunii aprilie (24-30
aprilie), Săptămâna
mondială a imunizării (a nu se con-
funda cu Săptămâna Europeană a
Imunizării, care anul acesta este
celebrată în perioada 20-26 apri-
lie) are ca scop promovarea utiliză-
rii vaccinurilor pentru protejarea
populaţiei. Tema campaniei de
anul acesta este „Vaccinurile func-
de COVID-19, este esenţial să se
menţină continuitatea serviciilor
de imunizare, pentru a nu se pier-
de avantajele dobândite până în
prezent în lupta împotriva bolilor
prevenibile prin vaccinare. „OMS
lucrează constant cu partenerii săi
și alţi cercetători pentru accelera-
rea dezvoltării unui vaccin împo-
triva COVID-19, dar trebuie să ne
asigurăm că oamenii sunt protejaţi
împotriva acelor boli pentru care
există deja vaccinuri. (…) Mesajul
nu au beneficiat de administrarea
primei doze de vaccin împotriva
rujeolei în anul 2018, în Regiunea
europeană a OMS. În consecinţă,
în următorul an, din cauza vacci-
nării deficitare, în Europa au fost
înregistrate peste 100.000 de ca-
zuri de rujeolă la toate categoriile
de vârstă, conform statisticilor
OMS.
Dacă anul acesta, în contextul
pandemiei de COVID-19, progra-
mele de imunizare vor fi întrerup-
ile de imunizare, inclusiv pentru
grupurile marginalizate. „Putem
preveni impactul suplimentar al
COVID-19 asupra sistemelor noas-
tre de sănătate prin asigurarea
vaccinării pentru indivizii din toa-
te categoriile de vârstă, conform
programelor naţionale. Solicit tu-
turor ţărilor menţinerea livrării
serviciilor de imunizare, chiar și în
aceste vremuri dificile”, a subliniat
dr. Hans Henri P. Kluge, Directorul
Regiunii europene a OMS.
vaccinurilor și altor echipamen-
te medicale în zonele rurale. Prin
utilizarea acestui nou mijloc de
transport, timpii de livrare a
produselor medicale esenţiale se
reduc considerabil, de la câteva
ore, prin intermediul metodelor
tradiţionale, la mai puţin de o
oră, în cazul tehnologiei moder-
ne. Dronele vor fi disponibile
zilnic, pe întreaga durată a efor-
turilor guvernamentale pentru
controlul răspândirii COVID-19.

ASPIRINA, utilă în prevenţia

Administrarea regulată de aspirină ar putea
reduce semnificativ riscul de cancer colorectal,
esofagian, gastric, al tractului hepato-biliar și de
cancer pancreatic, conform unui studiu publicat
recent.
cancerelor digestive
trare pentru prevenţia neoplaziilor din sfera digestivă sunt
încă neclare, potrivit autorilor unui studiu recent publicat
în Annals of Oncology. Pentru a elucida neclarităţile, cerce-
tătorii au efectuat o meta-analiză a 131 de studii observaţio-
nale din domeniu, publicate până în martie 2019.
Rezultate promiţătoare
Autorii analizei au remarcat că administrarea regula-
tă de aspirină este asociată cu reducerea riscului de can-
cer colorectal cu 27% (RR = 0,73, 95% CI = 0,69-0,78, 45
de studii), 33% reducerea riscului de carcinom esofagian
cu celule scuamoase (RR = 0,67, 95% CI = 0,57-0,79, 13 stu-
dii), 39% în cazul adenocarcinomului esofagian (RR = 0,61,
95% CI = 0,49-0,77, 10 studii), 36% pentru cancerul gastric
(RR = 0,64, 95% CI = 0,51-0,82, 14 studii), 38% pentru cance-
reducerea semnificativă a riscului de cancer de cap și gât
(RR = 0,94, 95% CI = 0,76-1,16, 10 studii). De asemenea, s-a
constatat că, în cazul cancerului colorectal, o doză de aspi-
rină de 75 - 100 mg/zi corespunde cu o reducere a riscului
de 10%, iar o doză de aspirină de 325 mg/zi poate reduce
riscul cu 35%. „Se estimează că vor fi aproximativ 175.000
de decese cauzate de cancerul colorectal în anul 2020 în
Uniunea Europeană, dintre care, 100.000 vor fi înregis-
trate în rândul persoanelor cu vârsta între 50 și 74 de ani.
Dacă presupunem că utilizarea regulată de aspirină crește
de la 25% la 50% în acest grup de vârstă, ar însemna că ar pu-
tea fi evitate între 5.000 și 7.000 de decese (…)”, a declarat
prof. dr. Carlo La Vecchia, de la Universitatea din Milano,
în calitate de autor al studiului, citat de MedicalXPress. El a
subliniat că administrarea aspirinei pentru prevenţia can-

