Pleurezia

PROIECT DE DIPLOMĂ
ÎNDRUMATOR
Dr. Strinu Gabriela
ABSOLVENT,
Udeanu Mirela
AUGUST
2019
1
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU PLEUREZIE
2
CUPRINS
Motto
Argument
Cap.I Notiuni de anatomie si fiziologie a pleurei...............7
1.1 Definitie............................................................................8
1.2 Etiopatogenie.....................................................................8
1.3 Anatomie patologica.........................................................9
1.4 Simptomatologie..............................................................10
1.5 Examinari paraclinica......................................................11
1.6 Diagnosticul pozitiv.........................................................12
1.7 Diagnosticul diferential...................................................13
1.8 Evolutie...........................................................................14
1.9 Tratament........................................................................14
Cap II. Supravegherea bolnavului din momentul internari-
externare si efectuarea tehnicilor impuse de boala................16
2.1 Internarea pacientului............................................ 16
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare..................... 17
2.3 Asigurarea conditiilor de spitalizare......................17
2.4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative.........19
2.5 Alimentatia bolnavului...........................................22
3
2.6 Administrarea medicamentelor..............................22
2.7 Toracenteza.............................................................23
2.8 Recoltarea produselor biologice si patologice........26
2.9 Educatie sanitara.....................................................29
Cap III.Prezentarea planurilor de ingrijire
3.1 Plan de ingrijire nr.1................................................31
3.2 Plan de ingrijire nr.2................................................42
3.3 Plan de ingrijire nr.3.................................................58
Cap IV.Analiza cazurilor de boala prezentate in planurile de
ingrijire ..................................................................................72
Cap V.Concluzii generale asupra lucrarii .........................77
4
Motto:
“Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască,
deşi aproape toţi se nasc cu ea”
Hipocrate
5
ARGUMENT
Daca organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fara hrana, 3-4 zile
fara apa, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva minute.
Respiratia este o functie care asigura eliminarea dioxidului de carbon si

aportul de oxigen catre celulele organismului.
Am ales aceasta afectiune a aparatului respirator deoarece este o boala care

deriva din complicatii minore care netratate pot duce la afectiuni grave.
Toate afectiunile sunt importante pentru sanatate si bunul mers al vietii, dar
aparatul respirator are o deosebita importanta, deoarece fara oxigenare de
calitate indiferent de pozitie, ocupatie sau inteligenta, un om nu poate avea o
respiratie adecvata, aceasta fiind un fenomen vital.
Un alt motiv de a alege aceasta afectiune este acela ca in timpul perioadei

de practica am vazut cazuri care m-au impresionat, iar ceea ce se vede nu se
uita, m-a determinat sa concretizez cat de importanta este permeabilitatea cailor
respiratorii si oxigenarea de calitate a plamanilor.
De aceea exploararea functiei respiratorii a devenit astazi indispensabila

pentru practica medicala.
6
CAPITOLUL. I.
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLEUREI
Pleura esete o membrana subtire, umeda, stralucitoare, care captuseste cavitatea

toracica, hemidiafragma si mediastinul, iar la hil se rasfrange peste intreaga suprafata
aplamanului, patrunzand intre lobi.
Pleura viscerala este mai subtire si se compune dintr-un strat de elemente conjunctive
strabatut de capilarele sanguine dar si de vase limfatice plecate din lobuli corticali si care
ajung pe cale subpleurala la limfoganglioni hilari.
Pleura parietala este mai bogata conjunctivo-vascular decat cea viscerala, mai groasa,
iar pe suprafata interna,libera,este acoperita de mezotelii.
Intre pleura viscerala si pleura parietala exista o cavitate inchisa numita cavitate
pleurala care in mod normal este virtuala si care contine o cantitate infima de lichid,care
favorizeaza alunecarea.
In conditii patologice cavitatea pleurala poate deveni reala putand fi umpluta cu:
- Ser (pleurezii serofibrinoase)

