CAPITOLUL I

I.1. NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE

APARATULUI GENITAL

OVARUL
Situat in cavitatea pelviana, este un organ pereche, cu functie mixta, exocrina, producand
ovulele, si endocrina, secretand doi hormoni: foliculina si luteina (progesteronul). Are forma
unui ovoid turtit, de 6-8 g, cu diametrul mare de 3-5 cm. Prezinta doua fete, doua margini si doua
extremitati. Fata laterala se afla pe peretele lateral al cavitatii pelviene, in fosa ovariana, fata
mediala este acoperita de pavilionul trompei. Marginea anterioara da insertie mezoovarului (plica
peritoneala), care uneste ovarul cu ligamentul lat al uterului, aici se gaseste hilul ovarului, ce
contine elemente vasculare si nervoase. Marginea posterioara (libera) este mai groasa.
Extremitatea superioara (tubara) da insertie ligamentului suspensor al ovarului si celui tubo-
ovarian, iar extremitatea inferioara (uterina) da insertie ligamentului propriu al ovarului
(ligamentul utero-ovarian).
Structura. Ovarul este acoperit la suprafata de un epiteliu simplu, sub care se gaseste un invelis
conjunctiv numit albugineea ovarului, care se continua fara delimitare neta cu stroma corticalei
acestuia. In interior se afla parenchimul glandular, cu cele doua zone caracteristice: medulara si
corticala.
Zona medulara este formata din tesut conjuctiv lax, in care se gasesc elemente vasculare
sangvine si limfatice, cat si fibre nervoase vegetative. Zona corticala contine elemente cu valoare
functionala: foliculii ovarieni in diferite faze evolutive.
Foliculii primordiali (primari) reprezinta forma initiala, cu aspectul unor corpusculi sferoidali
plini, alcatuiti dintr-o celula mare, sferica, situata central (ovocit I), iar periferic dintr-un strat de
celule mici (celule foliculare). Maturizarea foliculilor incepe la pubertate si tine pana la
menopauza, fiind sub controlul FSH (hormon foliculostimulator) secretat de lobul anterior al
hipofizei. In ambele ovare exista circa 400.000 foliculi, din care se maturizeaza 300-400 (unul
lunar); restul involueaza. Epiteliul folicular prolifereaza; devine pluristratificat (constituind
membrana granuloasa); acest stadiu reprezinta foliculii secundari (evolutivi). Intre celulele
granuloasei se formeaza o cavitate ce se umple cu lichid folicular.

7
Ovocitul, inconjurat de membrana pellucida (groasa, rezistenta, cu rol trofic), este situat la
periferia foliculului, fiind atasat de membrana granuloasa.
In acelasi timp, la periferia foliculului secundar plin, apoi cavitar, se constituie pe seama stromei
corticalei ovarului, cele doua teci caracteristice foliculului: interna si externa.
Teaca interna, cu functie endocrina, secreta estrogenii sub influenta hormonului luteinizant
antehipofizar (LH), cea externa are structura conjunctiva. Lichidul folicular este vascos si
contine hormonii ovarieni activi – estrogenii, produsi de celulele tecii interne.
Majoritatea foliculilor secundari cavitari involueaza si in mod obisnuit in fiecare luna, incepand
cu aparitia ciclului si pana la menopauza, unul devine folicul matur.
Foliculul matur, tertiar sau veziculos (de Graaf), constituie stadiul de dezvoltare completa a
foliculului si este cel mai voluminos. Este format din: teaca externa, teaca interna si membrana
granuloasa. Foliculul contine cavitatea foliculara (cu lichid folicular), delimitata de membrana
granuloasa.
Ovocitul, localizat periferic, se afla intr-o portiune ingrosata a membranei granuloase (cumulus
proliger). Celulele foliculare din imediata apropiere a ovocitului se dispun radiar si formeaza
coroana radiata, care va insoti ovocitul expulzat in decursul evolutiei, asigurandu-i nutritia.
Ovocitul din foliculul matur, initial de ordinul I (diploid), sufera inainte de ovulatie prima
diviziune de maturare si devine ovocit II (haploid), forma sub care este expulzat in timpul
ovulatiei.
Dupa eliminarea ovocitului, foliculul ovarian matur se transforma in corp galben, care ia nastere
prin transformarea celulelor foliculare in celule endocrine ce secreta progesteron.
Exista doua tipuri de corp galben:
 corpul galben periodic, care se formeaza in fiecare luna in perioada de fertilitate a
femeii (de la pubertate pana la menopauza); are o existenta de circa 10 zile (din a
16-a zi a ciclului pana in ziua a 26-a);
 corpul galben de sarcina care se formeaza in cazul cand ovulul a fost fecundat; el
functioneaza in primele trei luni de sarcina.
Corpul alb reprezinta cicatricea care inlocuieste corpul galben involuat (periodic sau de sarcina).
Vascularizatia ovarului este asigurata de artera ovariana, ramura a aortei abdominale, si de o
ramura ovariana din artera uterina. Venele sunt reprezentate de vena ovariana dreapta, care se
varsa in vena cava inferioara, si de vena ovariana stanga care se deschide in vena renala stanga.

8
O parte din sangele venos al ovarului ajunge in vena uterina. Limfaticele conduc limfa in
ganglionii iliaci si lombari.
Inervatia este asigurata de nervi din plexurile vegetative aortice si hipogastric.

TROMPELE UTERINE
Trompele uterine (tubele uterine) sunt conducte musculo-membranoase care se intind de la ovare
pana la uter, cu care comunica prin orificii numite ostii uterine. Extremitatea laterala prezinta
ostiul abdominal ce se deschide in cavitatea abdominala. Au o lungime de 7-12 cm si se impart
in patru portiuni: intrauterina (lunga de un cm, situata in peretele uterin); istmul trompei (3-4 cm,
se intinde de la marginea laterala a uterului pana la polul inferior al ovarului); ampula tubei (7-8
cm, mai dilatata, se intinde de la polul inferior la polul superior al ovarului); infundibulul (2 cm,
de forma unei palnii cu peretii prevazuti cu franjuri numite fimbrii, cu rol in captarea ovulului
expulzat de catre foliculul matur). Aceasta parte se aplica pe fata mediala a ovarului. Tubele sunt
situate la marginea superioara a ligamentului lat al uterului, de care sunt legate prin
mezosalpinge.
Structura anatomica. La exterior, sub seroasa peritoneala (care formeaza si un mezou), tuba
prezinta o tunica adventitiala, conjunctiva, sub care se gaseste tunica musculara, formata din
fibre netede, pe doua straturi – longitudinal, la exterior, si altul intern circular. Prin miscari
peristaltice asigura transportul ovulului spre cavitatea uterina. In interior se afla submucoasa si
mucoasa, puternic cutata si prevazuta cu celule ciliate si neciliate ce usureaza trecerea
spermatozoizilor si al ovulului in trompa.
Vascularizatia este asigurata de ramuri tubare ce provin din artera ovariana si uterina. Venele
sunt omonime arterelor. Limfa este drenata spre ganglionii iliaci si lombari.
Inervatia vegetativa provine din plexurile ovarian si hipogastric.

UTERUL
Este situat in cavitatea pelviana, intre vezica urinara si rect; este un organ musculos, cavitar si
impar.
Forma si raporturi. Uterul este interpus intre trompele uterine si vagin; fixat prin ligamentele
late, uterosacrale, si chinga muschilor ridicatori anali. Are forma de para, cu extremitatea mare