D eși asocierea aspirinei cu reducerea riscului de cancer

colorectal este bine cunoscută, cuantificarea eficacită-
ţii, stabilirea dozei necesare și a duratei optime de adminis-
rele tractului hepato-biliar (RR = 0,62, 95% CI = 0,44-0,86,
5 studii) și 22% pentru cancerul pancreatic (RR = 0,78,
95% CI = 0,68-0,89, 15 studii). Ea nu este însă asociată cu
cerului ar trebui să fie efectuată doar în urma consultării
unui medic specialist, care poate lua în considerare riscul
individual al pacientului.
Campanie
Pentru a 15-a oară
consecutiv, ţările din
Regiunea europeană a
Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (OMS) marchează
Săptămâna Europeană
a Imunizării. Sloganul
sub care evenimentul se
desfășoară anul acesta
este: „Previne. Protejează.
Vaccinează.”
A
doua jumătate a lunii
aprilie găzduiește, an
de an, un eveniment
important pentru Re-
giunea europeană OMS în ceea ce
privește sănătatea publică: Săp-
tămâna Europeană a Imunizării
(SEI). În 2005, Organizaţia Mon-
dială a Sănătăţii a iniţiat acest eve-
niment pentru a trage un semnal
de alarmă la nivel european asupra
declinului acoperirii vaccinale. Fo-
carele sporadice apărute în diferi-
te zone ale Europei au făcut ca tot
mai multe ţări să se alăture acestei
iniţiative, cu răsunet internaţional,
de conștientizare a necesităţii vac-
cinării în scopul prevenirii bolilor
și protejarea vieţii. În acest an, SEI
va încerca să scoată în evidenţă va-
loarea vaccinurilor ca investiţie în
sănătatea publică.
Parteneri de seamă și anul
acesta
Săptămâna Europeană a Imu-
nizării este marcată, anul acesta, în
perioada 20-26 aprilie. În acest in-
terval vor fi promovate mesaje-che-
ie despre vaccinuri și vaccinare
prin diverse campanii de informa-
re, interviuri, întâlniri tehnice,
dezbateri ale experţilor, conferinţe
știinţifice ș.a.
Partenerii Biroului OMS pen-
tru Europa la acest eveniment sunt
UNICEF, ECDC (Centrul European
de Prevenire și Control al Bolilor)
și toate autorităţile ţărilor euro-
pene. Din 2006, Prinţesa Maria
a Danemarcei s-a alăturat acestui
eveniment, anunţându-și patro-
najul Comitetului European OMS.
„Ca mamă, vreau să mă asigur că al
meu copil are toate oportunităţile
să crească sănătos și să fie vaccinat
împotriva bolilor ce pot fi atât de
ușor controlate. Doresc să mă asi-
gur că această oportunitate le este
SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A IMUNIZĂRII
oferită tuturor copiilor din Europa
și vom ajunge și la acele grupuri
vulnerabile care încă mai există.
Este dreptul fiecărui copil de a fi
vaccinat”, a spus Alteţa Sa Regală.
Omagii eroilor vaccinării
Iniţial, Săptămâna Europeană
a Imunizării a fost implementată
de un număr mic de ţări din Euro-
pa. Dar, odată conștientizat scopul
acesteia, acela de creștere a acope-
ririi vaccinale astfel încât fiecărui
copil să i se asigure dreptul de a
fi protejat de bolile preveni-
bile prin vaccinare, SEI a
devenit una dintre cele
mai vizibile campa-
nii de sănătate pe
întreg continentul
european. Fiecare
ţară europeană
a fost invitată
să participe la
acest eveniment
și să contribu-
ie la cooptarea
instituţiilor de
sănătate publică,
a societăţilor profe-
sionale, precum și a
părinţilor. De cinci ani
încoace, cu ocazia SEI,
OMS Europa își omagiază
eroii vaccinării, de la părinţi
și membri ai comunităţii, la cadre
medicale și oameni de știinţă. Prin-
tre eroii europeni de anul trecut
s-au numărat și doi români: conf.
dr. Mihai Craiu – medic primar pe-
diatru și Ana Măiţă – fondatoarea
organizaţiei „Mame pentru mame”.
Anul 2020 a fost desemnat de
OMS Anul Internaţional al Asis-
tentelor și Moașelor, pentru a evi-
denţia rolul vital pe care acestea
îl au în furnizarea serviciilor de
sănătate. Pe cale de consecinţă,
eroii vaccinării din acest an sunt
asistentele medicale și moașele din
Europa. De ce? Pentru că ele joacă
un rol important în sistemul de să-
nătate, în promovarea, informarea
și consilierea părinţilor în privinţa
vaccinării copiilor.
Fiecare ţară europeană are
regulile proprii de vaccinare a co-
piilor. În unele state doar medicul
vaccinează, în altele doar asistenta
medicală consiliază și vaccinea-
ză, iar în alte zone există centre de
vaccinare. La noi în ţară, asistente-
le medicale pot și ele executa actul
vaccinal, nu doar medicul. De ace-
ea, au o misiune foarte importantă
în ceea ce privește siguranţa actu-
lui vaccinal și creșterea acoperirii
vaccinale.
Haideţi să punem umărul!
Mesajele-cheie de anul aces-
ta ale SEI vizează în principal
actorii implicaţi în procesul de
Să nu
lăsăm
garda
jos!
Campanie coordonată de
dr. Gindrovel Dumitra,
Grupul de Vaccinologie al SNMF
vaccinare, dar și avantajele pe
care vaccinarea le aduce sănă-
tăţii publice. Dintre acestea,
menţionăm:
- Asistentele și moașele sunt
campioane la vaccinare pentru a
proteja sănătatea tuturor;
- Asistentele și moașele asigură
protecţia mamelor și copiilor prin
vaccinare;
- Profesioniștii din domeniul să-
nătăţii sunt cele mai credibile surse
de informaţii despre vaccinuri;
- Fiecare fată merită să fie vac-
cinată împotriva Human Papillo-
ma Virus (HPV), pentru că nicio
femeie nu ar trebui să sufere sau să
decedeze din cauza cancerului de
col uterin;
- Vaccinarea este sigură și efici-
entă în prevenirea rujeolei și a com-
plicaţiilor acesteia;
- Vaccinarea împotriva rubeolei
protejează împotriva viitoarelor
decese la naștere sau a malfor­
maţiilor congenitale;
- Vaccinarea împotriva hepati-
tei B protejează de cancerul hepa-
tic cauzat de virusul hepatitic B;
- Atât timp cât există polio-
mielită undeva în această lume,
noi trebuie să vaccinăm peste tot.
Haideţi să punem umărul la
#StopPolio!
Demontarea miturilor,
un scop în sine
Ţara noastră s-a alăturat aces-
tei campanii europene de
mai mulţi ani, prin Insti-
tutul Naţional de Sănă-
tate Publică alături
de societăţile medi-
cale profesionale.
Începând cu anul
2013, și Grupul
de Vaccinolo-
gie al Societăţii
Naţionale de
Medicina Fa-
miliei (SNMF)
s-a implicat în
acest eveniment
european, orga-
nizând sesiuni ști-
inţifice profesionale
judeţene sau naţionale
adresate tuturor speci-
alităţilor medicale. Sesiuni
care să marcheze celebrarea
SEI și să contribuie la promova-
rea mesajelor lansate de OMS cu
această ocazie. În 2014, Grupul a
lansat, în cadrul SEI, o secţiune
dedicată vaccinării pentru in-
formarea pacienţilor, pe site-ul
www.edumedical.ro/vaccinare.
Cu toate riscurile reprezentate
de îmbolnăvire, în ciuda dovezilor
despre siguranţa și eficacitatea
vaccinurilor, încrederea publică
în vaccinuri este fragilă. Acest
fapt reprezintă o provocare con-
tinuă în activitatea medicilor de
familie, care au un rol important
în informarea pacienţilor despre
necesitatea vaccinării și riscurile
la care se supun persoanele nevac-
cinate. Astfel că, din 2015 Grupul
de Vaccinologie al SNMF a iniţi-
at întâlniri cu părinţii în diverse
orașe ale ţării, pentru a le explica
beneficiile vaccinării. S-a dorit
ca în cadrul acestor conferinţe,
medicii să fie mai aproape de pă-
rinţi, să le răspundă la întrebări,
VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16
7
astfel încât aceștia să capete încre-
dere în actul vaccinal. S-a reușit,
în acest fel, demontarea mituri-
lor care circulă în mediul online.
Mulţi părinţi nu mai puteau să
discearnă între adevăr și minciu-
nă, să aleagă ceea ce este mai bine
pentru copiii lor.
Mai bine prevenim
decât să tratăm!
Scriind într-o publicaţie medi-
cală naţională, așa cum este Viaţa
Medicală, m-am limitat doar la câ-
teva aspecte din ceea ce înseamnă
SEI, considerând că necesitatea
vaccinării este bine cunoscută
în rândul personalului medical.
La fel și necesitatea promovării
știinţei. Medicii au datoria ca, pe
lângă diagnosticarea și tratarea
unui bolnav, să facă și educaţie
medicală în comunitatea unde își
desfășoară activitatea. Săptămâna
Europeană a Imunizării din acest
an ne prinde într-o perioadă foar-
te dificilă, poate cea mai dificilă
din ultimii 100 de ani din punct
de vedere medical. Acesta s-ar
putea să fie un semnal de alarmă.
Ne scutură un pic. Ne amintește
să folosim armele pe care deja le
avem. Să nu ne mulţumim cu o
acoperire vaccinală suboptimală.
Să nu lăsăm garda jos în ceea ce
privește imunizarea.
Avem epidemie de rujeolă în
ţara noastră și nu am reușit să o
stopăm de cinci ani. Acum trăim
o pandemie. Ne dorim foarte mult
să se descopere un medicament
eficient, cât mai repede. Dar și mai
mult, ne dorim un vaccin. ASAP!
(As soon as possible! – Cât mai cu-
rând posibil!) Mai bine prevenim
decât să tratăm! Acest nou virus
(dar dintr-o familie veche) ne face
să promovăm SEI cu precădere
în mediul online, dar nu numai -
putem face acest lucru oriunde.
Distanţarea socială ne împiedică
să participăm la activităţile obiș-
nuite, ceea ce ne face să apreciem
și mai mult importanţa și necesi-
tatea vaccinurilor pentru întreaga
populaţie. Să ne vedem cu bine cât
mai curând la reuniunile știinţi-
fice și, de ce nu, chiar vaccinaţi
anti-COVID-19!
Dr. Mădălina Vesa,
membru în Grupul de
Vaccinologie al SNMF
8 VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16
Medici români în
lupta cu COVID-19,
în Europa
Ţările europene au aplicat măsuri diferite în gestionarea
pandemiei de COVID-19. Datele raportate arată în mod
cert diferenţe între politicile de sănătate publică aplicate.
Mărturiile unor medici români care își desfășoară activitatea
în diferite ţări din Europa ne oferă informaţii despre cum
se gestionează această criză la nivel local în Suedia, Franţa,
Germania sau Marea Britanie.
În Marea Britanie
Dr. Samantha Stancu,
medic specialist în
sănătate sexuală și
reproducere la Homerton
University Hospital NHS
Foundation Trust din
Marea Britanie, povestește
că de o săptămână
prezintă simptomatologie
sugestivă pentru infecţia
cu noul coronavirus
(subfebrilitate, tuse seacă, fatigabilitate,
disconfort abdominal, migrene și pierderea
simţurilor – gust și miros). Este în autoizolare,
nu a fost testată și nu știe dacă a avut contact cu
o persoană confirmată. A lucrat în regim normal
până la mijlocul lunii martie, apoi activitatea din
spital s-a transformat în consultaţii telefonice și
în cadrul clinicii (care este separată de spitalul
unde lucra de obicei). Până acum, nu a aflat de
unde a luat virusul, însă știe că au fost persoane
infectate unde lucrează soţul ei, dar și doi colegi
de la clinică; în plus, a folosit transportul public
până pe 24 martie. În momentul în care se va
sfârși perioada de autoizolare va fi repartizată în
cadrul serviciului de urgenţe și ATI.
Aţi avut echipamente de protecţie suficiente?
Echipamentul de protecţie este de râs. Ai mască FFP3
doar când intubezi un pacient COVID-19 pozitiv, în rest,
mască chirurgicală simplă. Nu toţi au protecţie ocula-
ră, mulţi medici și-au cumpărat singuri. În clinica în
care am lucrat nu purtam mască, nu măsuram tem-
peratura nimănui, întrebam doar telefonic și poate că
unii au minţit că nu au simptome. Am lucrat normal
cu pacienţii, nu aveam protecţie, spitalul ne-a spus că
nu este cazul. Am fost sfătuiţi să limităm contactul cu
pacienţii la 15 minute. Pe mine m-a șocat foarte tare lip-
sa echipamentelor de protecţie. Sunt mulţi colegi de
la clinică în autoizolare.
Aţi fost testată pentru SARS-CoV-2?
Noi nu am avut niciun fel de teste în clinică. Multe spitale
au oferit „drive thru testing” în februarie, apoi stocul s-a
epuizat. La noi, doar cadrele medicale care au nevoie de in-
ternare sunt testate, la fel și pacienţii. Sunt foarte puţine
teste.
Consideraţi că autorităţile nu au impus măsuri sufici-
ent de restrictive?
Da, așa cred. Nu au închis restaurante / baruri etc. decât
foarte târziu. În plus, o colegă mi-a zis că nu au făcut niciun
screening la aeroport, pentru cei care s-au întors din Italia
sau alte zone roșii. Cred că mulţi nu au intrat în carantină.
Boris Johnson a dorit să urmeze strategia „herd immu-
nity” până foarte târziu.
Special
Grupaj
realizat de
dr. Roxana
Dumitriu
’’ ’’
Noi nu am avut niciun fel de teste în Eficienţa e cuvântul-cheie, pe asta
clinică. Multe spitale au oferit «drive thru se insistă. Ești obligat să mergi regulat
testing» în februarie, apoi stocul s-a epuizat. la cursuri de întreţinere, de ALS, la tine
La noi, doar cadrele medicale care au nevoie de în spital. Să știi cum arată trusa, nu bâjbâi în caz
internare sunt testate, la fel și pacienţii. Sunt de ceva. Asta se vede acum și cred ca pe asta se
foarte puţine teste. bazează și «succesul» actual.
(Dr. Samantha Stancu) (Dr. Maria Ienulescu)
Cheia succesului în Germania
Una dintre ţările care au raportat un număr mic de decese cauzate de SARS-
CoV-2 este Germania, unde și numărul testelor efectuate este mare: aproape
16.000 la un milion de cetăţeni (worldometers.info). Dr. Maria Ienulescu este
medic rezident ortopedie-traumatologie la Spitalul Marien din Wesel, landul
Nordrhein-Westfalen (NRW), Germania și ne-a explicat cum se desfășoară lucru-
rile acolo. Regula impusă de spitalul în care activează a fost ca personalul medical
să lucreze în ture, prin rotaţie. Spitalul Marien are acum o secţie specială pentru
cazurile suspecte, indiferent de motivul de bază pentru care se prezintă, iar dr.
Maria Ienulescu spune că nu a avut contact prelungit cu pacienţi cu COVID-19, doar episodic, în gardă
de exemplu. S-a îmbunătăţit situaţia la primiri urgenţe, însă acum se așteaptă un alt val.
Aveţi suficiente echipamente de pro- voci spun că e mai bine așa decât să re- nici nu mai merită menţionat. Au și
tecţie? gretăm mai târziu. o atitudine de... mândrie, să spunem.
Deficitul este pretutindeni. Măștile fo- Populaţia a respectat aceste măsuri? Și femeile de serviciu știu că ceea ce
losite în camera de gardă / secţie sunt Iniţial, 75% au respectat măsurile, iar fac ele e important și se iau în serios,
cele chirurgicale, normale. Halate sunt ulterior, din ce în ce mai mulţi. Se mai poate e orgoliul muncii bine făcute,
cele „normale”, ai mănuși de examinare adună în supermarketuri. Niciun apar- nu știu. Îmi e greu să explic, spirit de
și scut de faţă pe care îl porţi în cazul în ţinător nu are dreptul să intre în spital. echipă, poate. Și în România unde am
care ai „motiv”, în sensul că, un pacient Copiii au dreptul la un părinte sub o lucrat, cel mai mare regret la plecare
doar cu o plagă tăiată nu necesită echi- anumită vârstă și un aparţinător în caz era sentimentul de familie, dar aici e...
pare completă. Dar FPP2/FPP3 etc. că cineva moare, și nu are COVID-19. echipă de Formula 1. Eficienţa e cuvân-
există, sunt puse deoparte și folosite în Dar și atunci e cam dificil... Soţul de 87 tul-cheie, pe asta se insistă. Ești obligat
cazuri justificate. Dezinfectant există, de ani nu va intra pentru soţia ce moare să mergi regulat la cursuri de întreţi-
înainte puteam face duș cu el pretu- de cancer, de exemplu. Nepotul de 23 de nere, de ALS (Advanced Life Support),
tindeni, dar acum sunt... păzite (poate ani, poate. La spital se va încerca o re- la tine în spital. Să știi cum arată trusa,
e prea mult spus), drămuite mai exact. luare minimă a operaţiilor elective, în nu bâjbâi în caz de ceva. Asta se vede
Ai acces, nu se pune problema. 2-3 săptămâni. Câte un pacient, cazuri acum și cred că pe asta se bazează și
Cât de stricte sunt măsurile aplicate selecţionate. „succesul” actual.
de autorităţi? Cum explicaţi eficienţa managemen- Cum faceţi faţă stresului din această
Depinde de land. La noi, în NRW mi-ar tului COVID-19 în Germania? perioadă?
fi plăcut să fie mai drastici mai devre- Poate standardizarea protocoalelor de Ne ajută spiritul de echipă. Chiar azi a
me. Lucrez într-un oraș mediu, cam cât bază și pura capacitate, în primul rând. zis șeful nostru că s-a format un grup
Brașov să zicem. În împrejurimi sunt Poţi intra cu oricine în echipă, știi că de suport pentru personalul medical.
focare mai grave, unde au fost și niște 80-85% din lucruri sunt la fel peste tot. Dacă vrei să vorbești cu cineva, e deja
petreceri, se știe, cel mai probabil, de Baza e la fel peste tot, cu foarte mici organizat. De asemenea, primim mân-
unde au pornit. La noi sunt păreri că discrepanţe. Resursele sunt mult mai care, îngheţată etc., de la diverse firme
poate am exagerat un pic, dar aceleași multe faţă de ce știam în România, asta sau 70 de kg de fructe.
’’ ’’
În Franţa, ca și în Italia, iniţial au fost În multe spitale, la orice CT de
două săptămâni de amorţeală și confuzie, abdomen se face automat și CT de torace.
iar autorităţile nu au pus în practică Orice pacient care trebuie operat în
măsurile de distanţare socială decât după ce urgenţă e testat pentru SARS-CoV-2 și
numărul deceselor a început să depășească 100 i se face și un CT de torace.
de cazuri pe zi. (Dr. Alin Sterea Grossu)
(Dr. Alexandru Mischie)
Special
Franţa, diametral opusă Germaniei
În Franţa, numărul deceselor provocate de noul coronavirus
este de peste 13.000, iar numărul cazurilor severe depășește
7.000. Dr. Alexandru Mischie este medic
specialist cardiolog, fellow al Societăţii
europene de cardiologie (ESC – European
Society of Cardiology), secretar al Acute
Cardiovascular Care din cadrul ESC,
chair al grupului de lucru în cardiologie al
International Society for Telemedicine and
eHealth (www.isfteh.org) și își desfășoară
activitatea în cadrul unităţii de terapie intensivă coronariană
precum și în departamentul de cardiologie intervenţională de
la Spitalul Montluçon, Franţa. El explică necesitatea de a exista
două circuite separate într-un spital, unul pentru pacienţii di-
agnosticaţi cu COVID-19 și unul pentru cei negativi. De aseme-
nea, subliniază importanţa testării personalului care a intrat în
contact, fără echipament de protecţie, cu un pacient suspect de
COVID-19, iar carantina pentru aceste persoane ar trebui să fie
extinsă la trei săptămâni, cât timp virusul este prezent în organ-
ism și fecale (și nu două săptămâni).
Cum se desfășoară activitatea dumneavoastră acum?
Avem de-a face cu un adversar invizibil în zilele acestea. COVID-19 este o boa-
lă virală ușoară la majoritatea pacienţilor (85%), moderat-severă la 15% dintre
pacienţi, iar 5% dintre pacienţi au nevoie de ventilaţie în secţiile de reanima-
re pentru insuficienţă respiratorie acută. Spitalele sunt copleșite și nevoia de
tratamente salvatoare este disperată. Spitalul unde lucrez este afectat într-o
mică proporţie de epidemie, fiind situat în zona centrală a Franţei. Zonele
cele mai afectate sunt estul Franţei (Moulhuse, Colmar, Strasbourg) și zona
pariziană. Activitatea în spitalul meu se desfășoară normal, programul clasic
este 8.30 - 18.30 cu 2 ore pauză, la prânz. După spital se merge acasă.
Aţi avut pe secţie pacienţi cu SARS-CoV-2?
Da, am avut patru pacienţi. În momentul de faţă, secţia de cardiologie și cea
de terapie intensivă cardiologică sunt împărţite în două: pentru bolnavi „cla-
sici” și pentru suspiciuni sau pacienţi cu COVID-19 confirmat. Până acum au
avut o evoluţie bună.
La nivel naţional, cum au fost măsurile aplicate?
În Franţa, ca și în Italia, iniţial au fost două săptămâni de amorţeală și con-
fuzie. Autorităţile nu au pus în practică măsurile de distanţare socială decât
după ce numărul deceselor a început să depășească 100 de cazuri pe zi. Cred
că era necesar ca ele să fie puse în aplicare mai devreme.
Ce puteţi să ne spuneţi despre anticoagulare? Pacientul cu COVID-19 pre-
zintă vreo particularitate sau contraindicaţie?
Există o tendinţă la tromboze arteriale și venoase pentru bolnavii severi cu
COVID-19, la fel ca în orice caz de sepsis; așadar, noi îi anticoagulăm preventiv
cu enoxaparină – 0,4 ml subcutanat pe zi.
Cum credeţi că va fi schimbată medicina de această pandemie?
Este dificil de răspuns, în primul rând va trebui să vedem dacă va exista un
al doilea val, așa cum este preconizat într-o lucrare recentă din The Lancet
(Shunqing Xu, Yuanyuan Li, Beware of the second wave of COVID-19). Ori-
cum, va exista o depresie economică importantă, iar oamenii vor purta aproa-
pe toţi măști atunci când vor ieși din casă, cel puţin până când un vaccin va fi
descoperit (6 luni-1 an). Este o perioadă inedită, cu provocări noi, dar cred că
per ansamblu lucrurile nu vor fi catastrofale.
Suedia, criticată pentru gestionarea
pandemiei
Guvernul suedez a fost criticat în
repetate rânduri pentru modul în care
a gestionat pandemia de COVID-19,
din cauza absenţei restricţiilor severe.
Dr. Alin Sterea-Grossu este medic
specialist medicină internă la Spitalul
Södertälje din Stockholm. Povestește că,
deocamdată, muncește ca de obicei, fără
program prelungit, doar anumite linii de
gardă au fost dublate, și că se pregătește
activarea contractului de stare de criză
în Stockholm - „Krislägesavtal”. Acesta
presupune extinderea programului
săptămânal de muncă de la 40 la 48
de ore și creșterea salariului de bază al
personalului medical la 220%.
Orele lucrate peste cele 48 de ore vor fi
plătite cu 250%.
Aveţi echipamente de protecţie corespunzătoare?
La spitalul unde lucrez eu, am avut și avem echipa-
mente adecvate de protecţie. Știm că se fac eforturi
foarte mari ca ele să fie asigurate. Pe motive mai
mult legate de deficit și nebazându-se pe argumen-
te știinţifice, 21 de regiuni au scăzut nivelul echi-
pamentului de protecţie, reglementând că sunt de
ajuns viziera și șorţul de nylon, eliminând masca și
mănușile. Decizia a dus la o reacţie fermă a sindica-
tului și a personalului medical. Într-un spital, s-au
terminat rezervele de echipament și personalul
medical a încetat să lucreze pe secţiile respective.
Problema deficitului a fost urgent soluţionată prin
redistribuire dintr-o zonă în alta.
Care este circuitul pacienţilor care se prezintă la
camera de gardă?
Aici s-au montat corturi de triaj în faţa spitalelor,
unde fluxul de pacienţi cu suspiciune de corona-
virus este direcţionat către un „UPU COVID-19”.
Toţi pacienţii cu simptome sunt internaţi izolat pe
secţii special destinate. Dacă rezultatul la test vine
negativ și avem în continuare suspiciune, trimitem
pacienţii la CT de torace și repetăm analiza din
spută. Deoarece un număr destul de mare de paci-
enţi s-a prezentat cu dureri abdominale, chirurgii /
urgentiștii folosesc echipamentele de protecţie la o
scară mai largă acum. În multe spitale, la orice CT
de abdomen se face automat și CT de torace. Orice
pacient care trebuie operat în urgenţă e testat pen-
tru SARS-CoV-2 și i se face și un CT de torace. Paci-
enţii cu operaţii planificate, care nu pot fi amânate,
sunt doar testaţi. În ultimul timp s-au prezentat pa-
cienţi cu hiperglicemie, aritmii, dureri abdominale
etc. Spre surprinderea noastră, analiza PCR a venit
pozitivă. Tabloul clinic al COVID-19 este foarte va-
riat și asta ne-a făcut să gândim mai extensiv.
Aţi tratat pacienţi cu SARS-CoV-2?
Da, la spitalul unde lucrez, avem aproape cinci
secţii cu pacienţi COVID-19. Prin rotaţie, lucrăm
toţi pe secţiile respective. Toate spitalele din Stoc-
kholm au mulţi pacienţi. În așteptarea vârfului
curbei de pacienţi infectaţi se amenajează noi sec-
ţii, se construiește/adaptează mult în fiecare spital.
Săptămâna asta, s-a deschis în Stockholm un spital
cu 600 de locuri, amenajat într-un centru imens de
conferinţe.
Număr cazuri
Ţări care raportează
cazuri
VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16
9
Aveţi un protocol special pentru această
situaţie?
Avem protocoale și reguli care se actualizează zil-
nic și ne sunt comunicate pe e-mail. Zilnic, la ora
prânzului, avem teleconferinţă cu spitalele din jur.
Când se produc modificări majore, avem ședinţe cu
șefii de clinică.
Ce scheme de tratament utilizaţi în spital?
Este foarte greu să ţinem pasul cu actualizările.
Săptămâna trecută, s-a scos clorochin-fosfatul din
protocolul de tratament, din cauză că au fost sesi-
zate multe fenomene de cardiotoxicitate. Pacienţii
cu COVID-19 au adesea risc de embolii. D-dimerii
crescuţi la internare au fost asociaţi cu mortalita-
te crescută, în anumite studii. La noi, toţi pacien-
ţii care sunt internaţi, suspecţi sau confirmaţi cu
COVID-19 primesc Dalteparin sau Tinzaparin s.c.
Pacienţii COVID-19 cu tromboze diagnosticate pri-
mesc Dalteparin sau infuzie cu Heparină. La exter-
nare, celor fără tromboze confirmate le prescriem
pentru o lună Dalteparin/Tinzaparin subcutanat
sau Apixaban (Eliquis) 2,5 mgx2. Cei cu tromboze
sunt trataţi după recomandările medicului. În rest,
tratamentul este cel simptomatic, oxigen, parace-
tamol, evităm să dăm fluide intravenos. În cazurile
severe, internate pe terapie intensivă, tratamente-
le pot varia după ce consultăm infecţionistul.
La nivel naţional, ce măsuri s-au aplicat?
Autorităţile suedeze au plecat de la premiza că vi-
rusul va fi un timp îndelungat în societate deoare-
ce nu avem imunitate. Singura variantă este să ne
imunizăm, prin infecţie sau vaccinare. Un vaccin
nu va exista în viitorul apropiat. Interesul lor este
să controleze rata de infectare, astfel încât sistemul
de sănătate să poată face faţă, și în felul ăsta să pu-
tem dobândi imunitate cât mai mulţi cetăţeni. S-au
luat măsuri ca persoanele aflate în grupele de risc
să nu fie infectate. Mai mult decât atât, s-au gândit
că economia nu poate fi blocată și nu au luat mai
multe măsuri decât a fost necesar.
Ce strategii au aplicat autorităţile?
Strategia lor de control al infecţiei este condusă
de autoritatea de sănătate publică, având în spate
o echipă de epidemiologi, și mai puţin politic. Este
important ca populaţia să poată să iasă din locuin-
ţe, să continue să facă mișcare. Măsurile luate în
exces ar putea dăuna sănătăţii publice, direct și in-
direct, prin producerea multor afecţiuni în viitorul
apropiat sau îndepărtat. Toate școlile au fost des-
chise la început, apoi au închis liceele și facultăţile.
Argumentul lor a fost că închiderea școlilor ar duce
la absenţa de la serviciu a multor părinţi, copiii ne-
putând sta la bunici, care sunt o populaţie cu risc.
Pe lângă toate aceste măsuri, dar și cele privind dis-
tanţarea socială, au recomandat ca cei cu simpto-
me de răceală să stea acasă, până la trei săptămâni
nefiind necesară o adeverinţă medicală.
Cât de mult respectă populaţia măsurile?
În mare parte, populaţia ascultă de autorităţi. În
fiecare zi, la orele 14 se organizează o conferinţă
de presă cu autoritatea de sănătate publică, minis-
terul social (echivalentul ministerului sănătăţii)
și alte instituţii, când ni se transmit noile măsuri.
Eu sunt puţin sceptic în ceea ce privește aborda-
rea suedeză, deoarece nu toţi respectă distanţarea
socială. Cu toate astea, cred că e prea devreme să
tragem o concluzie.
Distribuţia
geografică
a cazurilor
COVID-19 în UE/
SEE și UK - update
22 aprilie 
10 VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16 Interviu