- puroi(piotorax)
- sange(hemotorax)
- aer(pneumotorax).
- grasimi(chilotorax)
- transudate lichidiene(hidrotorax)
Cand cantitatea de lichid sau aer este mare,plamanul respectiv apare turtit spre hil si
functia sa respiratorie este nula.
7
1. 1. Definitie
Pleurezia tuberculoasa este definita ca acumulare de lichid in cavitatea pleurala ca

rezultat al localizarii de leziuni specifice tuberculoase la acest nivel;ea reprezinta cea mai
frecventa determinare pe seroase a tuberculozei.
1.2. Etiopatogenie
Frecventa pleureziilor serofibrinoase tuberculoase este in relatie directa cu starea

endemiei tuberculoase. In tarile in care declinul tuberculozei este evident s-a constatat si
scaderea pleureziilor serofibrinoase tuberculoase ca o consecinta directa a localizarii
bacilului Koch la nivelul pleurei, aratand ca pleureziile pot apare in cateva saptamani sau
luni dupa conversiunea tuberculinica, deci dupa ce au aparut in prealabil leziuni
tuberculoase in organism.
Constatarile clinice, radiologice, pleuroscopice si anatomo-patologice prin prezenta

pleureziilor uscate in contact direct cu sancrul sau cu adenopatia tuberculozei primare,
prezenta aderentelor pleurale si a leziunilor patologice in direct contact cu leziunile
8
tuberculozei comune si aspectele nodulare, diseminative, dispersate pe pleura, sustin, de
asemenea, cele doua cai, a contactului direct si hematogena.
Este cel mai frecvent intalnita la adultul tanar,cand poate constitui revelatia
unei primoinfectii. Frecventa pleureziei ca manifestare a primoinfectiei tardive este de
aproximativ 20%. Cu cat varsta la care apare pleurezia este mai mare,cu atat etiologia
tuberculoasa este mai putin probabila. Coexistenta cu determinari pulmonare active sau
inactive impune eticheta de pleurezii tuberculoase „de insotire', apartinand stadiului
secundar.
Calea de patrundere a germenilor la nivelul pleurei este

fie hematogena, fie limfatica, fie prin contaminare sau chiar deversare de continut cazeos
de la un focar subpleural.
Studiile anatomopatologice, precum si tomografia computerizata au demonstrat
existenta unor focare cazeoase mici, subpleurale, in timpul dezvoltarii pleureziei tuberculoase,
focare neevidentiate de catre radiologia conventionala, dar care constituie foarte probabil
prin ruperea lor sursa cea mai frecventa de bacili pentru cavitatea pleurala.
Leziunile miliariforme de la nivelul pleurei s-ar explica prin capacitatea structurilor
pleurale de a fagocita bacilii,realizand insamantari multiple, asemanatoare cu cele
determinate de diseminarea hematogena.
Riscul de a face o tuberculoza pulmonara dupa un interval de 2-5 ani in cazul in care
o pleurezie nu a fost tratata corect este cuprinsa intre 25% si 50%.
Pleurezia care apartine stadiului secundar al ftiziei recunoaste in special un mecanism
de diseminare din aproape in aproape si eventual deversare de continut cazeos in cavitatea
pleurala.
1.3. Anatomie patologica
Elementul morfopatologic principal este constituit de foliculul tuberculos, care

este insotit de o reactie inflamatorie pleurala importanta. Vizualizarea cavitatii pleurale
permite evidentierea a numeroase granulatii gri-albicioase, repartizate uniform pe toata
pleura, cu localizare foarte neta in santul costovertebral. Frecvent apar bride si aderente. In
stadii mai avansate, modificarile isi pierd din specificitate aparand reactii inflamatorii
9
congestive,cu depozite fibrinoase importante,uneori hemoragice. Lichidul din cavitatea
pleurala este serocitrin, mai rar hemoragic.
Microscopic, pleura apare in buna parte denudata, prin distrugerea stratului
mezotelial. Stratul conjunctivo-vascular submezotelial apare hiperemiat si acoperit cu
depozite de fibrina. La nivelul plamanului, juxtapleural, se pot evidentia leziuni active
tuberculoase. Vindecarea se poate realiza prin resorbtia lichidului, cu posibilitatea de
restitutio ad integrum.
Pahipleuritele constituite influenteaza functia respiratorie prin tulburarile de
distensibilitate pulmonara; ele pot fi de asemenea cauza dezvoltarii unei fibroze interstitiale
parenchimatoase pulmonare si a bronsiectaziilor.
1.4. Simptomatologie
Debutul pleureziei tuberculoase este in general acut, dar la aproximativ 30%

din cazuri se intalneste un debut insidios. In aceasta ultima situatie, simptomatologia
se reduce la dureri toracice de intensitate medie, eventual fatigabilitate, inapetenta, tuse
seaca si scadere in greutate. Debutul subacut sau insidios este cu atat mai frecvent cu cat
varsta la care apare pleurezia este mai inaintata.
Manifestarile acute sunt precedate de o perioada de astenie, subfebrilitate,

fatigabilitate, tuse seaca, scadere in greutate, diminuarea apetitului constand in asa-
zisa „faza de impregnare bacilara”.
Durerea (junghiul), initial puternica, are tendinta la diminuare odata cu