9
orientata superior si usor turtit antero-posterior. Prezinta trei portiuni: corpul uterului, la
extremitatea superioara, de forma triunghiulara, a carui baza se numeste fundul uterului; istmul
uterului este portiunea intermediara intre corp si colul uterin. Corpul are doua fete: anterioara
(vezicala) si posterioara (rectala). Pe marginile lui se afla arterele uterine. Colul se continua cu
segmentul urmator al aparatului genital feminin, vagina, in care proemina. Din cauza insertiei
vaginei pe col, colul are doua portiuni: una supravaginala, in raport cu vezica urinara anterior, cu
rectul posterior, cu arterele uterine lateral, si una intravaginala, in raport cu peretii vaginei.
Corpul uterului este invelit de peritoneu, care, in partile laterale, formeaza ligamentele late ale
uterului. Ligamentele late unesc mariginile laterale ale corpului uterului cu peretii laterali ai
cavitatii pelviene.
Structura. Uterul este alcatuit din trei tunici: tunica seroasa (perimetru), formata din peritoneul
uterin, care adera puternic in regiunea fundului si corpului; tunica musculara (miometru) este
formata din fibre musculare netede, stratul cel mai dezvoltat al uterului. Acestea sunt dispuse in
trei straturi: intern – format din fibre radiare spiralate; mijlociu – din fascicule musculare cu
dispozitie plexiforma, gros, care contine in ochiurile retelei vase sangvine provenite din artera
uterina; extern – format din fascicule longitudinale, oblice si circulare.
Tunica mucoasa (endometrul) captuseste cavitatea uterina, avand o structura diferita, in functie
de varsta si de ciclul ovarian.
Mucoasa uterina, formata dintr-un epiteliu cilindric, este bogata in glande tubuloase ce patrund
pana in miometru. Endometrul are o evolutie ciclica lunara si in timpul sangerarii menstruale se
elimina in cea mai mare parte (patura superficiala), ca in ciclul urmator sa se refaca din epiteliul
fundului glandelor uterine, care nu se elimina.
In interiorul uterului se gaseste cavitatea uterina, turtita in sens antero-posterior; ocupa atat
corpul, cat si colul, comunicand in jos cu vagina prin orificiul uterin extern, iar sus – lateral cu
cele doua trompe.
Cavitatea uterului este divizata printr-o strangulare situata la nivelul istmului in doua
compartimente: cavitatea corpului, mai mare, si canalul cervical, situat la nivelul colului uterin.
Cavitatea corpului are trei orificii: doua laterale, foarte inguste, ce corespund deschiderii tubelor
si orificiul inferior, ce conduce in canalul cervical. Canalul cervical, de aspect fusiform, prezinta
orificul intern, ce conduce in cavitatea uterina; orificiul extern este chiar ostiul uterin si se
deschide in vagina.

10
Vascularizatia este asigurata de arterele uterine, ramuri din artera iliaca interna. Din acestea se
desprind colaterale care iriga vagina, trompele uterine si ovarele. Venele uterine se deschid in
vena iliaca interna. Limfaticele conduc limfa spre ganglionii lombari, iliaci si inghinali.
Inervatia este asigurata de plexul uterin provenit din plexul hipogastric.

VAGINA
Este un conduct musculo-conjunctiv, lung de 7-9 cm, median si impar, care prin extremitatea
superioara se insera pe colul uterin, iar prin cea inferioara (orificiul vaginal) se deschide in
vestibulul vaginal, spatiu delimitat de cele doua labii mici. Membrana himenala inchide
incomplet orificiul vaginal.
Vagina prezinta un perete posterior in raport cu rectul si cu fundul de sac Douglas, unde
peritoneul este in contact cu peretele vaginal si un perete anterior, care vine in raport cu fundul
vezicii urinare si cu uretra. In partile laterale vagina adera de marginea mediala a muschilor
ridicatori anali.
Structura. Peretele vaginal este alcatuit din: adventice, la exterior, formata din tesut conjunctiv;
tunica musculara cuprinde fibre circulare netede la interior si longitudinale la exterior; tunica
mucoasa este formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat, care, macroscopic, prezinta
numeroase cute transversale (rugae vaginales), iar pe linia mediana a celor doi pereti, in axul
lung al vaginei, se afla cate o creasta longitudinala (columnae rugarum). Spre batranete, aceste
cute se sterg. Mucoasa nu are glande, epiteliul vaginei fiind acoperit de mucusul secretat de
glandele colului uterin si de secretia glandelor Bartholin.
Vascularizatia este asigurata de artera vaginala, cat si de ramuri vaginale ce provin din artera
uterina, artera rectala mijlocie, artera vezicala inferioara si artera rusinoasa interna. Venele
alcatuiesc plexul utero-vaginal ce se deschide in vena iliaca interna, iar limfaticele conduc limfa
in ganglionii iliaci si inghinali.
Inervatia este data de plexul vegetativ perivaginal, format din ramuri ale plexului hipogastric.

11
 I.2. CANCERUL OVARIAN

Dintre toate cancerele genitale, cancerul de ovar reprezinta cea mai mare provocare clinica si
chirurgicala pentru ginecolog. In 2/3 dintre cazuri pacientele se prezinta cu o boala avansata,
deoarece cancerul de ovar este mult timp asimptomatic.
Varsta medie de aparitie a cancerului de ovar este de 50-60 de ani. Tipul histologic variaza cu
varsta; majoritatea tumorilor la paciente mai tinere de 20 de ani isi au originea in celulele
germinale, in timp ce majoritatea tumorilor aparute la femei in postmenopauza sunt de origine
epiteliala.
Cancerul ovarian apare atunci cand celulele din epiteliu sau stroma ovariana incep sa se divida
haotic, sa scape de sub controlul mecanismelor imune ale organismului si sa capete caractere de
agresivitate. Este un cancer cu o mortalitate mare, deoarece simptomele lui sunt foarte
nespecifice si este diagnosticat intr-un stadiu foarte tardiv, cand tumora deja a evoluat si a
metastazat. Prognosticul pacientelor ramane nefavorabil, indiferent de agresivitatea
tratamentului. Specialistii estimeaza ca 1 din 70 de femei dezvolta cancer ovarian de-a lungul
vietii.
Cauza exacta de aparitie a cancerului ovarian nu este cunoscuta in totalitate. Ca in cazul multor
astfel de afectiuni, s-au putut identifica factori de risc si factori asociati aparitiei lui, insa factorul
etiologic principal ramane necunoscut.
Printre factorii de risc identificati pana in prezent si corelati mai frecvent cu aparitia acestui tip
de cancer se numara: istoric familial de cancer ovarian, nuliparitatea, statusul postmenopauza.

12
 I.3. CLASIFICARE

Clasificarea cancerului ovarian:

1. tumorile epiteliale:
 seroase;
 mucinoase;
 endometrioide;
 cu celule clare;
 tumora Brenner;
 nediferentiate;
2. tumorile germinale:
 disgerminom;
 teratom:
A. imatur;
B. matur:
a) solid;
b) chistic:
- chist dermoid;
- chist dermoid malignizat.
C. monodermal si inalt specializat:
a) struma ovarii;
b) carcinoid;
c) struma ovarii si carcinoid;
d) altele.
 tumora sinusului endodermal;
 carcinom embrionar;
 poliembriona;
 coriocarcinom;
 forme mixte.

13
3. tumori stromale:
 tumori cu celule granuloase si tecale:
A. tumori cu celule granuloase;
B. tumori din grupul tecom-fibrom:
a) tecomul;
b) fibromul;
c) neclasificate.
 androblastoame; tumori cu celule Sertoli-Leydig:
A.bine diferentiate:
a) tumori cu celule Sertoli;
b) tumori cu celule Sertoli-Leydig;
c) tumori cu celule Leydig;
d) tumora cu celule hilare.
B. moderat diferentiate;
C. slab diferentiate (sarcomatoide);
D.cu elemente heterogene;
 ginandroblastoame;
 neclasificate.

14
 I.4. SEMNE, SIMPTOME, MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

Simptomele cancerului ovarian si semnele nu sunt intotdeauna evidente, iar depistarea

precoce a cancerului ovarian este mult prea rara. Este important pt femei sa fie constiente
de semnele si simptomele care insotesc etapele timpurii ale cancerului ovarian. Din
pacate, simptomele cancerului ovarian sunt similare cu semnele si simptomele altor
probleme de sanatate si de multe ori, cancerul este depistat in stadii avansate inainte de a
se face un diagnostic precoce.

Manifestarile de dependenta includ:

- senzatie de presiune abdominala, plenitudine, umflare sau balonare;

- durerea se manifesta de obicei ca o jena, tensiune in abdomenul inferior, in formele
avansate putand fi continua sau intermitenta;
- leucoreea apare inaintea sangerarii si este, de obicei, neglijata;
- tulburari urinare: disurie, polakiurie, nicturie;
- dureri in timpul contactului sexual;
- tulburari digestive: constipatie, colici intestinale, tenesme rectale;
- scadere in greutate;
- oboseala;
- astenie

15
 I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII
AUTONOME, INTERVENTII DELEGATE SI TRATAMENT DE
SPECIALITATE

Interventii autonome:

 asigurarea repausului la pat

 asigurarea conditiilor optime in salon
 educarea pacientei sa descrie corect durerea, localizarea, iradierea
 pregatirea pacientei pentru explorari radiologice
 observarea si notarea zilnica a diurezei
 asigurarea zilnica a lenjeriei de pat si de corp
 administrarea unui regim bogat in lichide: supe, compoturi, ceaiuri
 educarea pacientei sa-si schimbe lenjeria de corp ori de cate ori este nevoie si sa-si
efectueze o igiena riguroasa

Interventii delegate:

 administrarea tratamentului prescris de medic

Tratament:

 profilactic: dupa anumiţi autori profilaxia cancerului de ovar este iluzorie. Dupa alţii,
accesul la informaţie, educaţia sanitara, consultul genital periodic in tandem cu ecografia,
contracepţia hormonala reala ar reprezenta factori siguri de profilaxie si totodata o
posibilitate reala de selecţionare si supraveghere sistematica a grupelor de mare risc. La
aceste grupe, examenul clinic anual, ecografia de inalta rezolutie asociata cu doppler
color si power doppler, punctia ecoghidata, dozarea markerilor tumorali, pelviscopia, ar
permite o depistare precoce, o reducere a morbiditatii si a mortalitatii prin cancer de ovar.