Tratamente de ultimă
generaţie în lupta
contra cancerului
Echipa multidisciplinară este esenţială în abordarea pacientului cu cancer.
Un rol foarte important îl are specialistul în oncologia intervenţională, este de
părere medicul Inge Aivas.
Cât de important este specialis-
tul în radioterapie, în echipa care
tratează pacientul oncologic?
În privinţa radioterapiei, ca me-
dic ești un membru important
al echipei, pentru că tu vorbești
cu pacientul, tu determini ce tra-
tament, din punct de vedere ra-
dio-oncologic, este potrivit pen-
tru el, dar planul de tratament
este, de fapt, cel mai important.
Cum se determină un plan de tra-
tament? Cel mai frecvent se face
o simulare CT. Acest CT de simu-
lare este diferit, pentru că nu se
face pentru motive legate de dia-
gnostic. El se face pentru a se ob-
ţine imagini care vor fi exportate
în computere speciale, unde se
alcătuiește planul de tratament.
Scopul este ca medicul să ţinteas-
că tumoarea respectivului pacient
cu dozele de rigoare pentru trata-
ment și să poată reduce cât de mult
posibil doza de radiaţii pentru a nu
afecta organele din vecinătate. Ai
nevoie de o echipă cu cât mai mul-
tă experienţă: de un specialist în
fizică medicală, de specialiști în
dozimetrie, care calculează doza
și, bineînţeles, de tehnicieni de
Cu cine colaborează medicul ra-
dio-oncolog în această echipă
multidisciplinară?
Când este vorba numai de trata-
mentul acesta, de radioterapie,
în echipă se află radio-oncologul,
cu fizicianul medical și cu dozi-
metristul medical. Acest trio este
foarte important. Însă pentru
determinarea tratamentului on-
cologic în ansamblu, trebuie să
fie alcătuită o echipă multidisci-
plinară la alt nivel. De exemplu,
în cadrul spitalului nostru, cazul
fiecărui pacient oncologic este
discutat într-un tumor board, în
funcţie de subsetul anatomic. Din
aceste consilii tumorale fac parte:
oncologul medical, radio-oncolo-
gul, chirurgul oncolog, anatomo-
patologul, radiologul, medicul de
medicină nucleară. Ei analizează
dosarul pacientului, investigaţi-
ile lui, și la sfârșit iau o decizie în
comun în privinţa tratamentului,
iar pacientul este ghidat în sensul
acesta.
Avantajele radiochirurgiei
Ce face tehnologia CyberKnife în de cap și de gât, zone greu accesi-
un efect minim asupra ţesutului
prin care trece, dar o doză ţinti-
tă de radiaţie este livrată locului
unde se intersectează fasciculele.
În radiochirurgia stereotaxică
vorbim de o singură doză înaltă de
radioterapie, iar radioterapia ste-
reotaxică fracţionată se referă la
situaţia când radiaţia este livrată
cu precizie stereotaxică, dar este
împărţită în mai multe doze zilni-
ce, numite fracţiuni. CyberKnife
poate fi folosit pentru tumori în
mai multe zone ale corpului. Este Dr. Inge Aivas
ca și cum tumoarea este supusă este managerul medical Oligometastazele, de la
ablaţiei. al Departamentului de Servicii paliaţie la intenţii curative
În ce tipuri de cancere poa- Internaţionale din cadrul Centrului
te fi folosit CyberKnife? Medical Anadolu din Turcia. Are drept Care aţi spune că sunt bene-
Se poate utiliza în majori- specialitate radio-oncologia. Este româncă de ficiile oncologiei inter­­ven­
tatea cancerelor. Bineîn- origine tătară, născută la Constanţa. ţionale?
ţeles, procesul de selec- A studiat în Canada, la Universitatea din Toronto În urmă cu câţiva ani, un
ţie este condiţionat de și Universitatea din Ottawa, în Statele Unite pacient cu un cancer de co-
dimensiunea tumorii, ale Americii, la Universitatea Cornell, lon, să zicem, cu o simplă
de localizare și de starea precum și în Marea Britanie, la London School metastază la plămâni sau cu
generală de sănătate a of Economics and Political Science. două-trei metastaze, era con-
pacientului, printre alte- Recent, a fost invitată la o conferinţă siderat stadiul 4, și atunci el se
le. Un alt lucru foarte util despre tehnicile inovatoare de încadra în tratamentul paliativ.
este că platforma se folosește tratare a cancerului, Dar de-a lungul timpului, a înce-
mult în cancerele intracranie- la București. put să fie din ce în ce mai popu-
ne, în cele de coloană vertebrală, lară noţiunea de oligometastaze.
Ce înseamnă acest termen? Un