acumularea lichidului; ea are toate caracterele durerii pleurale: modificare cu respiratia,
tusea si pozitia. Pacientii pot adopta o pozitie antalgica, spre partea bolnava, pentru a
reduce miscarile costale. Pentru aceleasi motive pacientii prefera sa se culce pe
partea bolnava.
Semnele clinice:
Febra, constant intalnita in cazul debutului acut scade progresiv dupa 2 - 3

saptamani sau chiar mai rapid. In cazul debutului insidios,ascensiunile termice
10
sunt constante,valorile fiind in general sub 38°.De fapt,evolutia favorabila a febrei
sub tratament tuberculostatic este uneori unicul sau singurul argument etiologic.
Tusea, in general uscata se exacerbeaza adesea cu modificarea

pozitiei bolnavului.
Dispneea este in relatie directa cu volumul revarsatului pleural.
Semnele fizice. De obicei hemitoracele de partea, bolnava are miscari mai reduse, fie
datorate durerilor. Bombarea hemitoracelui de partea bolnava este intalnita la pacientii cu
revarsat pleural in cantitate mare. In aceasta situatie pot fii prezente deplasarea
mediastinului si cordului.
1.5. Examinarii paraclinice:
Examenul radiologic. Volumul de lichid necesar pentru ca o pleurezie sa poata

determina o opacitate vizibila radiologic variaza intre 200-400ml. Pleurezia se manifesta
radiologic printr-o opacitate omogena de intensitate costala dispusa pe o curba cu concavitate
in sus. In momnetul punctionarii sau patrunderii aerul prin alte modalitati in spatiul
pleureal opacitatea lichidiana se dispune pe linie oriozontala deasupra careia se gaseste aer.
(curba DAMOISEAU)
Intradermoreactia la tuberculina - a fost apreciata in trecut ca fiind intens pozitiva in

caz de pleurezie tuberculoasa. In prezent, majoritatea autorilorraporteaza reactii
11
medii sau slabe in primele doua saptamani la testarea cu 2 u PPD. O proportie cuprinsa
intre 10-30% din pleureziile tuberculoase evolueaza cu IDR la PPD negativa. Retestarea
tuberculinica dupa 3-4 saptamani,in cazul in care IDR a fost negativa, poate confirma
etiologia tuberculoasa daca reactia sepozitiveaza sau, din contra, o poate infirma daca IDR
ramane negativa.
Examenul lichidului pleural. Aspectul lichidului este cel mai

frecvent serocitrin (peste 90% din cazuri) si rareori hemoragie. Uneori pleurezia
tuberculoasa evolueaza cu lichid purulent (empiem pleural tuberculos), presupunandu-
se ca mecanismul patogenic in aceasta situatie ar fi deversarea de continut cazeos din
leziunile pulmonare subpleurale.
Examenul bacteriologic poate oferi elementul de certitudine etiologica.
Determinarile biochimice din lichidul pleural nu aduc elemente de certitudine pentru

etiologia tuberculoasa. Dintre probele biochimice ale lichidului pleural
amintim: proteinopleuria (v.n. 30g/l); glicopleuria (v.n.<60mg%); amilazopleuria. Sub
raport citologic, in lichidul pleural,in cazul pleurezieituberculoase, se constata un procent
mare de limfocite (peste 80%).
Examenul morfopatologic al pleurei a devenit elementul esential al investigatiei
pleurei din momentul introducerii punctiei bioptice in practica curenta.
In cazul pleureziilor tuberculoase se pun in evidenta foliculii tuberculosi in peste 80%

din cazuri.
Daca nici punctia bioptica nu a rezolvat problema diagnosticului, se poate apela la

pleuroscopie sau chiar la toracotomie.
1.6. Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv al pleureziei tuberculoase se bazeaza, in primul rand, pe

confirmarea bacteriologica si histologica, capabile impreuna sa asigure diagnosticul la peste
85% din cazuri.
Diagnosticul pozitiv necesita coroborarea datelor clinice, paraclinice contextului
epidemiologic si, nu in ultimul rand, evolutia sub tratament.
Argumentele cele mai importante pentru etiologia tuberculoasa pot fi astfel rezumate:
12
- varsta sub 35-40 ani;
- lichid serocitrin cu predominanta de limfocite;
- proteine in lichidul pleural peste 30g/l si glicopleurie sub 0.80g/l;
- IDR pozitiva la tuberculina sau care se pozitiveaza dupa 4-6