16
 Mai mult, la cazurile inalt predispuse, in absenţa altor posibilitati de preintampinare a
unui cancer de ovar s-ar putea sugera, in scop profilactic dupa 35 de ani histerectomia
totala cu anexectomie bilaterala, pe cale clasica (celiotomie) sau moderna (pelviscopie).
Nu este poate soluţia cea mai buna dar in absenta altor mijloace sigure, eficiente, ar
permite reducerea mortalitaţii prin cancer de ovar cu cel putin 20%. Ulterior, tratamentul
tulburarilor de menopauza ar putea fi susţinut prin actualele preparate existente in
practica (tablete, ovule, fiolaje, patch-uri, spray-uri, unguente) in combaterea tulburarilor
neurovegetative, a tulburarilor trombotice si aterosclerotice, a osteoporozei infarctului,
uscaciunii vaginale etc.
 curativ: intra in discuţie: chirurgia, chimioterapia, radioterapia, imunoterapia,
hormonoterapia, alte tipuri de tratamente complementare sau adjuvante. Aceste
tratamente se stabilesc in colaborare (chirurg, oncolog, radioterapeut, anestezist-
reanimator) in funcţie de stadialitatea clinica, gradingul de malignitate, extensivitatea
extraovariana, tipul histologic.
 chirurgical: tratamentul chirurgical ramane mijlocul tehnic fundamental in tratamentul
cancerului de ovar. Este efectuat fie in „prima intentie” (filiera: diagnostic clinic de
mare probabilitate, interventie chirurgicala cu examen histopatologic extemporaneu,
continuarea interventiei, tratamente adjuvante postoperatorii/chimioterapie, radioterapie,
imunoterapie, hormonoterapie, „second-look” la 6 luni), fie in a „doua intentie”.
Desigur ca tratamentul chirurgical, ca in orice cancer, depinde de stadiu.

17
 I.6. EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATII

Evolutie. Cancerul de ovar este un cancer grav cu evolutie rapida chiar sub tratament complex
(supravietuire 15-35%). Gravitatea si evolutia sunt dependente de mai multi factori: tipul
histologic, gradingul de malignitate, extensivitatea extraovariana, stadiul clinic al bolii. Formele
rapide au evolutia cea mai severa, prognosticul fiind sumbru (adenocarcinoamele seroase in
special si carcinomul nediferentiat). Formele lente (border-line tumors sau L.M.P. – low
malignant potential) au prognostic bun.

Depistarea precoce ar fi solutia optima pentru evitarea cancerului de ovar, dar cu actualele
posibilitati tehnice si economice, ea va ramane inca multa vreme un deziderat.
Adenocarcinoamele mucinoase chiar daca sunt mai rare decat cele seroase si au un prognostic
mai bun, constituie un apanaj al femeilor in postmenopauza spre deosebire de cele seroase, mai
frecvente la femeia adulta si in premenopauza. Tumorile epiteliale comune maligne sunt prezente
in special in perioada adulta si premenopauza, comparativ cu tumorile germinale prezente la
femeia foarte tanara.

Prognostic. Tumorile borderline (LMP) – cancere cu evolutie lenta diagnosticate si extirpate in

timp util sunt perfect curabile (supravietuire 100%). In privinta tumorilor maligne epiteliale
(adenocarcinoame) factorii prognostici cei mai importanti sunt: volumul rezidual, gradingul de
malignitate, stadialitatea clinica FIGO, tipul histologic, extensivitatea extraovariana.
Prognosticul este cu atat mai grav cu cat 90% dintre cancere de ovar sunt adenocarcinoame si
circa 75% dintre acestea sunt diagnosticate in stadii avansate (III si IV).

Volumul tumorii si ulterior volumul rezidual peste 1,5 cm , dupa chirurgia suboptimala, dau
prognosticul cel mai grav. Gradul de malignitate II si III sunt de asemenea factori prognostici de
gravitate.

Combaterea cancerului de ovar si cresterea sanselor de supravietuire nu se poate face decat prin
masuri de depistare precoce a grupelor de mare risc dupa varsta de 30 de ani (examen clinic,

18
ecografie, markeri tumorali, contraceptie hormonala orala, interventie chirurgicala pelviscopica
sau clasica, tratamente adjuvante).

Complicatii. Cele mai frecvente complicatii inregistrate sunt:

1. ascita, uneori avand si caracter dispneizant;

2. pierderea progresiva a functiilor organelor vitale;
3. obstructii intestinale;
4. metastazare in organe vitale

19
 I.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Dieta sanatoasa si stilul de viata activ si fara comportamente de risc nu va preveni cancerul in
sine, ci va stimula organismul sa lupte impotriva eventualelor modificari ce apar. Celulele
competente ale sistemului imunitar au capacitatea de a supraveghea si a distruge celulele care
incep sa se divida anarhic, care incep sa isi modifice caracteristicile functionale.

Cancerul ovarian nu poate fi prevenit, insa riscul de aparitie al lui poate fi redus prin modificarea
unor factori si comportamente cu risc. Numeroase studii au demonstrat faptul ca riscul de
aparitie al cancerului ovarian poate fi redus prin administrarea de pilule contraceptive (continand
estrogeni si progesteron) pentru o perioada de minim 5 ani. O alta modalitate de reducere a
riscului de cancer, insa extrema, si uneori dramatica (daca femeia este la varsta reproductiva si
isi doreste sa aiba copii) este ligatura bilaterala a trompelor uterine. O astfel de metoda nu este
recomandata decat in cazurile periculoase, cand riscurile de cancer sunt foarte mari si doar daca
femeia o considera necesara si nu isi mai doreste copii. Procedura nu este reversibila, deci o
astfel de decizie trebuie luata cu foarte multa chibzuinta.

Cel putin o sarcina dusa la bun sfarsit poate proteja o femeie de cancerul de ovar, iar alaptarea
bebelusului pare a avea aceleasi efecte protectoare.

Specialistii care pot forma echipa ce se ocupa de fiecare pacienta in parte pot fi:

- Medicul de familie, care are in grija permanenta pacienta;

- Medicul internist;

- Ginecologul.

Tratamentul poate fi recomandat si realizat sub supravegherea:

- Oncologului;

- Ginecologului.

20
 CAPITOLUL II
II A. PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI M.E. CU CANCER DE OVAR
CAZUL NR. 1

1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de date: - pacienta
- familia
-echipa de ingrijire
-foaia de observatie
Date relativ stabile:
- Numele si prenumele: M.E.
- Varsta: 59 ani
- Sex: feminin
- Stare civila: casatorita
- Domiciliu: rural
- Ocupatie: pensionara
- Nationalitate: romana
- Religie: crestin-ortodoxa
- Conditii de viata: locuieste impreuna cu sotul intr-o casa cu 3
camere in conditii salubre

- Obiceiuri: nu consuma alcool sau cafea, nu fumeaza,

consuma alimente grase, condimentate
Elemente fizice:
RH – pozitiv
Grupa sangvina – A (II)

Date Antropometrice:
Greutate - 70 kg
Inaltime - 1.56 m

21
 Elemente biografice legate de sanatate:
A.H.C. – fara importanta
A.P.F. – menarha la 12 ani, 2 nasteri fiziologice, 3 avorturi, menopauza la
52 de ani
A.P.P. – H.T.A. gradul II (T.A. = 180/100 mm Hg)

Motivele internarii:
- pentru tratament chimioterapeutic

Istoricul bolii:
Pacienta in varsta de 59 de ani, operata de neoplasm ovarian drept. Se interneaza
pentru conduita terapeutica.