’’
radioterapie. tratamentul cancerului? bile, cât și în cancerele pulmona- anumit număr limitat de metas-
CyberKnife este o platformă cre- re de o anumită dimensiune sau Vorbiţi-ne despre această ramu-
Factori care contează ată pentru a oferi tratament cu în cele hepatice. De ce? Deoarece ră relativ nouă, oncologia inter-
radiochirurgie. Platforma ţintește acest CyberKnife este, de fapt, un venţională, subramură a radiolo- Acum, medicina
Când se face simularea computer tumoarea. Este vorba de a concen- accelerator linear compact, situat giei intervenţionale. evoluează, știm din ce
tomograf? tra o doză foarte mare de radiaţie într-un braţ robotic care se poate Avem în cadrul centrului nostru în ce mai multe la nivel
molecular, la nivel celular.
Se stabilește tratamentul – pri- prin mai multe fascicule pe ţintă, mișca sau manevra, combinat cu doi medici specialiști în radiolo-
Este foarte multă informaţie
ma etapă este indicaţia de cu impact minim asupra ţesutului un sistem de ghidare imagistică. gia intervenţională, care folosesc

’’
și ea este foarte specifică. De
radioterapie la pacientul re- din vecinătate. Fiecare fascicul are De aceea, pe lângă precizia stereo- aceste tehnici inovative pentru
aceea apar noi subramuri
spectiv, se determină ce fel de ra- taxică, această tehnologie permite bolile oncologice. Cum apare o ale medicinei. În plus, și
dioterapie (radiochirurgie, IMRT – Dacă ai un medic care, și urmărirea (tracking-ul) și, deci, metodă nouă, medicii noștri o tehnologia medicală evoluează
radioterapie cu intensitate mo- de dimineaţa până permite tratamentul tumorilor în adoptă, fac trainingul necesar și împreună cu medicina. Un
dulată etc.) și se face acest CT seara se uită doar la mișcare. Din cauza respiraţiei, de obţinem certificatele necesare, medic nu poate să le știe în
de simulare de la bun început. mamografii, ultrasonografii exemplu, tumorile din plămâni dacă este nevoie de acreditări. detaliu pe toate.
Astfel, se identifică ţinta și orga- mamare și IRM de sân, atunci se mișcă, iar în anumite etape ale Pentru activitatea din viitor a
nele la risc care trebuie luate în senzitivitatea și specificitatea respiraţiei, radiaţia ar putea să medicilor, ea este o ramură foar- taze, care pot fi tratate în mod
considerare când se efectuează acelui diagnostic sunt mult nu cuprindă toată tumoarea și te importantă. În toate ramurile agresiv, cu intenţie curativă. Pu-
un tratament cu radioterapie. Pe mai mari. Ochiul acelui medic să radieze inclusiv ţesutul care medicinei, totul se supra-supra­ tem să tratăm aceste metastaze
baza simulării CT se face planul este obișnuit și el va vedea, este sănătos. Braţul robotic în specializează în timp. foarte ţintit și cu rezultate foarte
pentru câte fascicule de radiaţie de exemplu, acele calcificări care se află sistemul CyberKnife S-a vorbit astăzi și despre ra- bune prin chirurgie, prin meto-
sunt necesare, din ce unghiuri se în sân și va ști că ele prezintă se mișcă în funcţie de respiraţia dioizotopi și rolul lor în tratarea dele de oncologie intervenţiona-
efectuează radioterapia, poziţio- o suspiciune mai mare, că pacientului. În cadrul centrului tumorilor hepatice, în special lă sau, în anumite cazuri, prin
trebuie să fie biopsiate sau că
narea pacientului și așa mai de- nostru, folosim frecvent CyberK- prin radioembolizare. La dum- radiochirurgie. Putem, la anumiţi
leziunea trebuie doar să fie
parte. Toate acestea sunt calculate nife M6, care este ultimul model neavoastră în ţară se folosește un pacienţi care sunt metastatici
urmărită din șase în șase luni,
de către echipa care face planul de de sistem și astfel tratăm pacienţi anumit tip de radioizotop... în stadiul 4 de boală, să tratăm
de exemplu.
tratament. din întreaga lume. Amândouă tipurile se folo- complet metastazele. Este o ra-
sesc, atât yttrium-90, cât și hol- mură minim-invazivă, adică nu se
mium-166, dar cel mai frecvent operează deschis, procedurile nu
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală! este utilizat yttrium-90. Ţintim durează mult, și de aceea imagis-
tumorile cu acești izotopi radioac- tica este foarte importantă aici.
Săptămânal, vei primi ziarul
Ziarul tipărit*: Ziarul pdf: tipărit și/sau vei avea acces la
tivi. Se folosește un fel de ac mai Nu deschizi pacientul, ci doar prin
gros, se introduce în tumoare și ghidajul imagistic ţintești tumoa-
200 lei 129 lei ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
acolo se aplică microsfere radioac- rea. Pentru pacient, acest lucru
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf. tive cu acest izotop. Medicul radi- este un avantaj din mai multe
postate pe www.viata-medicala.ro
olog intervenţionist determină ce puncte de vedere: timpul proce-
Cum te abonezi: doză este necesară, unde trebuie durii este redus, riscurile de sân-
furnizată doza, pe baza imagisticii gerare sunt mici, la fel și riscurile
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala medicale, sau dacă radioizotopii de a avea infecţii sau multe efecte
sau trebuie introduși prin mai multe secundare.
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale ace în mai multe tumori. Florentina Ionescu
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070). VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ CU SPAŢIUL EI.
Te vom contacta în cel mai scurt timp. Scanează QR codul pentru linkul de abonare RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
Documentar
Virusul SARS-CoV-2 a
provocat 2.558.959 de
îmbolnăviri și 177.704
de decese la nivel global.
Iar 695.872 de persoane
s-au recuperat (22 aprilie
2020). Niciodată vreo
boală, epidemie sau
pandemie nu a încremenit
mai mult planeta.
COVID-19 ameninţă să
schimbe cu totul cutumele,
ordinea și tiparele
sociale, economice sau
psihologice inveterate ale
oamenilor.
Î
n secolul XXI, în plină revo-
luţie tehnologică, un virus
provenit de la un liliac obscur
bulversează cursul planetei.
Graniţe închise, oameni încartiruiţi
în perimetrul propriilor locuinţe,
afaceri blocate sau ruinate, zeci de
milioane de șomeri, armată și poli-
ţie în acţiune, controale prin drone,
sisteme de recunoaștere facială sau
monitorizare prin telefon. La nivel
mondial, prima categorie afectată
de acest virus este cea a personalu-
lui medical, care înfruntă inamicul
perfid în portul tradiţional. Este
penurie de măști și halate din plas-
tic pe planetă, dar nu și de telefoane
de ultimă generaţie. Există multe
întrebări care intrigă, dar și aspecte
interesante care au marcat specific
această pandemie.
Pandemia și „infodemia”
OMS (Organizaţia Mondială a
Sănătăţii) a avertizat lumea împo-
triva „infodemiei” și a cerut pru-
denţă atunci când interpretează
noi informaţii despre cazurile de
COVID-19, deoarece datele dispo-
nibile în prezent nu sunt suficiente
pentru o înţelegere corectă a mo-
dului de acţiune a virusului la om.
Atenţia pe care COVID-19 o primeș-
te din partea mass-media poate fi
explicată și prin noutatea bolii. De la
1 octombrie 2019 și până la 6 aprilie
2020, numai în SUA gripa sezonieră
a luat 62.000 de vieţi, iar cifrele de
la nivel global, anual, sunt de obicei
între 290.000 și 650.000 (Centrul
pentru Controlul și Prevenirea Bo-
lilor). În timpul focarului de H1N1
din 2009-2010, cel puţin 150.000
de persoane au murit în primul an,
unele estimări ajungând până la
500.000 (Dawood et al. 2012). De la
Bibliografie
1. Baker S (2020) The official who led the global fight
against SARS called China’s quarantine of 50 million
people an unprecedented ‘grand experiment’ that could
turn harmful. Business Insider, 4th February
2. Staines R (2020) Robots used to prevent spread of
coronavirus. https://pharmaphorum.com/news/robots-
used-to-prevent-spread-of-coronavirus/
3. Baumgaertner E (2020) How deadly is the new
O planetă bulversată,
în plină
evoluţie digitală
începutul anului și până la 21 aprilie,
COVID-19 a provocat în SUA 43.656
de decese.
În numere relative, pandemi­ile
globale duc de obicei la pierderi de
vieţi în proporţie de 0,01-0,02% din
populaţia infectată. Pentru SARS
acest număr a fost în jur de 10%,
pentru MERS și Ebola - în jur de
40% (Fan et al. 2018). Printre per-
soanele confirmate cu COVID-19,
4,7% au fost clasificate ca fiind cri-
tice, 13,8% ca fiind grave și 80,9%
ca ușoare. Rata mortalităţii în cazul
coronavirusului este estimată a fi
cuprinsă între 0,5 și 4%. Multe per-
soane cu COVID-19 ar fi putut să
se abţină de la vizita la medic, fiind
oligosimptomatice, ceea ce înseam-
nă că rata oficială a mortalităţii ar
putea fi amplificată - așa cum s-a în-
tâmplat la începutul focarului H1N1
(Baumgaertner 2020). Pe de altă
parte, 27% dintre cei cu COVID-19
s-au vindecat, în timp ce 66% sunt
încă bolnavi (OMS 2020). Dintre
cei 6,9% care au murit, majoritatea
erau vârstnici și aveau probleme de
sănătate subiacente. Așadar, nu este
clar cum va arăta imaginea finală a
ratelor de recuperare și mortalitate.
„Trebuie să fim foarte atenţi cu arun-
carea în jur a cifrelor, specularea sau
sperierea oamenilor”, a spus dr. Mi-
chael Ryan, șeful Programului OMS
pentru Urgenţe pentru Sănătate.
Tehnologia asistenţei
medicale
Dacă există ceva pozitiv
care transpare din pandemia de
COVID-19, este modul în care teh-
nologia a jucat un rol proeminent în
informare, prevenire și tratament.
În China dronele au fost lansate
pentru a-i atenţiona pe oameni să
coronavirus? Scientists race to find the answer. Los
Angeles Times, 12th February
4. RTE (2020) ‘To the man in black!’ China uses drones
to highlight coronavirus rules https://www.rte.ie/news/
newslens/2020/0206/1113507-china-drones-coronavirus/
5. Fan VY et al. (2018) Pandemic risk: how large are
the expected losses? Bulletin of the World Health
Organization, 96:129–34
6. Gardner L (2020) Mapping 2019-nCoV. https://systems.
poarte măști de protecţie ca parte a
mai multor măsuri pentru comba-
terea virusului. Câteva videoclipuri
online prezintă scene urbane în
care drona îi admonestează pe con-
travenienţi că nu poartă măști. Au-
torităţile din China rurală au folosit,
de asemenea, drone pentru a iden-
tifica cetăţenii care nu au păstrat
autoizolarea și nu au purtat măști
(rte.ie). Dronele au fost folosite și
pentru pulverizarea dezinfectanţi-
lor împotriva răspândirii virusului
în zone-cheie publice, precum staţi-
ile de tren. Imagistica termică a fost
implementată în locuri aglomerate,
cum ar fi reţelele de transport în co-
mun, pentru a detecta dacă cineva
are o temperatură mai mare decât
cea normală, ceea ce indica faptul
jhu.edu/research/public-health/ncov/
7. Hoffmann-Jaffe (2020) Israel’s Sheba unveils first
known coronavirus telemedicine program https://www.
jpost.com/Israel-News/Israels-Sheba-unveils-first-known-
coronavirus-telemedicine-program-616632
8. Niiler E (2020) An AI Epidemiologist Sent the First
Warnings of the Wuhan Virus. https://www.wired.com/
story/ai-epidemiologist-wuhan-public-health-warnings/
că ar putea avea virusul. China a
lansat, de asemenea, o aplicaţie
care le permite oamenilor să veri-
fice dacă au fost în contact apro-
piat cu cineva confirmat pozitiv.
„Detectorul de contact apropiat”
îi permite populaţiei să identifice
contactul posibil cu persoane infec-
tate prin introducerea și referinţa
încrucișată a datelor de telefon.
O platformă de monitorizare a
sănătăţii din Toronto a subminat
atât autorităţile chineze, cât și OMS,
când și-a anunţat clienţii despre fo-
carul de COVID-19 încă din 31
decembrie 2019. BlueDot uti-
lizează algoritmi pentru a
prezice răspândirea bolilor
prin căutarea rapoarte-
lor de știri și a datelor de
ticketing ale com-
paniilor
aeriene (Niiler 2020). Informaţii
suplimentare din reportaje interna-
ţionale în 65 de limbi, anunţuri ofi-
ciale și descrierea dispersiei bolilor
contagioase le oferă clienţilor o noti-
ficare în prealabil a zonelor de risc.
Informaţiile publice au fost, de
asemenea, centralizate într-un pro-
iect de cartografiere al Johns Hop-
kins Whiting School of Engineering.
Ca răspuns la situaţiile de urgenţă
pentru sănătatea publică, facultatea
a conceput un tablou de bord online
pentru urmărirea și vizualizarea
VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16
11
cazurilor raportate zilnic (sistems.
jhu.edu). Cu datele colectate de pe
site-urile și sursele oficiale de asis-
tenţă medicală, tabloul de bord a
furnizat informaţii transparente, în
timp real, despre situaţia în desfășu-
rare la nivel global. Beneficiile unor
astfel de acţiuni sunt clare (monito-
rizarea în direct și la distanţă a po-
pulaţiei pentru a asigura aderenţa la
măsurile antiepidemice), însă auto-
rităţile ar trebui să fie foarte pruden-
te pentru ca această monitorizare să
nu treacă hotarul de intruziune în
viaţa personală.
Roboţi folosiţi în asistarea
pacienţilor cu COVID-19
Robotica și telemedicina au stră-
lucit în această perioadă, medicii
spitalelor din întreaga lume au ape-
lat la utilizarea roboţilor în unităţile
izolatoare pentru tratamentul cazu-
rilor de COVID-19. În SUA, la Cen-
trul Medical Regional „Providence”
din Washington, un robot echipat
cu un stetoscop a asistat medicii,
înregistrând semnele vitale ale pa-
cienţilor și comunicându-le prin
intermediul unui ecran (Staines
2020).
În Israel, Centrul Medical Sheba
a lansat un program de telemedici-
nă în scopul de a controla răspândi-
rea virusului. Pe lângă faptul că are
capacitatea de a monitoriza pacien-
ţii în încăperi izolate, acesta îi poate
observa în confortul propriilor case
și pe cei care sunt mai puţin bolnavi
(Hoffman-Jaffe, 2020).
Dr. Cornelia Paraschiv
12 VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16 Ars medici