saptamani de tratament tuberculostatic;
- vindecarea cu sechele;
- evolutie favorabila sub tratament cu tuberculostatice;
1.7. Diagnosticul diferential
Manifestarile clinico-radiologice nespecifice precum si informatiile relative pe care

le furnizeaza explorarea paraclinica, in cazul in care nu s-a obtinut confirmarea
bacteriologica sau histologica,reclama un diagnostic diferential foarte riguros.
Debutul pleureziei tuberculoase, mai frecvent insidios la varsta peste 40 ani,obliga la

diferentirea, in primul rand,de pleurezia neoplazica cu care poate fi adesea confundata.
Astfel,pleurezia neoplazica evolueaza cu o cantitate de lichid mai mare, care se reface
rapid dupa evacuare,nu prezinta febra sau subfebrilitate decat exceptional,lichidul este
frecvent hemoragic iar citologia pune in evidenta celule neoplazice, tratamentul
tuberculostatic este ineficient si boala merge catre agravare treptata, eventual cu durerii
progresive.
Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase se mai face cu:

• pleureziile infectioase, cele secundare infectiilor cu Mycoplasma
pneumoniae,Chlamidii si Rickettsii intrucat pot evolua insidios, cu lichid nu prea abundent,
si cu predominanta limfocitelor in lichid.
• pleureziile cardiace prin discretia manifestarilor si caracterele macroscopice

ale lichidului si chiar biochimice si citologice, pot fi confundate cu pleurezia tuberculoasa.
Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase include, in concluzie,
majoritatea pleureziilor cu lichid clar.
13
1.8. Evolutie
Pleurezia tuberculoasa poate evolua spontan favorabil, de obicei lasand sechele de tipul
simfizelor sau pahipleuritelor fibroase sau fibrocalcare. Uneori,sechelele sunt descoperite cu
ocazia unui control radiologic, fara ca pacientul sa poata semnala antecedente pleurale.
Sub tratament tuberculostatic evolutia este in general favorabila cu resorbtia totala a
lichidului in 2-3 saptamani, dar sechelele chiar in aceste conditii nu sunt deloc neglijabile.
Pleurezia tuberculoasa netratata,sau tratata incorect,chiar daca evolueaza
favorabil,prezinta un risc fitiziogen remarcabil, intre 25-30% din pacienti facand o
tuberculoza pulmonara in urmatorii 2 ani.
1.9. Tratament
Obiectivele principale ale tratamentului se refera la:

1) resorbtia rapida a lichidului;
2) prevenirea sechelelor si a determinarilor tuberculoase

pulmonare sau in alte organe;
3) asigurarea unei functii pulmonare normale;

Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt: medicatia
tuberculostatica, medicatia antiinflamatoare si kineziterapia.
La noi in tara tratamentul pleureziilor autonome se efectueaza conform unor norme

oficiale emise de Ministerul Sanatatii care prevad ca pleureziile sa fie tratate cu scheme de
tuberculostatice, in asociatie-etambutol(E), rifampicina(R), hidrazida(H),
pirazinamida(Z), primele doua luni, zilnic, urmata de 4 luni cu asociere RH-in
administrare trisaptamanala.
Asocierea pleureziei tuberculoase cu determinari pulmonare sau in alte organe obliga

la aplicarea schemei cu 4 tuberculostatice RHEZ 7/7-21uni,(rifampicina,
hidrazida,etambutol, pirazinamida) urmata de RH 3/7-4 luni (rifampicina, hidrazida).
Durata tratamentului de 6 luni este apreciata ca suficienta.
Pe langa tratamentul antiinflamator, de obicei cu corticosteroizi adesea este nevoie, mai
ales in formele de debut acut, de tratament simptomatic.
14
Tratamentul antitusiv previne durerea prezenta in primele fazele de debut a pleureziei
pana la instalare lichidului.
15
CAPITOLUL II.
SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI DIN MOMENTUL INTERNARII

SI PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE
AFECTIUNE
2.1. Internarea pacientului in spital.
Internarea bolnavului in spital constituie o etapa deosebita in viata sa deoarece se