Diagnostic medical la internare:

Cancer de ovar drept

Durata internarii:
8-14.II.2015

22
 2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOILE FUNDAMENTALE

NEVOIA FUN- MANIFESTARI SURSA DE

DAMENTALA DIFICULTATE
DE DE
INDEPENDENTA DEPENDENTA
1.A respira si a avea o -respiratie de tip costal -polipnee -dureri in etajul
buna circulatie abdominal inferior
superior
-T.A.: 180/100 mm
Hg -HTA
-ambele hemitorace
-Puls:68 batai/min
prezinta aceleasi
miscari de ridicare si
coborare in timpul
respiratiei si expiratiei

-respiratie linistita in
timpul somnului

-mucoasa respiratorie
umeda, secretii
reduse, transparente

-zgomote cardiace
bine batute
2.A bea si a manca -reflex de deglutitie _ -pregatirea pentru
prezent tratamentul
chimioterapie
-mucoasa bucala roz si
umeda

-masticatie usoara

-dentitie buna

23
3.A elimina -urina clara, diluata -disurie -alternanta diaree-
sau concentrata constipatie
-polakiurie
-pH 4,5-7,5
-nicturie
-cantitate 1200-1400
ml/24 h

-frecventa scaun 1/zi

4.A se misca, a avea o -postura adecvata in -dificultate in a se -durere
buna postura ortostatism, sezand si misca
clinostatism -nivelul redus de
-pozitii antalgice cunostinte

-spondiloza dorso-
lombara deformanta
5.A dormi si a se -durata somnului 7-9 -oboseala -durere
odihni ore
-insomnie -anxietate
-somn clar cu vise
regulate -lipsa de cunoastere

-somn profund
6.A se imbraca si a se -vesminte curate, _ _
dezbraca ingrijite

-vesminte adecvate
climatului
7.A-si mentine -temperatura mediului _ _
temperatura corpului intre 18-25°C
in limite normale
8.A fi curat, ingrijit, -prezinta deprinderi _ _
a-si proteja igienice
tegumentele si
mucoasele -prezinta (dupa baie)
caile nazale libere,
urechi curate
-par, unghii curate,
bine ingrijite
9.A evita pericolele _ -anxietate -lipsa de cunoastere

-durere -frica de incurabilitate

10.A comunica -debit verbal normal -anxietate -frica de incurabilitate

-ordin biologic, -dificultate in -anxietate

functionare adecvata a comunicare

24
 organelor de simt -lipsa de cunoastere
-atitudine refractara
11.A actiona conform -credincioasa _ -spitalizarea
propriilor convingeri
si valori de a practica
religia
12.A fi preocupat in _ -anxietate -anxietate
vederea realizarii
-ingrijorare -frica de a nu cadea
povara pentru familie
-neliniste in privinta
viitorului
13.A se recrea _ -imposibilitatea de a -durere
indeplini activitati
recreative -anxietate
14.A invata cum sa-si _ -atitudine refractara in -lipsa de cunoastere in
pastreze sanatatea ceea ce priveste ceea ce priveste boala,
prezentarea la medic tratamentul, regimul
de viata

25
 PROBLEME ACTUALE PROBLEME POTENTIALE
-alterarea respiratie -dezechilibru hidro-electrolitic

-disconfort datorita durerii -risc de complicatii

-alimentatie inadecvata

-eliminari inadecvate

-dificultate de a dormi

-dificultate in a se misca

-dificultate de a comunica

-dificultate in a se recrea

DIAGNOSTIC NURSING

1. Problema de a respira si a avea o buna circulatie datorita bolii si evidentiata prin

polipnee si valori crescute ale tensiunii arteriale.
2. Problema de a bea si a manca datorita cancerului ovarian si evidentiata prin repaus
alimentar in vederea pregatirii pentru tratament.
3. Dificultate de a elimina datorita tratamentului cu chimioterapice si evidentiata prin
alternanta diaree-constipatie. Mictiuni fiziologice.
4. Problema de a se misca si a avea o buna postura datorita durerilor din etajul abdominal
inferior si evidentiata prin adoptarea unei pozitii antalgice cu tendinta imobilizarii la
pat.
5. Dificultate de a dormi si a se odihni datorita durerilor din etajul abdominal inferior si
anxietatii si evidentiata prin oboseala, insomnie.
6. Problema de a comunica datorita bolii si evidentiata prin anxietate, atitudine refractara.
7. Dificultate de a se recrea datorita durerilor si anxietatii si evidentiata prin
imposibilitatea de a indeplini activitati recreative.

26
 3,4,5. PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1.Disconfort -pacienta sa -am asigurat La internare 8-10 II
prezinte o stare
repaus la pat conform
de bine fizic 5 pacienta sustine
zile prescriptiei ca durerile
persista
-am asigurat medicului:
conditii optime Pregatirea pt 11-14 II
in salon: temp. Cisplatin: inainte
durerile s-au
22°C, aer curat, cu 24 h, pacienta diminuat
fara curenti de trebuie perfuzata
aer si zgomot, cu 500 ml solutie
bine luminat de glucoza 5% si
500 ml solutie de
-am educat ser fiziologic
pacienta sa 0,9%, urmat de
descrie corect 20 mg furosemid
durerea, i.v.
localizarea, Inainte de
iradierea administrarea
citostaticului, la
-am educat o doza de 50
pacienta sa mg/mp se
adopte pozitii perfuzeaza 1000
antalgice ml solutie
salinica 0,45% si
-am pregatit 1000 ml solutie
pacienta pentru de glucoza 5%
explorari (in 2 ore cu 40
radiologice mg furosemid).

27
 8-10 II

-am administrat
medicatia
antialgica
conform
prescriptiei
medicului:
Algocalmin
2fl/zi i.m.

2.Dificultate de a -asigurarea unui -asigur echilibrul 8-10 II 11-14 II

se alimenta aport hidro-
hidro-electrolitic
electrolitic si -administrez pacienta se poate
caloric adecvat in functie de hrani singura
alimentatia pe
increta-excreta
cale parenterala
-calculez
conform F.O.:
necesarul caloric
ser fiziologic
pe 24 ore
1500 ml, solutie
Ringer 500 ml,
-dieta hidrica
glucoza 10%
timp de o
1500 ml.
saptamana: ceai,
supa strecurata,
dupa care se
trece la alimente
semisolide
3.Dificultate de a -reluarea -monitorizez 8-10 II 8-10 II
elimina tranzitului
diureza: 1500 ml
intestinal -pansament bine absenta
imbibat: 5 ml tranzitului
-diureza intestinal
-astept reluarea
fiziologica
tranzitului 11-14 II

28
 -asigurarea unui intestinal –
mictiuni
aport hidro- monitorizez
fiziologice:
electrolitic eliminarile diureza 1800 ml
corespunzator
-hidratez
pacienta
corespunzator
conform increta-
excreta
4.Dificultate de a -mobilizarea cat -schimb pozitia _ 8-10 II
se misca
mai precoce a in pat la fiecare
pacienta nu se
pacientei ora pentru a
poate mobiliza
preveni escarele,
singura
-evitarea tromboza,
complicatiilor pneumonia de
11-13 II
imobilizarii decubit etc
prelungite
mobilizarea
-efectuez usor
pacientei se face
masaj in zonele
treptat
predispuse
escarelor
14 II

-schimb lenjeria
pacienta se poate
si am grija sa nu
deplasa singura
ramana cute care
cu ajutorul unui
ar putea leza
baston
tegumentele
bolnavei

-mobilizarea se
face treptat:
pasiv apoi activ

29
 pentru a preveni
tromboflebita

-pozitionez
pacienta in
decubit dorsal, in
pozitie Fowler,
apoi incep
mobilizarea in
pat in pozitie
sezand, pacienta
se va ajuta de
agatatoarele de la
pat
5.Dificultatea de -calmarea -aerisesc camera 8-10 II 8-10 II
a dormi
durerilor inainte de somn
medicatie pacienta este
antialgica: agitata
-reluarea -linistesc
Algocalmin
programului pacienta
2 fl/zi 11-14 II
obisnuit de somn explicandu-i
sedative:
al pacientei modul in care a
Fenobarbital pacienta poate
decurs operatia,
1 tb/zi dormi, este
-psihoterapie ii explic ca
linistita
operatia a fost
reusita si ca
evolutia
postoperatorie
este buna, insa
nu ii dau
sperante
nejustificate
6.Dificultate in a -psihoterapie -realizez un _ 8-10 II