Concepte actuale
de tratament
pentru
anevrismele
intracraniene
Clips ori coils? Tratamentul rapid
și potrivit pentru anevrismele intracraniene
poate salva viaţa.

A
nevrismele intracraniene (IA) Numărul de anevrisme operate a crescut Metodele de embolizare au evoluat Tratament
reprezintă o problemă de inte- odată cu introducerea microscopului ope- într-un mod fascinant, de la utilizarea frag- Metodele actuale de tratament al anevris-
res major, având un prognostic rator, îmbunătăţindu-se rigurozitatea ope- mentelor musculare (Brooks, 1930), a ba- melor intracraniene constau în următoarele
vital, important, atât prin posi- raţiilor și, desigur, prognosticul vital/func- loanelor de latex detașabile, până la mate- procedee:
bilitatea de rupere, cu inundarea cerebrală ţional. Contribuţia profesorului Mahmut rialele moderne precum coils-urile (Guido - metode de clipare la nivelul cole-
cu sânge (produșii de hemoglobină sunt ex- Gazi Yașargil (1969), întemeietorul micro- Guglielmi și colab. – acesta a folosit în pre- tului anevrismului (după craniotomie)
trem de toxici pentru sistemul nervos), cât neurochirurgiei vasculare, în tratamentul mieră microfilamente de titan, care, pe lângă – tipuri de clipuri (similare unor clame,
și ca urmare a dezvoltării vasospasmului ar- anevrismelor intracraniene a fost majoră și obturarea anevrismului, realizau concomi- agrafe): McFadden Vari-Angle, Yașargil,
terial, cu ischemie în aval. De altfel, se apre- revoluţionară, atât ca abordare directă, ra- tent și electrotromboză) (4). S-a reușit, pe Hernesniemi, Sugita etc. (fig. 1);
ciază că ruperea unui IA poate avea un pro- pidă, cât și prin introducerea microscopului de o parte, delimitarea vasului prin folosirea - embolizare (prin cateterizare de la nive-
gnostic nefast în aproape 40% dintre cazuri. operator (2). stenturilor, iar pe de altă parte, introducerea lul arterei femurale) cu diferite materiale:
Incidenţa anevrismelor este de aproximativ - solide – PVA (alcool polivinil), fibre, coils
7,41/100.000 locuitori, în creștere. Această (mici spirale metalice), balonaș (fig. 2);
situaţie este pe de o parte consecinţa îmbu- - lichide – monomeri de cianoacrilat,
nătăţirii tehnicilor imagistice de diagnostic alcool, onix (copolimer al alcoolului etilen vi-
– CT și IRM, iar pe de altă parte urmarea ac- nil dizolvat într-un solvent organic) etc.
tivităţilor din ce în ce mai stresante la vârste Metodele moderne de embolizare sunt
tinere și mature (30-50 de ani). Valori mai mai puţin invazive și se pot efectua concomi-
mari se înregistrează în rândul populaţii- tent cu realizarea angiografiei, acesta fiind
lor ugro-finice, femeile fiind de trei ori mai elementul de actualitate. Centrele universi-
frecvent afectate decât bărbaţii (1). tare din România unde se realizează aceste
proceduri sunt: București, Timișoara, Cluj,
Istoric Iași, Târgu Mureș.
Prima documentare a termenului de Cele două moduri de abord nu se exclud,
anevrism (termen provenit din grecescul iar clinicile de neurochirurgie dispun în pre-
„aneurynein” – a dilata) îi este atribuită Fig. 1 - Anevrism clipat de arteră comunicantă anterioară (din arhiva personală a prof. dr. A.V. zent de ambele procedee terapeutice. Din
profesorului de chirurgie, anatomo­ - Ciurea) punct de vedere al rapidităţii diagnosticului
patologie, anatomie și practici medicale, În România, un progres major în abordul unor substanţe care obturează
Giovanni Maria Lancisi (1654-1720). Ulteri- neurochirurgical al anevrismelor l-a realizat perfect anevrismul, iar rezultate-
or, Giovanni Battista Morgagni (1682-1771) acad. Leon Dănăilă (1982), care introducea le combinării celor două tehnici
este autorul primei autopsii a unui pacient de rutină microscopul operator. Mai mult au dus la performanţe excepţio-
care acuza cefalee violentă, autopsie care decât atât, a reușit să găsească cele mai co- nale (Jacques Moret și colab.), în
evidenţiază un anevrism rupt. Primul tra- recte și eficiente căi de abord pentru toate Franţa (5).
tament chirurgical de ligaturare al unui tipurile de anevrisme intracraniene, ceea
anevrism îi este atribuit lui Sir Victor Hor- ce s-a tradus printr-o scădere semnificati- Simptomatologie
sley (1855). Un important pas înainte este vă a mortalităţii și morbidităţii în aceste Din punct de vedere al tablou-
apoi realizat de Harvey Cushing (1911), afecţiuni (3). lui clinic, majoritatea anevrisme-
pionier al neurochirurgiei, care acordă o În prezent, toate centrele universitare lor sunt paucisimptomatice (crize
atenţie suplimentară manifestărilor clini- din ţară posedă echipamente necesare di- de cefalee sau de migrenă), însă
ce ale anevrismelor. Primul anevrism ope- agnosticului și realizării abordului micro- pot provoca și cefalee severă debu-
rat prin clipare a fost realizat de Walter E. chirurgical prin proceduri de excludere a tată brutal (în special declanșată
Dandy în 1941 (2). acestei malformaţii, bazate pe clipare vascu- de ruperea anevrismului), greaţă,
lară, încă din primele ore de la prezentare, vărsături, tulburări de vedere și Fig. 2 - Anevrism embolizat de arteră comunicantă
Bibliografie: întrucât un anevrism rupt reprezintă o pierderi de conștienţă (6). Facto- posterioară (din arhiva personală a dr. C. Mihalea)
1. Jalava I, Pyysalo L, Alanen M et al. Regional differences in
the incidence of aneurysmal subarachnoid hemorrhage in
urgenţă majoră, această rupere putând fi rii de risc ai ruperii anevrismelor
Finland. Acta Neurochirurgica. 2018;159: 1657-1662 fatală. sunt fumatul, consumul de alcool, stresul și și tratamentului, respectiv al calităţii vieţii,
2. Yaşargil MG. Intracranial microsurgery. Clin Neurosurg.
1970;17:250-256
Un alt moment de turnură în diagnosti- stilul de viaţă dezorganizat (7). metodele endovasculare sunt în avantaj, însă
3. Dănăilă L. „Anevrismele cerebrale” - Editura Academiei carea anevrismelor l-a reprezentat inovaţia atunci când vorbim despre o ocluzie perfec-
Române. 2007
4. Guglielmi G, Viñuela F, Sepetka I, Macellari V. lui Egas Moniz, neurolog portughez, acesta Diagnostic tă și despre excludere definitivă, metodele
Electrothrombosis of saccular aneurysms via endovascular fiind unul dintre cei care pun bazele angio- Diagnosticul se realizează, în principal, deschise microchirurgicale câștigă teren.
approach. Part 1: Electrochemical basis, technique, and
experimental results. J Neurosurg. 1991;75(1):1-7 grafiei cerebrale (1929). Ulterior, Sven Ivar cu ajutorul metodelor imagistice și inter- Intraoperator se poate verifica eficacitatea
5. Cebral JR, Mut F, Chung BJ, Spelle L, Moret J, et al. Seldinger (Suedia 1953) contribuie prin venţionale, precum angiografia cerebrală cu clipului prin intermediul angiografiei intra-
Understanding Angiography-Based Aneurysm Flow Fields
through Comparison with Computational Fluid Dynamics. introducerea cateterizării arteriale și a evi- substracţie digitală (DSA) și IRM cu secvenţă operatorii.
AJNR Am J Neuroradiol. 2017;38(6):1180-1186 denţierii malformaţiilor vasculare. Treptat, angiografică. În prezent, s-a ajuns la stabili- Dr. Andrei Voicu,
6. Brisman JL, Song JK, Newell DW. Cerebral aneurysms. N
au apărut și metode de embolizare prin in- rea timing-ului operator corect și eficient în dr. Cristian. Mihalea,
Engl J Med. 2006;355(9):928-939
7. Broderick JP, Brott TG, Duldner JE, Tomsick T, Huster G. troducerea unor materiale de obstruare la primele 72 ore de la prezentare, evitându-se dr. Georgeta Popa,
Volume of intracerebral hemorrhage. A powerful and easy-to-
nivelul anevrismului (3). astfel vasospasmul arterial. prof. dr. Alexandru V. Ciurea
use predictor of 30-day mortality. Stroke. 1993;24(7):987-993
De știut VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16
13