realizeaza in scopul vindecarii sale dar se rup legaturile permanente cu serviciul, familia,
prietenii.
In cadrul serviciului de primire bolnavul are prim contact cu spitalul, acesta avand un rol
hotarator pentru a castiga increderea bolnavului in personalul sanitar. Este foarte important ca
personalul de la serviciul de primire sa stie sa se comporte foarte frumos cu bolnavul pentru a i
se acorda incredere si convingerea ca va fi in siguranta, va fi bine ingrijit. Aceasta incredere
trebuie sa o aiba si apartinatorii bolnavului.
Internarea bolnavului se face pe baza biletelor de trimitere emise de policlinica sau de
dispensar ori prin transfer din alte unitatii spitalicesti. Cazurile de urgenta nu necesita bilet
de trimitere si internare.
Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care este alcatuit din mai multe
incaperi, sala de asteptare, birou de inregistrare a bolnavului, cabinet de consultatii. Acest
bolnav va fi trecut in registrul de internari, aici se completeaza prima parte a fisei de
observatie cu datele de identitate si adresa exacta. In vederea examinarii bolnavului,
asistenta va ajuta la dezbracarea bolnavului cu atentie in functie de boala. . Cu datele culese
de la bolnav sau apartinatori, medicul completeaza o parte a fisei de observatii. Dupa
dezbracare, bolnavul va fi condus in camera de baie, unde va fi ajutat sa se spele. Dupa
imbaiere, bolnavul va trece in camera de imbracare unde va imbraca lenjeria primita din spital
sau chiar lenjeria proprie, apoi va fi condus spre salon la indicatia medicului.
Bolnavii vor fi insotiti spre salon si primiti in primul rand pe sectie de asistenta sefa,
unde ii vor fi inregistrate datele de observatie in foaia de observatie, in registrul de
internari-iesiri, se mai noteaza numarul de inregistrare in foaia de observatie, completeaza
o anexa la foaia de observatie, pentru ca bolnavul sa primeasca alimente din ziua
16
internarii, preda bolnavul asistentei de salon, iar asistenta il va primi cu atentie si
bunavointa. Repartizarea in saloane se face in functie de gravitatea bolii.
Asistenta de salon ajuta bolnavul sa-si aranjeze lucrurile in noptiera si il prezinta
celorlati bolnavi din salon, ii va prezenta regimul de ordine interioara. Asistenta medicala ii
va masura tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura si le va trece in foaia de
observatie si va explica bolnavului ce are de facut in vederea recoltarii analizelor de
laborator.
2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare.
Saloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele spre nord pentru
a primi la luminozitate intensa si permanenta fara actiunea directa a razelor solare. In
saloane temperatura trebuie sa fie de 19 oC si noaptea 14 o-15 oC, peretii trebuie sa fie
zugraviti in culori deschise, iar mobilierul din camere sa fie voosit in alb pentru a crea
bolnavului cand este internat in spital un mediu mai obisnuit. Saloanele trebuie sa aiba o
ventilatie buna.
2.3. Asigurarea conditilor igienice a pacientilor internati .
Pregatirea patului si accesori ile lui;
Schimbarea lenjeriei de pat .
Este cel mai important mobilier din salon , aici bolnavul isi petrece
majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod,
usor de manevrat, usor de curatat, pentru ca ingrijirile, investigatiile si
tratamentul aplicat bolnavului sa nu fie implicat.
Patul bolnavului este confectionat din tuburi metalice usoare dar

rezistente, in general sunt vopsite in alb.
Partea centrala a patului este confectionata din sarma inoxidabila si

intinsa pe un cadran de f ier puternic.
17
Accesoriile patul ui sunt urmatoarele: saltea, cearceafuri, aleza sau
traversa, musama, 2 fete de perna, un plic de panza pentru patura, 1 -2 paturi
si doua perne.
Se face pentru a reimprospata patul bolnavului care nu se poate ridica

din pat. Daca schimbarea patului se face numai pentru reimprospatare atunci
aceasta se va face dimineata inainte de curatarea salonului dar dupa
masurarea temperaturii, luarii pulsului si efectuarea toaletei eventual in
timpul acesteia. Se face dupa tehnici diferi te in functie de stara generala si
posibilitatile de mobilizare ale bolnavului. Se foloseste o lenjerie completa
de pat, o musama curata si uscata, o traversa, o matura cu lopatica, cos pentru
rufe murdare.
Intre timp asistenta din partea stanga ruleaza c earceaful impreuna cu

musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului, iar pe suprafata
descoperita a saltelei deruleaza lenjeria curata, anterior pregatita, pana la
sulul lenjeriei murdare. Se intinde bine cearceaful si aleza pe jumatatea libera
a patului si apoi prin aceasi manevra se esaloneaza in sens invers, se intoarce
bolnavul cu multa atentie in decubit dorsal de asistenta din dreapta si mai
departe in decubit lateral stang de asistenta din stanga, aducand -ul pana la
marginea stanga a patului, acoperit deja de lenjerie curata. Se indeparteaza
apoi lenjeria murdara si se intinde cea curata pe cealalta jumatate a patului
dupa care se readuce bolnavul iarasi in decubit dorsal de catre asistenta din
stanga.
Se aranjeaza colturile cearceafului si se introduc marginile sub saltea,