30
comunica climat de calm si
pacienta nu
-combaterea liniste asigurand
comunica, este
anxietatii pacienta de
anxioasa
intreaga me
-pacienta sa fie disponibilitate in
linistita, convinsa acordarea
12-14 II
ca personalul ingrijirilor
medical si
pacienta este
familia ii vor fi -ma asigur ca
comunicativa cu
aproape pe toata exista chiar si
personalul
durata spitalizarii numai
medical, cu
comunicare non-
familia, colegii
verbala si ca
de salon, se arata
pacienta isi poate
interesata de
arata
boala si de starea
nemultumirea
ei

-ii explic faptul

ca evolutia este
favorabila dupa
interventia
cirurgicala si
tratament,
nedandu-i insa
sperante
nejustificate
7.Dificultate in a -recapatarea -incurajez 8-10 II 8-10 II
se recrea
bunei dispozitii vizitele familiei
-ameliorez pacienta nu se
-ameliorarea si ale prietenilor
durerile prin poate recrea, este
durerilor
administrarea de anxioasa
-incurajez
antialgice:
-indepartarea

31
anxietatii activitatile Algocalmin 12-14 II
recreative ca: 2 fl/zi i.m.
-favorizarea unui
climat linistit, cititul, privitul la Piafen pacienta este
calm
televizor, 1 fl/zi linistita, se
-psihoterapie ascultatul la recreaza privind
radio, plimbarile la televizor,
citind, facand
-discut cu mici plimbari
pacienta despre
tratament, fara a-
i da insa sperante
nejustificate

32
 6. EXTERNAREA

Interventii constante

- Monitorizarea functiilor vitale si vegetative

- Asigurarea unui climat corespunzator in salon
- Administrarea tratamentului prescris de medic
- Asigurarea unei igiene riguroase
- Asigurarea unei alimentatii adecvate
- Asigurarea unor eliminari fiziologice
- Asigurarea unei stari de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingesta-excreta
- Pregatirea fizica si psihica a pacientei pentru explorari si analize
- Educatie pentru sanatate

Evaluarea interventiilor constante

- Am asigurat conditii optime in salon: T=22°C, aer curat, bine luminat, fara curenti
de aer, s-a efectuat dezinfectia salonului cu cloramina.
- Am explicat pacientei importanta unei igiene riguroase.
- Am asigurat lenjerie de pat si de corp curata.
- Am masat si pudrat zonele predispuse escarelor.
- Am asigurat alimentatia adecvata.
- Am asigurat regim hidric corespunzator: 2-3 l lichide/24 h.
- Am asigurat eliminari fiziologice prin calcularea zilnica a bilantului ingesta-
excreta.
- Am facilitat pacientei vizitele familiei.
- Am incurajat pacienta sa efectueze activitati recreative (citit, crosetat).
- Am insusit pacientei cunostinte despre boala.
- Am monitorizat functiile vitale si am pregatit pacienta fizic si psihic.

In urma tratamentului si a regimului alimentar, starea pacientei se amelioreaza.

33
Bilantul autonomiei functiilor vitale la externare

P=68 pulsatii/minut

T=36.9°C

TA=180/100 mmHg

R=18 respiratii/minut

Bilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

 A respira si a avea o buna circulatie.

Respiratie de tip costal superior, ampla, linistita in timpul somnului.

Zgomote cardiace bine batute. Circulatie adecvata varstei si afectiunii.

 A bea si a manca.

Masticatie usoara, buna (conform varstei), alimentatie adecvata.

 A elimina.

Eliminari fiziologice, fara modificari, urina clara, scaun normal.

 A se misca si a avea o buna postura.

Postura adecvata in ortostatism, sezand si in clinostatism.

 A dormi si a se odihni.

Somn usor, profund, durata 7-9 ore conform varstei.

 A se imbraca si a se dezbraca.

Vesminte alese de pacienta, adecvate climatului. Se imbraca si dezbraca singura.

 A-si mentine temperatura corpului in limite normale.

Pacienta este afebrila.

34
 A fi curat, ingrijit, a-si proteja tegumentele si mucoasele.

Prezinta deprinderi igienice, tegumente si mucoase curate si ingrijite.

 A evita pericolele.

Cunoaste masuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.

 A comunica

Exprimare usoara, vorbire corecta, relatii armonioase cu echipa de ingrijire.

 A actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia.

Este credincioasa, participa la slujbe religioase.

 A fi preocupat in vederea realizarii.

Pacienta accepta informatiile privind tratamentul, activitatea fizica. Este echilibrata psihic.

 A se recrea.

Are activitati recreative: citit, crosetat, se uita la televizor.

 A invata cum sa-si pastreze sanatatea.

Este receptiva la tot ce este nou.

35
 II B. PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI M.V. CU CANCER DE
OVAR

CAZUL NR. 2

1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de date: - pacienta
- familia
-echipa de ingrijire
-foaia de observatie
Date relativ stabile:
- Numele si prenumele: M.V.
- Varsta: 64 de ani
- Sex: feminin
- Stare civila: casatorita
- Domiciliu: urban
- Ocupatie: pensionara
- Nationalitate: romana
- Religie: crestin-ortodoxa
- Conditii de viata: locuieste impreuna cu sotul intr-un
apartament cu 2 camere, in conditii salubre
- Obiceiuri: consuma alcool moderat, nu fumeaza,
consuma alimente grase, condimentate

Elemente fizice:
RH – pozitiv
Grupa sangvina – 0 (I)

Date Antropometrice:
Greutate – 45 kg
Inaltime – 1.64 m

Elemente biografice legate de sanatate:

36
 A.H.C. – nesemnificative
A.P.F. – menarha la 13 ani, 1 nastere fiziologica, 3 avorturi, menopauza la 53 de
ani.
A.P.P. – nesemnificative

Motivele internarii:
- pt tratament chimioterapeutic

Istoricul bolii:
Pacienta in varsta de 64 de ani, se prezinta in serviciul de oncologie. Se interneaza pentru
conduita terapeutica.

Diagnostic medical la internare:

Cancer de ovar stang

Durata internarii:
18-24.II.2015

2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

37
 NEVOILE FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTARI SURSA DE

FUNDAMENTALA DE DE DEPENDENTA DIFICULTATE
INDEPENDENTA
1.A respira si a avea o R=20r/min -polipnee -dureri in etajul
buna circulatie abdominal superior
-miscari respiratorii
egal bilateral

-tegumente normal
colorate

P=78 p/min

TA=120/60 mmHg
2.A bea si a manca -masticatie usoara -varsaturi alimentare -greata

-reflex de deglutitie -inapetenta -varsaturi

prezent
-greata
-dentitie buna
(conform varstei)

-mucoasa bucala
umeda si rozata
3.A elimina -urina clara, diluata -polakiurie -absenta tranzitului
sau concentrata intestinal
-disurie
-pH 4,5-7,5
-nicturie
4.A se misca si a avea o -postura adecvata in -dificultate in a se -dureri in etajul
buna postura ortostatism si sezand deplasa abdominal inferior

-pozitii antalgice -nivelul redus de

cunostinte
5.A dormi si a se odihni -durata somnului 7-9 -insomnie -durere
ore
-ochii incercanati -anxietate
-somn clar cu vise
regulate -oboseala -varsaturi
6.A se imbraca si a se -vesminte curate si - -
dezbraca ingrijite adecvate
anotimpului

38
7.A-si mentine -tegumente normal _ _
temperatura corpului in colorate
limite normale
-T=36,6°C
8.A fi curat, ingrijit, a- -deprinderi igienice _ _
si proteja tegumentele riguroase
si mucoasele
-fose nazale libere,
piele curata normala,
par si unghii curate
9.A evita pericolele -cunoaste masurile de -risc de traumatisme -astenie fizica
prevenire a
accidentelor -durere
10.A comunica -debit verbal normal -atitudine refractara -anxietate

-functionarea -lipsa de cunoastere

normala a organelor
de simt -frica de incurabilitate
11.A actiona conform _ -dificultate in a -spitalizarea
propriilor convingeri si actiona dupa credinta
valori de a practica si valori
religia
12.A fi preocupat in _ -ingrijorare -anxietate
vederea realizarii
-anxietate -frica de a nu cadea
povara pentru familie
-neliniste in privinta
viitorului
13.A se recrea _ -imposibilitate de a -durere
indeplini activitati
fizice -anxietate
14.A invata cum sa-si _ -atitudine refractara -lipsa de cunoastere in
pastreze sanatatea ceea ce priveste boala,
-lipsa de cunoastere tratamentul, regimul

39
 PROBLEME ACTUALE PROBLEME POTENTIALE
-alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ -dezechilibru hidro-electrolitic

-eliminare inadecvata calitativ si cantitativ -risc de complicatii

-dificultate in a dormi si a se odihni

-vulnerabilitate fata de pericole

-dificultate in a se recrea

DIAGNOSTIC NURSING

1. Alimentatie inadecvata datorita sindromului subocluziv si evidentiata prin greata,

varsaturi, abdomen meteorizat.
2. Problema de a elimina datorita sindromului subocluziv si evidentiata prin prezenta
varsaturilor si absenta tranzitului intestinal. Mictiuni fiziologice.
3. Dificultate in a dormi si a se odihni datorita durerilor din etajul abdominal inferior,
varsaturilor si anxietatii si evidentiata prin oboseala, insomnie.
4. Vulnerabilitate fata de pericole datorita asteniei fizice si durerilor in etajul abdominal
inferior si evidentiata prin dezechilibru in ortostatism.
5. Dificultate in a se recrea datorita durerilor si anxietatii si evidentiata prin
imposibilitatea de a indeplini activitati recreative.