ALERGIILE MEDICILOR
Instalarea alergiilor se asociază cu
numeroși factori de risc ocupaţionali.
Ei afectează inclusiv persoanele
care lucrează în clinici, spitale ori
laboratoare de cercetare.
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu

D
e-a lungul timpului au
fost efectuate diverse
studii pentru a identi-
fica alergiile asociate
profesiei medicale. Unul dintre ele
a arătat o prevalenţă mai mare a
alergiilor ocupaţionale în rândul
medicilor care aveau un istoric de
atopie, de eczeme provocate de ex-
punerea la substanţe chimice obiș-
nuite și de expunere la animale
domestice. Acestea au fost conclu-
ziile unui studiu realizat de cerce-
tătorii japonezi în rândul studenţi-
lor la facultăţile de medicină, între
anii 1993-1996 și 1999-2001. Cer-
cetarea s-a bazat pe răspunsurile
acestora la chestionare. În 2004,
foștii studenţi deveniţi între timp
medici au răspuns unor chestio-
nare de follow-up. Contactul pro-
fesional cu diferiţi alergeni și sub-
stanţe iritante a dus la declanșarea
unor alergii, mai ales în rândul
chirurgilor.
Dintre cei 261 de respondenţi
ai chestionarului de follow-up, 139
(53,3%) aveau istoric de simptome
de tip alergic, iar 54 (20,7%) pre-
zentaseră simptome de tip alergie
ocupaţională. Printre factorii de
risc pentru apariţia simptomelor
de alergie ocupaţională, cercetă-
torii au menţionat: istoricul per-
sonal de boli alergice, de expunere
la animale domestice, de eczemă
cauzată de expunerea la mănuși de ocupaţională era definită drept ocupaţionale, inclusiv dermatite, în urma contactului cu animale de
cauciuc, la accesorii metalice sau orice boală alergică, inclusiv rini- rinite alergice și/sau astm, 54 de laborator. Și acest studiu a arătat
la produse cosmetice. ta, dermatita, astmul și conjunc- dermatită de contact la mănușile că apartenenţa la domeniul chirur-
tivita, indusă de un medicament chirurgicale, 77 de dermatită de giei și istoricul de boli alergice (ri-
Prevalenţa sau de manipularea unui animal de contact provocată de dezinfec- nită, sinuzită sau dermatită atopi-
Un alt studiu realizat tot în Ja- laborator într-un spital sau într-o tanţi (23 din cauza clorhexidinei că) s-au asociat în mai mare măsu-
ponia, în 2004, a descris tipurile unitate experimentală din cadrul gluconat, 15 prin contactul cu alco­ ră cu alergiile ocupaţionale. Nu s-a
de alergii ocupaţionale în rândul unei facultăţi de medicină. olul, 21 din cauza betadinei); iar observat o asociere semnificativă
medicilor. Chestionarele au in- Dintre cei 307 respondenţi, 89 15 medici au prezentat simptome în ceea ce privește sexul, fumatul
vestigat 895 de medici. Alergia au declarat că au suferit de alergii de rinită alergică și/sau de astm sau nivelul de activitate fizică.

Factori care influenţează

prevalenţa alergiei la
latex
A lergia la latexul natural poate cauza
simptome respiratorii și cutanate, iar
personalul medical este, desigur, categoria
cea mai afectată. Un amplu studiu realizat
pe profesioniștii din domeniul sănătăţii din
spitalele din Trieste a evaluat prevalenţa și
incidenţa simptomelor asociate latexului
și sensibilizării cauzate de acesta. Au fost
investigaţi 1.040 de angajaţi în perioada
Tot în acest studiu se arată că preva-
lenţa alergiei la latex în mediul spitali-
cesc poate fi influenţată de mai mulţi fac-
tori, precum atopia, utilizarea frecventă
a mănușilor din latex, dermatita actu-
ală sau anterioară la nivelul mâinilor și
durata de când persoana exercită acea
activitate în unitatea medicală. Oamenii
de știinţă sugerează că, deși atopia și expu-

Tipuri de alergeni ocupaţionali

1997-1999 privind alergia la mănușile de nerea frecventă la latex sunt factori de risc
latex și în perioada 2000-2002, după intro- independenţi în ceea ce privește sensibili-
ducerea mănușilor chirurgicale nepudrate, tatea, aceștia acţionează în sinergie și au un

frecvent întâlniţi la personalul cu eliberare scăzută de latex.

Simptomele asociate mănușilor din la-
tex au fost observate la 21,8% dintre asis-
risc cumulat.