dupa care se aplica patura.
Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul e imbaiat si la

nevoie deparazitat. Toaleta generala trebuie efectu ata atat de frecvent incat
sa asigure bolnavului o infatisare curata sau sa previna orice mirosuri neplacute si
orice forma de iritatie a pieli. Datoria asistentei medicale este de a pastra pacientul
intr-o stare de curatenie, indiferent de varsta sa, de pozitie, stare fizica sau afectiva.
18
Prin toaleta zilnica se intelege indepartarea de pe suprafata pielii,
a tesutului cornos descoamat, impregnat de secretiile glandelor sebacee, praf,
resturi de dejectii care adera la piele. Indepartarea de pe suprafata pi elii
favorizeaza circulatia sangvina si deschide orificiul de secretie al glandelor
pielii. Acestii pacientii isi fac de obicei toaleta singuri.
Toaleta de dimineata invioreaza bolnavul,ii da senzatia de confort,il linisteste.
Toaleta se face in liniste, confort, ordine si se acorda tuturor bolnavilor.
Ordinea spalarii bolnavului este: fata, gat, membre superioare, suprafata

anterioara a toracelui, regiunea lombara, organele genitale si regionale. Lenjeria de
corp si de pat se schimba ori de cate ori este necesar.
Toaleta se face in functie de starea bolnavului. Trebuie avut in vedere faptul ca multi
bolnavi pulmonari transpira abundent ceea ce face ca pielea sa fie foarte fragila, care se
lezeaza foarte usor,si bolnavii fac mai repede escare de decubit. Este bine ca pielea
transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat, care invioreaza circulatia periferica.
Pozitia pacientului in pat.
Bolnavii cu pleurezie tuberculoasa adopta in pat o pozitie antalgica,spre partea bolnava,

pentru a reduce miscarile costale. Pentru aceleasi motive prefera sa se culce pe partea
bolnava.
Observarea facesului, de multe ori fata bolnavului este congestionata, agitata, cu ochii
sclipitori, alteori tradeaza oboseala sau astenie grava.
2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
Supravegherea functiilor vitale ale organismului este obligatorie in cursul oricaror

boli, caci modificarea lor reflecta in mare masura, starea generala a bolnavului, precum si
evolutia si gravitatea bolii de care sufera. Asistenta medicala are obligatia sa masoare zilnic
si sa noteze in foaia de temperatura functiile vitale ale organismului (temperatura, pulsul,
tensiunea arteriala, respiratia) si functiile vegetative (diureza, scaunul).
Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului maximal. Acesta este
gradat in scara Celsius, este un termometru cu scara redusa de la 34,5 - 42. Termometrele in
19
uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%, care trebuie schimbata la 12h, in borcane pe fundul
carora se pune vata. Temperatura normala a omului variaza intre 36-370C. Se noteaza in foaia
de temperatura sub forma de curba cu pasta albastra, o linie orizontala corespunzand la doua
subdiviziuni de grad. Avem valori patologice atunci cand temperatura este mai mica de 360C si
vorbim de hipotermie iar cand temperatura este mai mare de 370C vorbim de hipertermie. La
pacientii cu pleurezie este caracteristica „febra in platou'.
Masurarea temperaturii se face in cavitatii inchise: rect, vagin sau in cavitatii
semiinchise: axila, plica inghinala si cavitate bucala.
Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins in cavitatile ventriculare ale
inimii in arterele mari. Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de
sange de care se loveste sub influenta contractiilor puternice ale muschiului cardiac. Pulsul
se masoara in repaus fizic si psihic. Poate fii masurat pe orice artera ce poate fii comprimata
pe un plan dur {artera radiala, carotida, temporala, humerala, femurala,
pedioasa). Palparea pulsului se face cu varful degetelor index, mediu si inelar de la mana
dreapta. Dupa ce s-a reperat artera se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu
cele trei degete palapatoare, pana la perceperea zvacniturilor pline ale pulsului. Se numara
pulsatiile timp de un minut. Valorile normale sunt in functie de varsta: -la nou-nascut 130-
140/minut; -la copilul mici 100-120/minut; — la 10 ani 90-100/minut; -la adult 60-
80/minut; -la varstnic 72-84/minut.
In foaia de temperatura pulsul se noteza cu pix rosu printr-un punct, tinand cont ca
fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru pulsatii.
La bolnavii cu pleurezie pulsul este usor tahicardic.Atunci cand numarul pulsatiilor