40
 3,4,5. PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA
INGRIJIRILOR
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1.Alimentatie -asigurarea unui -asigur echilibrul La internare 18-20 II
inadecvata
aport hidro- hidro-electrolitic conform
pacienta nu se
electrolitic si in functie de prescriptiei
poate alimenta
caloric necesar increta-excreta medicului:
corespunzator
pacientei Inainte de
din cauza
-calculez administrarea
varsaturilor si
-indepartarea necesarul caloric citostaticului, la o
greturilor
senzatiei de pe 24 de ore si doza de 50
greata si a se stabileste ratia mg/mp, se
21-23 II
varsaturilor alimentara administreaza:
1000 ml solutie
pacienta sustine
-asigur echilibrul salinica 0,45% si
ca senzatia de
intre elementele 1000 ml solutie
voma s-a
energetice si cele glucoza 5% (in 2
diminuat
neenergetice ore cu 40 mg
furosemid).
24 II
-respect calea de Pacienta, inainte
administrare de administrarea
pacienta se
indicata de Cisplatinului cu
alimenteaza
medic 12 ore, trebuie
corespunzator
perfuzata cu 500
ml solutie de
glucoza 5% si
500 ml solutie de
ser fiziologic
0,9%, urmat de
20 mg furosemid

41
 i.v.

18-20 II

-administrez
tratamentul
antiemetic
conform
prescriptiilor
medicului:

Metoclopramid
2 fl/zi

21-23 II

Ser fiziologic
1000ml
Glucoza 10%
1000ml
2.Problema de a -indepartarea -monitorizez 18-20 II 18-20 II
elimina
cauzei diureza si
Metoclopramid pacienta
numarul de 2 fl/zi
prezinta
-combaterea varsaturi,
eliminari
varsaturilor consistenta,
inadecvate
culoarea,
-asigurarea unui mirosul,
21-23 II
aport hidro- cantitatea si le
starea pacientei
electrolitic notez in F.O.
s-a ameliorat
corespunzator -hidratez
bolnava
24 II
-mentinerea corespunzator:
diurezei in 2-2,5l/24 h
pacienta

42
 limite normale: prezinta
1500-2000ml/24 -monitorizez si eliminari
h notez in F.O. fiziologice
ingesta-excreta diureza: 2000ml
-obtinerea unui
tranzit intestinal
fiziologic
3.Dificultate in a -ameliorarea -explic pacientei 18-20 II 18-20 II
dormi si a se
durerilor explorarile ce
odihni Algocalmin pacienta nu se
urmeaza sa i se
2 fl/zi poate odihni din
-combaterea efectueze
Piafen cauza anxietatii
varsaturilor precum si
1 fl/zi
interventia
Sedative: 21-23 II
-indepartarea chirurgicala
Fenobarbital
anxietatii prin
1 fl/zi pacienta isi reia
psihoterapie, -explic pacientei
Metoclopramid treptat
antidepresive rolul odihnei si
2 fl/zi programul
al somnului in
obisnuit de
-pacienta sa se evolutia
21-23 II somn
odihneasca favorabila a bolii
suficient, sa aiba
Fenobarbital 24 II
un somn linistit, -asigur conditii
1 fl/zi
odihnitor de confort termic
pacienta se
si linistea
poate odihni,
nocturna
are somnul
necesare
linistit
somnului

-aerisesc camera
inaintea
somnului

43
 -planific
ingrijirile si
interventiile
delegate astfel
incat sa evit
trezirea intre
orele 22-06
4.Vulnerabilitate -calmarea -supraveghez 18-20 II 18-20 II
fata de pericole
durerilor pacienta si o ajut
Algocalmin pacienta nu are
sa se mobilizeze
2 fl/zi cunostinte
-ameliorarea
Papaverina despre boala,
asteniei fizice -explic pacientei
3 fl/zi este vulnerabila
rolul evitarii
Scobutil fata de pericole
supravegherea pericolelor si
3 fl/zi
atenta a complicatiile
Vitaminele: 21-23 II
pacientei si posibile:
A, E, C, B1, B6
acordarea traumatismele
2 fl/zi pacienta are
sprijinului
cunostinte
necesar in
despre boala
mobilizare

24 II
-psihoterapie

La externare
pacienta are o
stare de bine
fizic si psihic
5.Dificultate in a se -recapatarea -incurajez 18-20 II 18-20 II
recrea
unei bune vizitele rudelor,
Algocalmin Pacienta este
dispozitii prin prietenilor
2 fl/zi anxioasa, nu se
ameliorarea
Papaverina poate recrea

44
durerilor, -incurajez 3 fl/zi 21-23 II
indepartarea efectuarea Scobutil
Pacienta isi
anxietatii, activitatilor 3 fl/zi
recapata treptat
combaterea recreative: Metoclopramid
buna dispozitie
varsaturilor plimbari, citit, 2 fl/zi
datorita vizitelor
privit la televizor
rudelor,
-favorizarea
21-23 II
prietenilor
unui climat -ii pun la
favorabil, linistit dispozitie
Algocalmin
24 II
-psihoterapie pacientei carti,
2 fl/zi
reviste, radio,
Piafen
pacienta nu mai
televizor
1 fl/zi
este anxioasa,
are activitati
recreative

45
 6. EXTERNAREA

Interventii constante
- Asigurarea unui climat corespunzator si confortabil in salon
- Monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic
- Asigurarea unei igiene riguroase
- Administrarea tratamentului prescris de medic
- Asigurarea unui regim adecvat
- Asigurarea bilantului ingeste-excreta
- Pregatirea fizica si psihica a pacientei pentru investigatii

Evaluarea interventiilor constante

- Am asigurat conditii de microclimat in salon: T=23°C, aerisit, luminat, fara

zgomot.
- Am explicat pacientei importanta unei igiene riguroase pentru a preveni
complicatiile si suprainfectiile.
- Am asigurat pacientei lenjerie de pat curata, fara cute pentru a nu produce escare
de decubit
- Am asigurat o alimentatie adecvata
- Am calculat bilantul ingesta-excreta
- Am cantarit zilnic pacienta
- Am facilitat vizitele apartinatorilor
- Am incurajat pacienta la activitati recreative
- Am monitorizat functiile vitale si vegetative
- Am pregatit fizic si psihic pacienta pentru interventii si explorari

Bilantul functiilor vitale la externare

P=78 pulsatii/min

T=36,6°C

46
T.A.=120/60 mmHg

R=20 respiratii/min

Bilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

 A respira si a avea o buna circulatie.

Respiratie de tip costal superior, ampla, ritmata.
 A bea si a manca.
Masticatie buna, usoara, apetit bun, alimentatie adecvata.
 A elimina.
Eliminari fiziologice, urina clara, scaun normal.
 A se misca si a avea o buna postura.
Postura adecvata in ortostatism.
 A dormi si a se odihni.
Somn usor, profund, fara treziri.
 A se imbraca si a se dezbraca.
Vesminte alese de pacienta, conform varstei si climatului.
 A-si mentine temperatura corpului in limite normale.
 A fi curat, ingrijit, a-si proteja tegumentele si mucoasele.
Pacienta prezinta deprinderi igienice.
 A evita pericolele.
Cunoaste masuri de prevenire a accidentelor.
 A comunica.
Exprimare usoara, colaboreaza cu echipa de ingrijire.
 A actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia.
Participa la slujbe religioase.
 A fi preocupat in vederea realizarii.
 A se recrea.
Pacienta are activitati recreative.
 A invata cum sa-si pastreze sanatatea.
Pacienta este receptiva la tot ce este nou.