Bibliografie

medical
1. PROTEINE DE ORIGINE ANIMALĂ
• Enzime proteolitice (lucrători în indus-
tria farmaceutică) – pot duce la rinită și
astm alergic;
• Salivă, urină, epitelii animale (perso-
nalul din laboratoarele de cercetare) – pot
provoca rinită și astm alergic.
2. PROTEINE DE ORIGINE VEGETALĂ
• Latex – provoacă cea mai frecventă
alergie, o dermatită de contact alergică
(alergie de tip întârziat – eczema apare la
una-două ore sau mai mult după purtarea
mănușilor chirurgicale);
• Urticarie de contact alergică (alergie
de tip imediat – leziunile apar la câteva
minute).
3. SUBSTANŢE CHIMICE
• Antibiotice (în industria farmaceutică
și la personalul care prepară medicaţia în
spital) – poate duce la sensibilizare pe cale
respiratorie;
• Alte medicamente, precum piperazina,
alpha-methyldopa (metildopa), ampro-
lium hydrochloride, platină – induc alergie
prin mecanism similar antibioticelor;
• Cloramină (din produse de curăţe-
nie) – o particularitate poate fi produsă
1. Kanayama H., Sato K., Mori T. et al. Work-related
tentele medicale, iar aceste simptome erau, allergy in medical doctors: atopy, exposure to domestic
în mare parte, o formă ușoară de dermatită; animals, eczema induced by common chemicals and
membership of the surgical profession as potential risk
la contactul dintre urină și produsele de 28 de asistente medicale au avut urticarie factors, Int Arch Occup Environ Health 2012; 85: 455.
curăţenie care conţin clor; de contact alergică, iar 24 dintre ele au avut doi.org/10.1007/s00420-011-0682-z
2. Sato K., Kusaka Y., Suganuma N., Nagasawa S.,
• Clorhexidină. astm și/sau rinită. Cercetătorii au făcut Deguchi Y. Occupational allergy in medical doctors.
follow-up pe 960 de participanţi (92,3%): J Occup Health. 2004;46:165-170. doi: 10.1539/
Măsuri de prevenţie alte 19 persoane s-au plâns de eritem înso- joh.46.165
3. Filon F.L., Radman G. Latex allergy: a follow up
Medicul alergolog Ovidiu Berghi a for- ţit de mâncărime atunci când au folosit mă- study of 1040 healthcare workers. Occupational
mulat câteva recomandări pentru persona- nușile, dar testele cutanate nu au arătat că and environmental medicine, 2006; 63(2), 121-25.
doi:10.1136/oem.2003.011460
lul medical, în vederea prevenirii alergiilor acestea erau alergice la latex.
ocupaţionale:
1. Evitaţi expunerea la substanţele aler-
gene, acolo unde este posibil;
2. Folosiţi măștile, ventilaţi corespunză-
tor facilităţile în care utilizaţi aceste
substanţe;
3. Utilizaţi mănușile latex-free (alergia
poate apărea inclusiv din cauza rezi-
duurilor chimice – acceleratori chimici).
Astfel, respectarea unor măsuri simple,
cum ar fi evitarea folosirii mănușilor chi-
rurgicale (cu excepţia situaţiilor când este
absolut necesar), folosirea mănușilor chi-
rurgicale din latex nepudrate și folosirea
unor mănuși care nu conţin latex de către
persoanele cu sensibilitate la această sub-
stanţă, poate stopa progresia simptomelor
alergiei la latex și apariţia de noi cazuri de
sensibilitate.
14 VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16
Apel la lecţiile istoriei
De-a lungul timpului, epidemiile au reprezentat una dintre cele mai grave ameninţări la
existenţa însăși a omenirii. Dar inteligenţa creatoare a omului, în această aprigă bătălie cu
inamicii din sfera invizibilului, a făcut ca omul să iasă biruitor.
S
untem astăzi într-o nouă confrun-
tare cu o pandemie al cărui agent
provocator este un virus de o pato-
genitate ucigătoare, SARS-CoV-2.
Apelând la lecţiile istoriei, desprindem în-
văţăminte care ne pot ajuta în optimizarea
acţiunilor moderne de azi. Știinţa medicală
contemporană deţine în patrimoniul ei ges-
turi și măsuri care, aplicate la scara condiţi-
ilor actuale, ne ajută să nu greșim. Greșeala,
azi, poate fi catastrofală!
CIUMA LUI CARAGEA
Una dintre cele mai ucigătoare epide-
mii care au bântuit Ţara Românească (și
Europa) la începutul secolelor moderne (sec.
XVII - XVIII) a fost ciuma. A rămas în istorie
ca „Ciuma lui Caragea” – domn al Ţării Ro-
mânești (1812-1818). Din documente aflăm
că ,,moartea neagră a dus cu sine, după ciu-
’’
ma lui Caragea, jumătate din populaţia Bu-
A fost secerată floarea
tineretului medical. (...)
Aș dori ca tineretul care
ne ascultă să afle de la noi de ce
au fost capabile în acele momente
anumite suflete alese, stăpâne pe
sine și susţinute de cel mai clar și mai
simplu sentiment de datorie...
(Prof. dr. Ion Cantacuzino)
cureștiului” (Istoria Medicinei Românești,
1972, pag. 133). Evoluţia de peste trei ani a
ciumei negre în Europa (1347-1350) s-a sol-
dat cu dispariţia a 75 de milioane de oameni,
dintr-o populaţie de circa 250 de milioane
(aproape o treime). Epidemiile de ciumă au
provocat pierderi umane și socio-economice
uriașe. Dar de fiecare dată societăţile s-au
redresat, economic și cultural. Remediile
împotriva acestor mari flageluri erau adesea
reacţii instinctive și, uneori, superstiţioase.
Dintre procedeele prin care trăitorii acelor
vremuri căutau să-și salveze viaţa, accep-
tând uneori penitenţa foarte aspră, menţi-
onăm fuga. Exodul din orașele cuprinse de
molimă spre așezările de deal sau de munte
era o practică generalizată. Circula devi-
za: „Fugi cât mai repede, cât mai departe și
întoarce-te cât mai târziu!”.
CARANTINA, FUGA/IZOLAREA,
VACCINAREA
Și atunci au existat controverse în legă-
tură cu caracterul epidemiei, cu agentul ca-
uzator și cu măsurile de prevenţie. Printre
măsurile de combatere, cele mai eficiente
s-au dovedit a fi atunci izolarea mahalale-
lor și a localităţilor contaminate, precum
și a spitalelor de ciumaţi, prin cordoane de
pază militară, precum și organizarea caran-
tinelor pe Dunăre, de unde venea epidemia.
De altfel, după instituirea carantinei pe
Dunăre, ciuma nu a mai apărut în Ţările
Române. Autorităţile încep să ia măsuri
eficiente pe baza observaţiilor privind apa-
riţia și durata fenomenului epidemiologic.
La început se instituie izolarea obligatorie
– carantina, în porturile Mării Adriatice,
care prin comerţul cu Orientul erau expuse
contagiunii. Carantina provine din cuvântul
italienesc ,,quaranta”. Echipajul și călătorii
vaselor sosite în porturi erau izolaţi și ţinuţi
sub observaţie timp de 40 de zile. Metoda s-a
dovedit eficientă și a rămas ca regulă de aur
în metodologia luptei antiepidemice.
Carantinei i s-a adăugat cea de-a doua re-
gulă de aur – fuga din faţa epidemiei, iar fuga
modernă o reprezintă rămânerea în casă.
Acestora li se adaugă a treia regulă de aur –
vaccinarea, o măsură supremă în domeniul
bolilor infecţioase, cu toate eforturile unora
de a o discredita. Prin vaccinarea întregii
populaţii a globului la vârsta copilăriei a
putut fi eradicată de pe faţa pământului o
boală epidemică gravă, variola.
EPIDEMIILE DIN PRIMUL RĂZBOI
MONDIAL
Aspre confruntări cu bolile contagioase,
câștigate cu succes, au cunoscut apoi me-
dicii și medicina românească în perioada
Primului Război Mondial. Am scris pe larg
despre acest remarcabil episod din istoria
medicinei în cartea noastră ,,Marea Unire
și Medicina Românească” (Ed. Academiei
Române, 2018).
În acei ani istorici, populaţia, armata,
medicina se confruntau cu boli epidemice
ucigătoare: tifosul exantematic, febra recu-
rentă, icterul infecţios ș.a. În acele condiţii
își începe activitatea profesorul-erou Ion
Cantacuzino. Fusese numit în ianuarie 1917
director al Serviciilor civile și militare, acti-
vitate atât de cuprinzătoare și plină de răs-
pundere, pe care o mai avusese până atunci
doar Carol Davila, în timpul domnitorului
Alexandru-Ioan Cuza. Iată cum îl descria
Regina Maria: ,,M-a vizitat și Cantacuzi-
no să îmi vorbească de laboratoarele lui și
să îmi ceară să le acord sprijin și protecţia
deosebită – ce om minunat. De câte ori vor-
besc cu el mă farmecă. Mi-a povestit multe
lucruri triste – din păcate, în ziua de azi mai
rar aud altceva!”. Cantacuzino a pus mare
preţ pe buna organizare a laboratorului său
– devenit institut în 1921 –, care pe întreaga
Costum purtat de medici pentru a se feri de „miasmele morbigene” ale ciumei
perioadă a războiului a produs vaccinurile
necesare armatei și populaţiei: vaccinurile
antiholerice, toxina difterică, toxina teta-
nică dizenterică. A fost o reușită istorică.
În plus, laboratoarele organizate în centre
zonale ale ţării au devenit mijloace eficiente
de investigare și triaj epidemiologic.
Ne întrebăm de ce institutul care a pro-
dus vaccinurile necesare în 1917 nu ar pu-
tea fi revigorat (acţiune în curs de altfel, cu
sprijin militar) să îndeplinească noi misiuni
istorice? Să nu uităm de marea experienţă
românească în domeniul combaterii hole-
rei (1913), al vaccinării BCG, România fiind
a doua ţară din lume după Franţa în acest
domeniu, și multe altele.
În 1917, în cursul vizitelor și inspecţiilor
tehnice la spitalele din Moldova, dr. Canta-
cuzino lua măsuri acolo unde constata delă-
sări sau incompetenţă, și peste tot sfaturile
lui știinţifice erau benefice, iar medicii îl
implorau să vină cât mai des. Așa l-a cunos-
cut în cursul inspecţiilor sale pe doctorul și
poetul Vasile Voiculescu, medic la Spitalul
471 din Bârlad, unde acesta s-a îmbolnăvit
de tifos exantematic. Însănătoșit, medicul
a refuzat concediul regulamentar și, încă
nu perfect reabilitat, a început să-și îngri-
jească pacienţii în suferinţă. În această
calitate a redactat poetul și medicul Vasile
Voiculescu mesajul său versificat: „Atâtea
trupuri ard în friguri, și-atâtea piepturi
sună mat,/ Vai, ce mizerie e boala! O soco-
tesc chiar o-njosire... / Când mă gândesc
că și eu însumi ca unul dintre ei am fost,/
Simt cum îmi tremură în suflet o milă plină
Iatroistorie
Prof. dr. Ion Cantacuzino
de-ndârjire, / Nu clasica compătimire
platonică și fără rost...”.
PIERDERI MASIVE ÎN RÂNDUL
PERSONALULUI MEDICAL
Peste 400 de medici, farmaciști și veteri-
nari au căzut jertfă în lupta pentru reîntregi-
rea neamului. În timpul epidemiilor de tifos
exantematic, de febră recurentă și de gripă,
proporţia generală a decedaţilor a fost de
15-25%, iar în rândul corpului medical și far-
maceutic – de 45%. Specialiștii militari apre-
ciază că, raportând mortalitatea la efectivul
total de 2.800 de ofiţeri militari, ajungem la
durerosul procent de 14% din efectiv, pro-
cent care aproape îl egalează pe cel al infan-
teriei. Pierderile medicilor au fost nu numai
din rândul unităţilor militare ale frontului,
ci mai mult în zona interioară, acolo unde
lupta cu exantematicul și cu febra recurentă
a fost deosebit de intensă. Activitatea cor-
pului sanitar le-a asigurat Armatei și patriei
efectivele necesare sănătoase.
CANTONAMENT ÎN BIVUACURI
Ca director al serviciilor sanitare civile
și militare, profesorul Cantacuzino a condus
exemplar lupta antiepidemică, organizând
,,Carantina de război”, specifică pentru tifos:
scoaterea trupelor din înghesuiala camere-
lor mici și insalubre din sate, afară, în can-
tonament, în bivuacuri. A instituit izolare,
cantonament și deparazitare eficientă cu
ajutorul cuptoarelor constituite ad-hoc. La
comemorarea din 1933 a medicilor și far-
maciștilor morţi în războiul naţional pentru
reîntregirea neamului, dr. Ion Cantacuzino,
devenit ministru al sănătăţii, spunea cu pi-
etate: ,,A fost secerată floarea tineretului
medical. Câte exemple n-aș putea cita de
medici plini de viaţă, loviţi brutal în exer-
ciţiul nobilei lor profesiuni și conștienţi de
starea lor, așteptând, cu cea mai admirabilă
seninătate și cu conștiinţa împăcată, moar-
tea nemiloasă... Aș dori ca tineretul care ne
ascultă să afle de la noi de ce au fost capabi-
le în acele momente anumite suflete alese,
stăpâne pe sine și susţinute de cel mai clar și
mai simplu sentiment de datorie... Tineretul
medical de astăzi (și dintotdeauna, nota au-
torului) trebuie să nu uite prin ce momente
tragice a trecut generaţia noastră ca să poată
ajunge la făurirea României Mari Întregite”
(România medicală nr 11, 1933).
Amintirile trecutului sunt un patrimo-
niu de nepreţuit, iar păstrarea lor este un
atribut al popoarelor civilizate. Nu ne va
îngenunchea nici actuala bătălie cu virusul
ucigaș. Daţi medicilor toate armele necesa-
re lor în această bătălie a morţii și condu-
ceţi la toate nivelurile acţiunile sociale, fără
greșeală. Acum orice eroare, orice greșeală
poate fi fatală.
Prof. dr. Benone Duţescu,
membru de onoare al Societăţii Române
de Istoria Medicinei și
al Societăţii Române de Istoria
Farmaciei
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16
15

SIGURANŢA
ȘI EXPERIENŢA
elimină temerile
pacienţilor
Nu trebuie trecut niciodată peste igiena dentară de seară, care trebuie executată corect,
spune dr. Diana Lazea. În plus, pentru a descoperi precoce eventualele probleme care pot
apărea, aceasta recomandă vizite regulate la medicul stomatolog.

de tratament pe care trebuie să le
gândești pe termen mediu-lung
și să ai o viziune despre cum o să
fie pacientul peste câţiva ani, nu
mâine. Să fie planul bun și peste
un anumit timp iar pacientul să fie
mulţumit.
Prezentarea tardivă ar fi un mo-
tiv pentru care este nevoie de
aceste intervenţii complexe?
În principiu, da. Din păcate, sunt
puţini cei care vin la timp, care
consideră că imediat ce sesizea-
ză o modificare trebuie să vină,
oricât încercăm noi medicii să le
sugerăm acest lucru. În mare mă-
sură mulţi spun că ajung tardiv
din lipsă de timp. Prin amânare se
’’
excepţie include nereușita prizei
Partea cea mai
implantului din cauza producăto-
frumoasă este când
rului, situaţie care există într-un
vezi că omul e fericit,
procent cât se poate de mic, ce-i mulţumit și că pleacă
drept. În aceast caz, producătorul zâmbind.
ne va schimba implantul și vom
reface această intervenţie. Partea cea mai frumoasă este când
vezi că omul e fericit, mulţumit
Prevenţia înseamnă și că pleacă zâmbind, că pentru
disciplină el a fost o experienţă frumoasă și
continuă să vină cu plăcere când
În afară de igiena riguroasă, mai are nevoie. Întotdeauna mi
ce putem face pentru a preveni s-a spus că am „mâna extrem de
afecţiunile stomatologice? ușoară” și că le transmit o foarte
Pacienţii trebuie să facă vizita mare siguranţă. Prin faptul că
regulată, pentru că sunt atât de eu sunt foarte sigură pe mine,
multe lucruri de care ei nu știu pe ceea ce gândesc, ce propun, le
că apar și pe care le vede doar elimin temerile și nesiguranţa.

D
iana Lazea, medic pri-
mar stomatolog, lucrea-
ză în mediul privat, dar
face și voluntariat în
cadrul Fundaţiei Inovaţii Sociale
Regina Maria. Drumul vieţii sale
profesionale a început din pos-
tura de inginer electronist, însă
adevărata pasiune s-a dovedit a fi
medicina dentară, vis pe care și l-a
îndeplinit.
În activitatea sa, Diana Lazea
abordează cazuri complexe, dese-
ori cu prezentare tardivă, ce nece-
sită experienţă în toate ramurile
stomatologiei și viziune pe termen
lung. De aceea, în cunoștinţă de
cauză, afirmă că prevenţia afec-
ţiunilor dentare este de departe
cea mai importantă, accentuând
în acest sens rolul igienei dentare
riguroase și controalele stomato-
logice regulate. Despre toate aces-
tea, dar și despre mulţumirea de a
aduce zâmbetul pe faţa oamenilor,
în interviul pe care aceasta ni l-a
acordat.
Cum vă împărţiţi între munca de
la clinică și voluntariat?
Sunt voluntar în cadrul Fundaţiei
încă de la înfiinţarea acesteia și
sunt partener MagiCAMP, pentru
a-i ajuta pe cei care au urgenţe sto-
matologice. Timp avem toţi pentru
orice, important e să vrei și să-ţi
prioritizezi activităţile. Cel mai
simplu este să spui „nu am timp”.
Asta le menţionez și pacienţilor
mei: „degeaba îmi spui că nu ai
timp, nu se discută”, dacă vrei să
Pacienţii vin cu tot felul de
întrebări și întotdeauna am
Dr. Diana Lazea este medic primar stomatolog în cadrul Diadent Medical București știut să le răspund și să le
și face parte din echipa de medici a Policlinicii Sociale Baba Novac, ca voluntar explic nelămuririle. Nicio-
dată nu am dat un sfat într-o
în cadrul Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria. A absolvit Universitatea de
privinţă pe care nu o cunosc.
Medicină și În teorie lucrurile pot părea
Farmacie foarte interesante, însă prac-
„Iuliu tica este o chestie pe care o
Haţieganu” probezi pe pielea ta. Eu nu
fac albiri, personal consider
din Cluj- că estetica în stomatologie
Napoca. reprezintă să întreţii o dan-
Pentru tură sănătoasă ori o lucrare
activitatea sa frumoasă.
Dar partea mai puţin plăcu-
de voluntariat
tă?
de peste zece Nu știu dacă este corect spus
ani, a fost „mai puţin plăcută”, eu sunt
premiată la un om foarte empatic, așa
Gala din Inimă sunt de când am început să
practic această meserie, și
pentru Viitor mă deranjează când văd că
din anul 2019. cineva suferă. Îmi doresc să
echilibrez impactul negativ
pe care îl are orice procedură,
Există o ramură a stomatologiei complică de la o zi la alta situaţia și medicul. Evident, și alimentaţia absorb, mă încarc emoţional și aș
în care v-aţi specializat? tratamentul. este importantă. De asemenea, face orice ca să îi iau durerea per-
Eu fac de toate. Pe vremea mea nu Cât de complicate sunt lucrurile nu trebuie trecut niciodată peste soanei respective. La sfârșitul zilei
făcea fiecare câte o bucăţică. Noi, în cazul pacienţilor vârstnici sau igiena de seară, însă aceasta trebu- ajung acasă epuizată.
cei mai vechi suntem capabili să al celor cu comorbidităţi? ie executată corect. Dacă așa stau Există femei care v-au inspirat și
le facem pe toate și le facem bine. Dacă sunt și pacienţi în vârstă cu lucrurile trebuie făcute vizite regu- pe care le consideraţi model?
Este vorba și de formarea fiecărei comorbidităţi, ajung doar la prote- late pentru a identifica problemele Eu sunt voluntar și le ajut de câte
generaţii. ză, din păcate. Însă și pacienţii mai precoce, înainte să se complice. ori se poate pe fetele fondatoare de
tineri pot avea anumite afecţiuni, Există și o predispoziţie genetică la Asociaţia „Dăruiește Viaţă”, nu
Etape de tratament, gândite cum ar fi diabetul zaharat. Avem pentru aceste afecţiuni? ai cum să susţii că ele nu fac ceva
pe termen mediu-lung în tratament o pacientă cu diabet Există, dar sunt puţine situaţii și cu adevărat fantastic. Ele sunt în
zaharat care din fericire își ţine dacă totuși apar, cu atât mai mult, momentul acesta un model pentru
Care sunt cele mai frecvente sub control valorile glicemiei cu un pacienţii trebuie să fie și mai mine. Întâmplarea face ca ele să
patologii pe care le întâlniţi în regim alimentar strict și căreia am atenţi, pentru că se pot preveni fie două femei care construiesc un
practică? putut să-i facem implanturi, pen- sau se pot trata problemele într-un mare spitalul singure, dacă vă pu-
Am o cazuistică vastă. Ce pot să tru că este consecventă. În general stadiu incipient. Nu se întâmplă teţi imagina așa ceva. Poate doar