depaseste 90 pulsatii pe minut vorbim despre puls tahicardic.
Atunci cand numarul pulsatiilor scade sub 60 pulsatii pe minut vorbim despre puls
bradicardic.
Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor

arteriali. La pacientii cu pleurezie nu apar modificarii.
Masurarea tensiunii arteriale se face cu aparate speciale numite tensiometre. Se

aseaza tensiometrul pe o noptiera,fara vizibilitate pentru bolnavi. Se aplica strans manseta pe
bratul sprijinit si in extensie. Cu mana stanga se fixeaza pe artera humerala stetoscopul,sub
marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivele in urechi, cu mana dreapta se
pompeaza aer in manseta pneumatica pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Privind
20
manometrul,se decomprima cu ajutorul ventilului pana ce se aude primul zgomot -
tensiunea maxima (sistolica). Se continua decomprimarea pana la disparitia ultimei
unde pulsatile –tensiunea minima (diastolica). Se indeparteaza manseta. Notarea
tensiunii arteriale se face cu cifre sau grafic. Valorile normale ale unui adult
sanatos sunt: -tensiunea maxima 115-140 mmHg si tensiunea minima 75-90
mmHg. La bolnavii cu pleurezie nu apar modificari in ceea ce priveste valoarea tensiunii
arteriale.
Respiratia-urmarirea respiratiei se face in timpul somnului pentru ca bolnavul sa

nu-si modifice ritmul respirator. Respiratia,in mod normal merge paralel cu frecventa
pulsului, raportul fiind de 1:4. Frecventa respiratiei la un adult este de la 16 respiratii pe
minut la barbati si 18 respiratii pe minut la femei.
Urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a miscarii cutiei

toracice. Se va face fara ca bolnavul sa observe, deoarece respiratia este un act reflex si
constient care poate fii supus vointei, bolnavul putand modifica ritmul. Respiratia se
noteaza in foaia de temperatura cu culoare verde. Fiecare abcisa reprezinta
doua respiratii. La bolnavii cu pleurezie apare dispnee.
Dispneea
Prin dispnee se intelege o respiratie grea dificila. La pacientii cu pleurezie

dispneea este in relatie directa cu volumul revarsatului pleural.
Diureza
Reprezinta cantitatea de urina eliminata in 24 ore. Prin urina sunt eliminate din
organism deseurile provenite din metabolismul proteinelor care devin toxice pentru
organism, impreuna cu sarurile minerale, alte produse de dezasimilatie si apa. Este necesar
ca alaturi de diureza sa se treaca si cantitatea de lichide ingerate pentru a se putea stabilii
raportul dintre lichidele ingerate si cele eliminate. Diureza se notezeaza zilnic in foaia de
temperatura prin hasurarea cu pix albastru sau creion galben, o linie orizontala
corespunzand la 200ml de urina sau cifric in foaia de temepratura, valorile fiziologice ale
diurezei variaza la femei intre 1000- 1400 ml/24ore, iar la barbati 1200-1800 ml/24 ore.
Vorbim de valori patologice atunci cand avem 3000 ml/24 ore poliurie. Sub 1000 ml/24 ore
este vorba de oligurie. Iar anuria este atunci cand urina in vezica este absenta.
21
Scaunul
Scaunul (materiile fecale) sunt resturi alimentare supuse procesului de absorbtie

eliminate din organism prin anus, prin actul de fecatie. Examinarea curenta a scaunului se
face fara pregatirea bolnavului. Scaunele care prezinta modificari patologice sau sunt
suspecte vor fi pastrate pentru vizita. Scaunul pastrat pentru vizita va fi recoltat intr -un
bazinet curat. Omul sanatos are zilnic un scaun. Emisia se face usor fara eforturi. Scaunul
normal este de culoare bruna cu miros caracteristic de putrefactie, fara gaze. Observarea
caracterelor scaunului si notarea lui in foaia de temperatura.
2.5. A lim ent ati a bolnavulu i
Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul permanent
de substante nutritive. Deoarece prin alimentatie se mentine energia organismului, ingrijirea
bolnavilor are in vedere atat stabilirea unui regim alimentar echilibrat corespunzator bolii cat
si administrarea lui.
Alimentatia bolnavilor pulmonari trebuie sa fie adaptata perioadei de evolutie a