47
 II C. PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI B.M. CU CANCER DE
OVAR

CAZUL NR. 3

1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de date: - pacienta
- echipa de ingrijire
- familia
- foaia de observatie

Date relativ stabile:

- Numele si prenumele: B.M.

- Varsta: 59 ani
- Sex: feminin
- Stare civila: casatorita
- Domiciliu: urban
- Ocupatie: somera
- Nationalitate: romana
- Religie: crestin-ortodoxa
- Conditii de viata: locuieste impreuna cu sotul intr-un
apartament cu 3 camere in conditii salubre
- Obiceiuri: nu fumeaza, nu lucreaza in mediu cu noxe

Elemente fizice:
RH – pozitiv
Grupa sangvina – AB (IV)

Date Antropometrice:
Greutate – 51 kg
Inaltime – 1.67 m

48
 Elemente biografice legate de sanatate:
A.H.C. – fara importanta
A.P.F. – menarha la 12 ani, nicio nastere, niciun avort, menopauza la 51
ani
A.P.P. – nu prezinta

Motivele internarii:
- pt tratament chimioterapeutic

Istoricul bolii:
Pacienta in varsta de 59 de ani, se prezinta la sectia de Oncologie dupa interventia
chirurgicala pt tratament chimioterapeutic.

Diagnostic medical la internare:

Cancer ovarian

Durata internarii:
01-05.VII.2015

49
 2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOILE FUNDAMENTALE
NEVOIA MANIFESTARI SURSA DE
FUNDAMENTALA DE DE DEPENDENTA DIFICULTATE
INDEPENDENTA
1.A respira si a avea o R=18 r/min _ _
buna circulatie -respiratie ampla pe
nas, ambele
hemitorace prezinta
aceleasi miscari de
ridicare si coborare

-respiratie de tip
costal superior

P=100 p/min
T.A.=130/70mmHg
2.A bea si a manca -masticatie usoara -varsaturi -pregatirea pt
tratament
-reflex de deglutitie
prezent

-dentitie buna
(conform varstei)
3.A elimina -urina clara, diluata _ _
sau concentrata

-pH 4,5-7,5

-cantitate 1200-1400
ml/24 h

-scaun normal,
consistenta buna
4.A se misca si a avea -postura adecvata in -pozitii antalgice -durerile de la nivelul
o buna postura ortostatism, sezand fosei iliace
-dificultate in a se
deplasa
5.A dormi si a se -somn clar cu vise -oboseala -durere
odihni regulate -insomnie -anxietate

-durata somnului 7-9 -lipsa de cunoastere

ore
6.A se imbraca si a se -vesminte curate si _ _
dezbraca ingrijite adecvate

50
 anotimpului
7.A-si mentine -tegumente normal _ _
temperatura corpului colorate
in limite normale
T=36,9°C
8.A fi curat, ingrijit, -prezinta deprinderi _ _
a-si proteja igienice
tegumentele si
mucoasele -fose nazale libere

-piele, par si unghii

curate
9.A evita pericolele -cunoaste masurile de -durere -lipsa de cunoastere
prevenire a
accidentelor -anxietate -frica de incurabilitate
10.A comunica -functionare normala -atitudine refractara -anxietate
a organelor de simt
-anxietate -lipsa de cunoastere
-debit verbal normal
-dificultate in -frica de incurabilitate
comunicare
11.A actiona conform -credincioasa _ _
propriilor convingeri
si valori de a practica -participa la slujbe
religia religioase
12.A fi preocupat in _ -anxietate -frica de a nu cadea
vederea realizarii povara pt familie
-ingrijorare
-anxietate
-neliniste in privinta
viitorului
13.A se recrea _ -imposibilitate de a -durere
indeplini activitati
recreative -anxietate
14.A invata cum sa-si _ -atitudine refractara in -lipsa de cunoastere in
pastreze sanatatea ceea ce priveste ceea ce priveste boala,
prezentarea la medic tratamentul, regimul

51
 PROBLEME ACTUALE PROBLEME POTENTIALE
-dificultate in a se alimenta -risc de complicatii

-problema de a dormi si a se odihni

-vulnerabilitate fata de pericole

-comunicare ineficienta

-dificultate in a se recrea

-lipsa cunostintelor despre boala

DIAGNOSTIC NURSING

1. Problema de a bea si a manca datorita medicatiei si evidentiata prin intoleranta tubului

digestiv.
2. Problema de a dormi si a se odihni datorita tratamentului si evidentiata prin oboseala,
insomnie, iritabilitate.
3. Vulnerabilitate fata de pericole datorita tratamentului chimioterapeutic, asteniei fizice si
durerilor si evidentiata prin dezechilibru in ortostatism, ameteli.
4. Comunicare ineficienta datorita tratamentului si evidentiata prin anxietate.
5. Dificultate in a se recrea datorita tratamentului chimioterapeutic si durerilor si evidentiata
prin absenta programului recreativ normal al pacientei.
6. Lipsa cunostintelor despre boala datorita mediului de viata.

52
 3,4,5. PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA
INGRIJIRILOR
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1.Dificultate in a -asigurarea unui -asigur echilibrul La internare 01-02 VII
se alimenta
aport hidro- hidro-electrolitic conform
Pacienta nu se
electrolitic si in functie de prescriptiei
poate alimenta
caloric adecvat increta-excreta medicului:
corespunzator
La o doza de 50
-calculez mg/mp se
03-04 VII
necesarul caloric perfuzeaza,
pe 24 h inainte de
Pacienta respecta
administrarea
regimul igieno-
citostaticului,
dietetic
1000 ml solutie
salinica 0,45% si
05 VII
1000 ml solutie
glucoza 5% (in 2
Pacienta se poate
ore cu 40 mg de
alimenta singura,
furosemid).
corespunzator
Pregatirea pt
Cisplatin: inainte
cu 12 ore inainte
de administrarea
Cisplatinului,
pacienta trebuie
perfuzata cu 500
ml solutie de
glucoza 5% si
500 ml solutie de
ser fiziologic

53
 0,9%, urmat de
20 mg de
furosemid i.v.

01-02 VII

administrez
alimentatia pe
cale parenterala
conform F.O.:
ser fiziologic
1500 ml, glucoza
10% 1000ml
2.Problema de a -reluarea -aerisesc camera 01-02 VII 01-02 VII
dormi si a se
programului inainte de somn
odihni Algocalmin Pacienta nu se
obisnuit de somn
2 fl/zi poate odihni din
al pacientei -linistesc
sedative: cauza anxietatii
pacienta
Fenobarbital si a durerilor
-psihoterapie explicandu-i
1 fl/zi
modul in care a
03-04 VII
decurs
03-04 VII
tratamentul, ca
Pacienta isi reia
evolutia este
Algocalmin treptat programul
buna, insa nu ii
1 fl/zi obisnuit de somn
dau sperante
Fenobarbital
nejustificate
1 tb/zi 05 VII

Pacienta se poate
odihni
3.Vulnerabilitate -pacienta sa se -supraveghez 01-02 VII 01-02 VII
fata de pericole
poata deplasa cu aspectul general
Algocalmin Pacienta nu are

54
 ajutor pt al pacientei si 2 fl/zi cunostinte despre
satisfacerea monitorizez afectiune, este
nevoilor functiile vitale si vulnerabila fata
fundamentale le notez in F.O. de pericole

-calmarea -o sfatuiesc sa
03-04 VII
durerilor poarte haine
lejere si
In urma
incaltaminte
interventiilor,
comoda pt a nu
pacienta are
aluneca
cunostinte despre
afectiune si
-o ajut sa se
complicatii
deplaseze pt
satisfacerea
nevoilor
05 VII
fundamentale

La externare,
pacienta are o
stare de bine fizic
si psihic

4.Comunicare -pacienta sa fie -realizez un _ 01-02 VII

ineficienta
linistita, convinsa climat de calm si
Pacienta este
ca personalul liniste asigurand
anxioasa, nu
medical si pacienta de
comunica
familia ii vor fi intreaga mea
aproape pe toata disponibilitate in
03-04 VII
durata spitalizarii acordarea

55
 ingrijirilor Pacienta a
-psihoterapie inceput sa fie
-ii explic faptul
comunicativa, a
-combaterea ca evolutia este
inteles
anxietatii
favorabila dupa
importanta
tratament,
comunicarii cu
nedandu-i insa
echipa de
sperante
ingrijire
nejustificate
05 VII