’’
faci ceva găsești timp pentru orice.
Pacienţii vin cu
tot felul de întrebări
și întotdeauna am
știut să le răspund și să
le explic nelămuririle.
Niciodată nu am dat un sfat
într-o privinţă pe care nu o
cunosc.
spun este că nu au mai fost cazuri în cazul implanturilor, o contrain- niciodată, ca medic, să fii depășit cei care nu cunosc cu adevărat si-
de pus „plombiţe”, banalităţi. Am dicaţie clară în faţa căreia nu ne de o situaţie, există soluţii pentru tuaţia consideră că este o aberaţie
cazuri mai complexe, lucrări com- asumăm absolut nicio răspundere absolut orice, trebuie doar ca și că nu se poate. Genul acesta de
plete, de refăcut toată dantura. pentru reușita tratamentului apa- pacientul să vrea și să vină. om, nu neapărat femeie, repre-
Deci, cazuistica nu mai este atât re în cazul fumătorilor înrăiţi pen- zintă un model pentru mine. Însă
de simplă, din cauză că pacienţii tru că gradul de vindecare la ni- Experienţa își spune poate că femeia este mai capabilă
au edentaţii, probleme mai vechi, velul structurii osoase, osificarea, cuvântul să ducă un anumit tip de război la
situaţii mai dificil de conceput. este mult mai dificilă. Nu putem care, probabil, un bărbat ar renun-
Aceste lucrări cuprind și parte să repetăm procedura la nesfârșit Care este cea mai frumoasă parte ţa din start.
de protetică și de chirurgie, etape dacă aceasta a fost nereușită. O a meseriei dumneavoastră? Dr. Roxana Dumitriu
16 VIA�A MEDICALĂ
24 aprilie 2020 l Nr. 16 Medicina altfel Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

Pentru a asigura
managementul
Speranţă pentru
optim al acestei afecţiuni neurofibroamele
este esenţial să integrăm
în evaluarea pacienţilor și inoperabile
familiilor lor analiza genomică
și informaţiile cunoscute până
în prezent despre impactul
anumitor mutaţii
genetice.

Tratamentul cu selumetinib a
fost aprobat în Statele Unite
ale Americii pentru pacienţii
pediatrici cu vârsta de peste 2
ani cu neurofibromatoză de tip
1 și cu neurofibroame plexifor-
me simptomatice, inoperabi-
le, anunţă Medscape. Decizia
a venit ca urmare a studiului
SPRINT Stratum 1, ce a investi-
gat eficienţa și siguranţa aces-
tui tratament la 50 de pacienţi

Noutăţi în domeniul
cu această afecţiune genetică
În această perioadă (boala von Recklinghausen). S-a
dificilă, dominată de obţinut un răspuns parţial, defi-
patologia infecţioasă, nit prin reducerea cu minimum
20% a volumului tumoral la 66%
este important să nu

neglijăm nevoile celorlalţi
pacienţi, mai ales ale celor
cu forme rare de boală.
Pentru a veni în sprijinul
educaţiei personalului
medical, Societatea
Europeană de Cardiologie
a realizat o sinteză a
noutăţilor din domeniul
cardiomiopatiei aritmogene
prin noncompactare
și al amiloidozei de tip
transtiretină.
cardiomiopatiilor
asociată cu înlocuirea fibroadipoa-
să a ţesutului cardiac, în special la
nivelul ventriculului drept. Această
afecţiune se poate complica cu arit-
mii sau cu insuficienţă cardiacă.
Riscul de moarte subită, inclusiv ca
primă manifestare, este ridicat în
cazul acestei afecţiuni, mai ales la
tineri și la atleţi, după cum menţio-
scorul pe baza căruia se formulează
diagnosticul de CMA. Autorii arti-
colului consideră ca fiind limitări
pentru un diagnostic corect lipsa
caracterizării tisulare prin rezonan-
ţă magnetică cardiacă, lipsa unor
criterii care să definească forma cu
afectare dominantă de ventricul
stâng și inadecvarea acestor criterii
mare de cazuri la atleţi. Autorii au
ridicat problema definirii acestei
entităţi: este posibil ca anumite
cazuri să exprime simple adaptări
ale organismului la condiţiile im-
puse de sportul de performanţă
și, astfel, această patologie să fie
supradiagnosticată la atleţi.
dintre pacienţi. Au fost descrise
reacţii adverse pornind de la for-
me ușoare (digestive, cutanate,
musculare) până la manifestări
severe precum cardiomiopatie,
toxicitate oculară sau gastroin-
testinală. Selumetinib este un
inhibitor de enzimă MEK pe ca-
lea RAS/MAPK și reprezintă pri-
ma speranţă terapeutică dispo-
nibilă pentru această afecţiune.
Antiagregante
la pacienţii

E
ste cunoscut
că disfuncţia de pom-
faptul
pă cardiacă de etiolo-
gie non-ischemică are
cel mai frecvent cauză genetică.
Astfel, în cazul unei cardiomiopatii,
analiza genetică oferă mai multe
informaţii despre riscul pacientu-
lui de a dezvolta aritmii fatale sau
disfuncţie sistolică decât ar face-o
analiza fracţiei de ejecţie, folosită ca
standard actual.
Analiza genomică
și definirea riscurilor
Cardiomiopatia aritmogenă
(CMA) este o afecţiune produsă prin
mutaţii ale genelor desmozomale,
nează autorii articolului „Genetics
of inherited cardiomyopathy”, de
la Spitalul Johns Hopkins. Pentru
a asigura managementul optim al
acestei afecţiuni este esenţial să in-
tegrăm în evaluarea pacienţilor și
familiilor lor analiza genomică și
informaţiile cunoscute până în
prezent despre impactul anumitor
mutaţii genetice.
Cheia reușitei pornește de la un
diagnostic adecvat. În acest sens,
există anumite preocupări privind
utilitatea criteriilor de diagnostic
europene propuse în 2010. Artico-
lul „Arrhythmogenic right ventri-
cular cardiomyopathy: evaluation
of the current diagnostic criteria
and differential diagnosis”1 discută
pentru populaţia pediatrică.
Noncompactarea de
ventricul stâng la atleţi
O altă formă rară de cardiomio-
patie este cea prin noncompactare.
În cadrul articolului „A systematic
review and meta-analysis of the pre-
valence of left ventricular non-com-
paction in adults”2, o echipă aus-
traliană a încercat să analizeze
prevalenţa noncompactării de ven-
tricul stâng la adulţi în 67 de cohorte
unice.
Prevalenţa acestei afecţiuni a
fost semnificativ mai mare atunci
când diagnosticul s-a bazat pe rezo-
nanţă magnetică în loc de ecografie
cardiacă și a indicat un număr mai
Prognosticul în amiloidoza
de tip transtiretină
Nu în ultimul rând, amiloidoza diabetici
cardiacă de tip transtiretină este
mult mai frecventă decât se consi-
dera iniţial și recunoașterea sa este
importantă pentru că noi opţiuni te-
rapeutice devin disponibile pe scară
largă. Afecţiunea implică depunerea
unei proteine anormal împachetate.
În cadrul articolului „Echocardio-
graphic phenotype and prognosis in
transthyretin cardiac amyloidosis”3
se prezintă caracteristicile structu-
rale și funcţionale ale acestei forme
de amiloidoză și rolul lor în prezice- Un nou studiu publicat în Jour-
rea prognosticului acestei afecţiuni. nal of the American College of
1
https://bit.ly/2XRFEP3
2
https://bit.ly/34Zqyss Cardiology1 a evaluat eficienţa
3
https://bit.ly/34ZqOYs și siguranţa monoterapiei cu ti-
cagrelor după o intervenţie co-
ronariană percutană la pacienţii

Tratamentul tahiaritmiilor cu diabet zaharat. Cohorta de

pacienţi a fost selectată din stu-

asociate sepsisului
diul TWILIGHT. Timp de trei
luni după intervenţia coronari-
ană, pacienţii au urmat terapie

S tudiul a inclus 151 de pacienţi cu sepsis,

Eficienţa landiololului în tratamentul
tahiaritmiilor supraventriculare
asociate sepsisului a fost testată
pentru prima oară, în cadrul unui
studiu japonez randomizat controlat
publicat în The Lancet Respiratory
Medicine1.
majoritatea în șoc, care au dezvoltat pe par-
cursul internării tahicardie sinusală sau fibri-
laţie atrială. Scopul studiului a fost de a evalua
eficienţa landiololului, beta-blocant cu durată
foarte scurtă de acţiune, în cuparea episodu-
lui tahiaritmic, raportat la un grup de control.
Dozele utilizate au variat între
0,17 mcg/kg/min și 19,45 mcg/kg/min, me-
dia fiind 4,15 mcg/kg/min. S-a obţinut con-
trolul frecvenţei ventriculare la 24 de ore,
cu ţinte de 60-94 bpm, la o proporţie sem-
nificativ mai mare de pacienţi din grupul
cu landiolol (55%), faţă de grupul de con-
trol (33%). Riscul de reacţii adverse a fost
similar între cele două grupuri: scăderea
semnificativă a tensiunii arteriale sau a frec-
venţei cardiace, reducerea fracţiei de ejecţie
sau stop cardiac, au fost înregistrate la 6%
dintre pacienţii trataţi cu landiolol.
Studiul a dovedit eficienţa și siguranţa
acestui beta-blocant în controlul ritmului
cardiac la pacienţii septici, sub monitorizare
adecvată a parametrilor vitali. Trebuie eva-
luat dacă acest control mai bun al frecvenţei
cardiace are un impact hemodinamic pozi-
tiv. De asemenea, înainte de producerea de
schimbări în practica curentă, este importantă
evaluarea prospectivă, într-un studiu de mari
dimensiuni, a eficienţei acestui beta-blocant
comparativ cu esmolol.
1
https://bit.ly/2KkT2Dx
dublu antiagregantă cu aspirină
și ticagrelor. Ulterior, aceștia au
fost distribuiţi către continua-
rea tratamentului dublu antia-
gregant sau către monoterapie
cu ticagrelor timp de un an. S-a
observat că monoterapia cu tica-
grelor nu a crescut riscul de eve-
nimente ischemice, definite ca
infarct miocardic, accident vas-
cular cerebral sau deces de orice
cauză, cu avantajul unui risc de
sângerare majoră mai mic faţă
de cel produs prin terapia dublu
antiagregantă plachetară.
https://bit.ly/3bqVRPg
1