Pacienta este
comunicativa cu
personalul
medical, familia,
este interesata de
boala si de starea
ei
5.Dificultate in a -recapatarea -incurajez 01-02 VII 01-02 VII
se recrea
bunei dispozitii vizitele familiei
Algocalmin Pacienta nu se
si prietenilor
2 fl/zi poate recrea din
-ameliorarea
Piafen cauza anxietatii
durerilor -incurajez
1 fl/zi si durerilor
activitatile
-indepartarea recreative ca:
03-04 VII 03-04 VII
anxietatii privitul la
televizor, citit,
Algocalmin In urma
-psihoterapie ascultat la radio,
1 fl/zi discutiilor cu
plimbari
pacienta, a vizitei
prietenilor, a
-discut cu
plimbarilor etc.,
pacienta despre
pacienta este

56
 tratament si vesela, activa,
evolutia bolii are o stare de
precum si despre bine psihic
metodele de
05 VII
recuperare si
tratament fara a-i Pacienta are
da insa sperante activitati care o
nejustificate recreaza
6.Lipsa -pacienta sa -ii explic _ 01-02 VII
cunostintelor
invete cum sa-si pacientei ce
despre boala Pacienta, datorita
pastreze inseamna starea
lipsei de
sanatatea de sanatate si
informatii, nu are
boala si cum sa
cunostinte despre
-pacienta sa previna
afectiune
pastreze o igiena imbolnavirile
riguroasa
03-04 VII
-ii explic rolul
unei igiene
Pacienta este
riguroase si
dornica sa afle
importanta
cat mai multe
evitarii
informatii despre
complicatiilor
afectiune

-o pun in contact
05 VII
cu alte persoane
care au suferit de
La externare,
aceeasi boala si
pacienta are
care au o evolutie
cunostinte
favorabila
suficiente despre
afectiune, a
-respectarea
inteles ca trebuie

57
tratamentului sa se prezinte la
prescris medic pt orice
modificare
negativa in
evolutia bolii pt a
preveni
complicatiile

58
 6. EXTERNAREA

Interventii constante
- Monitorizarea functiilor vitale si vegetative
- Asigurarea unui climat corespunzator in salon
- Asigurarea unei igiene riguroase
- Asigurarea unei alimentatii adecvate
- Asigurarea unor eliminari fiziologice
- Administrarea tratamentului prescris de medic
- Asigurarea unei stari de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingesta-excreta
- Educatie pt sanatate
- Pregatirea fizica si psihica a pacientei pt explorari si analize

Evaluarea interventiilor constante

- Am asigurat conditii optime in salon: T=21°C, aer curat, bine luminat, fara curenti
de aer, s-a efectuat dezinfectia salonului cu cloramina.
- Am explicat pacientei importanta unei igiene riguroase.
- Am asigurat lenjerie de pat si de corp curata.
- Am masat si pudrat zonele predispuse escarelor.
- Am asigurat alimentatie adecvata.
- Am asigurat regim hidric corespunzator: 2-3 l lichide/24 h. Regimul hidric este
compus din supe, ceaiuri, compoturi.
- Am asigurat eliminari fiziologice prin calcularea zilnica a bilantului ingesta-
excreta.
- Am asigurat pacientei un climat confortabil.
- Am facilitat pacientei vizitele familiei.
- Am incurajat pacienta sa efectueze activitati recreative (citit, crosetat).
- Am insusit pacientei cunostinte despre boala.
- Am monitorizat functiile vitale si am pregatit pacienta fizic si psihic.

59
 In urma tratamentului medicamentos si a regimului alimentar, starea pacientei se
amelioreaza.

Bilantul autonomiei functiilor vitale la externare

P=100 pulsatii/min

T=36,9 °C

T.A.=130/70 mmHg

R=18 respiratii/min

Bilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

 A respira si a avea o buna circulatie.
Respiratie de tip costal superior, ampla, linistita in timpul somnului. Zgomote cardiace bine
batute, circulatie adecvata varstei si afectiunii.
 A bea si a manca.
Masticatie usoara, buna (conform varstei), alimentatie adecvata.
 A elimina.
Eliminari fiziologice, fara modificari, urina clara, scaun normal.
 A se misca si a avea o buna postura.
Postura adecvata in ortostatism, sezand si in clinostatism.
 A dormi si a se odihni.
Somn usor, profund, durata 7-9 ore conform varstei.
 A se imbraca si a se dezbraca.
Vesminte curate, ingrijite, adecvate climatului. Se imbraca si se dezbraca singura.
 A-si mentine temperatura corpului in limite normale.
Pacienta este afebrila.
 A fi curat, ingrijit, a-si proteja tegumentele si mucoasele.
Prezinta deprinderi igienice, tegumente si mucoase curate si ingrijite.
 A evita pericolele.

60
Cunoaste masuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.
 A comunica.
Exprimare usoara, vorbire corecta, relatii armonioase cu echipa de ingrijire.
 A actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia.
Este credincioasa, participa la slujbe religioase.
 A fi preocupat in vederea realizarii.
Pacienta accepta informatiile privind tratamentul, regimul. Este echilibrata psihic.
 A se recrea.
Are activitati recreative: citit, crosetat, se uita la televizor.
 A invata cum sa-si pastreze sanatatea.
Este receptiva la tot ce este nou.

61
 CAPITOLUL III
CONCLUZII

Cancerul de ovar necesita ingrijiri complexe, atat pentru functiile biologice (respiratie, circulatie,
digestie) cat si pentru treptele superioare ale piramidei lui Maslow. De asemenea, pacientii
diagnosticati cu cancer ovarian necesita ingrijiri particulare:

Specifice varstei: datorita modificarilor fiziologice care apar la varstnici (scaderea acuitatii
vizuale si auditive, deglutitie dificila datorata reducerii secretiei salivare, reducerea masei si
fortei musculare, reducerea amplitudinii miscarilor articulare, scaderea capacitatii de reactie la
stimuli, scaderea memoriei etc.) acesti pacienti necesita ingrijiri speciale din partea nursei
deoarece au potential de accidentare foarte mare, in acest sens, nursa va avea o actiune didactica,
explicand pacientilor modificarile care au survenit odata cu varsta si cum trebuie evitate
pericolele. In acelasi timp, nursa va supraveghea atent pacientii pentru a evalua capacitatea lor de
intelegere si ii va ajuta in mobilizare.

Specifice tratamentului chimioterapeutic: post-terapeutic apare durerea, imobilitatea,

alimentatia inadecvata in deficit, anxietatea, riscul complicatiilor: varsaturi, evisceratii,
tromboflebita, complicatii pulmonare etc. Nursa are rolul de a administra medicatia antialgica
pentru calmarea durerilor, sa asigure echilibrul hidro-electrolitic, sa ajute pacientii sa-si recapete
independenta in mobilizare, sa previna complicatiile post-terapeutice si sa supravegheze
vindecarea.

Specifice pacientilor in faza terminala: de mare importanta la pacientii diagnosticati cu

cancer ovarian este psihoterapia. Acesti pacienti trebuie consiliati si ajutati sa se adapteze noii
situatii. De aceea, printre calitatile nursei care ingrijeste un pacient cu cancer ovarian trebuie sa
se numere si capacitatea de a oferi suport, de a fi un bun psiholog. Nursa are un rol important in
promovarea bunastarii, mentinerea autonomiei, prevenirea izolarii, asigurarea reconfortarii
spirituale, precum si asigurarea sustinerii familiei pacientului.

62
 BIBLIOGRAFIE

1. Azamfirei, L., Juncu, D.N., Medicina intensiva, vol.3, Ed. Prisma, Targu-Mures,
pag.511-512.
2. Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculescu, Cristian Nita,..., Anatomia si fiziologia
omului:compendiu, editia a doua, Ed. Corint Educational, Bucuresti, 2014, pag.389-393.
3. Civetta, J.M., Taylor, R.W., Kirby, R.R., Critical care, J.B. Lipincott Company,
Philadelphia, 1998, pag.541-564.
4. Titirca, L., Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,
Ed. Viata Medicala Romaneasca, 2001, pag.73-76, 335-338, 364-365.
5. Titirca, L., Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor
fundamentale, Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2001, pag.335-339.
6. Tehman, W.E., Cancer, W.B. Saunders, Montreal, 1992, pag.1192-1198.
7. Thorton, B., Cele 10 legi universale ale sanatatii, Ed. Niculescu, Bucuresti, 2003.

63
64
65
66