bolii. In perioadele febrile,dieta bolnavului trebuie sa fie alcatuita din alimente lichide
si pastoase, bogate in vitamina C. Mai tarziu va primi o dieta hipercalorica, dar alcatuita
din alimente usor digerabile. Trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide,luand in
considerare si pierderile prin expectoratie, daca aceasta este abundenta. Supravegherea are o
importanata deosebita la bolnavii varstnici care se deshidrateaza foarte repede. Asistenta
medicala se va ingriji de tranzitul intestinal regulat al bolnavului.
2.6. Administrarea medicamntelor si hidratarea organismului
Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor,care se face la patul bolnavului cu punctualitate,respectand: calea, modul de
administrare si doza medicamentelor. Medicamentele se administreaza numai la indicatia
medicului.
Asistenta medicala trebuie sa intervina cu oxigenoterapie inca inainte de sosirea

medicului,insa se va abtine de la administrarea oricarui medicament,in afara celor indicate.
In schimb ea trebuie sa sesizeze efectele secundare ale tuberculostaticelor. Aparitia
22
ametelilor sau a scaderii auditive in cursul tratamentului cu tuberculostatice se
raporteaza imediat medicului. Ingrijirea bolnavilor pulmonari pretinde si preocuparea fata
de psihicul bolnavului.
Pe langa efectuarea punctuala si constiincioasa a tuturor sarcinilor de ingrijire,

saloanele trebuie transformate in adevarate camine, cu atmosfera calda,unde bolnavul se
simte bine. In unele institutii, bolnavilor li se recomanda dimineata efectuarea de exercitii
fizice si respiratorii, iar in cursul zilei aeroterapie in gradini.
2.7 Toracocenteza
Este un act terapeutic si trebuie efectuat cat mai precoce. Cand cantitatea de
lichid este mare, se extrage lichid pana cand pacientul incepe sa tuseasca sau sa prezinte
senzatie de constrictie toracica. Evacuarea peste limita modifica presiunea pleurala putand sa
provoace cresterea ulterioara a lichidului.
Scopul toracocentezei
a) explorator
- punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural
- recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativa si
calitativa
b) terapeutic
- evacuarea lichidului
- administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala

(antibiotice, citostatice) dupa spalarea cavitatii
Indicatii - toracocenteza este indicata in:
- boli inflamatorii sau tumori pulmonare
- insuficienta cardiaca insotita de colectii lichidiene in cavitatea

pleurala
Contraindicatii -toracocenteza este contraindicata in:
23
- tulburari de coagulare a sangelui-hemofilie
- tratament cu anticoagulante
Locul punctiei se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural:
- daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiul 7-8

intercostal pe linia axilara posterioara;
- daca lichidul este inchistat,punctia se face in plina matitate

zona stabilita de medic
- colectiile lichidiene tuberculoase si purulente se punctioneaza

cat mai aproape de nivelul lor superior pentru a preintampina
fistularizarea lor
- punctia se face deasupra marginii superioare a coastei

inferioare, indiferent de locul punctiei
Pregatirea punctiei - materiale
- de protectie a patului
- pentru dezinfectia tegumentului

- instrumente si materiale sterile: 2-3 ace de 10 cm lungime, cu
diametrul lmm, 2-3 seringi de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace
pentru anestezie, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane,
comprese
- alte materiale: romplast, eprubete, lampa de spirt, aparate

aspiratoare (Dieulafoy sau Pontain), recipiente pentru
colectarea lichidului, tavita renala;
Medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii anestezice;
Materiale pentru efectuarea reactiei Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml apa distilata,
solutie de acid acetic glacial, pipete;
24
Pregatirea psihica a pacientului: - se informeaza pacientul cu privire la
scopul punctiei, pozitia in care va sta in timpul punctiei.
Pregatirea fizica a pacientului: - se administreaza cu 30 min. inaintea punctiei 1 fiola
de atropina pentru a prevenii accidentele (atropina scade excitabilitatea generala si a
nervului pneumogastric). Se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului sau a mesei de
examinare cu picioarele sprijinite pe un scaunel,cu mana de partea bolnava ridicata peste cap
pana la urechea opusa sau cu trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele flectate pe brate ,cu
mainile la ceafa, coatele inainte. Pacientii cu stare buna se aseaza calare pe un scaun cu
spatar, antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului. Pacientii in stare grava se aseza in
decubit lateral, pe partea sanatoasa, la marginea patului.
Executia punctiei: - se face de catre medic ajutat de doua asistente medicale.
Se desfasoara in salon sau in sala de tratament. Asistenta 1 pregateste
radiografia pacientului, isi spala mainile si le dezinfecteaza. Asistenta 2 administreaza 1 fiola
de atropina cu 30 minute inaintea punctiei, aseaza musamaua, aleza pe masa de punctie si
dezbraca toracele pacientului. Medicul stabileste locul punctiei. Asistenta 2 aseaza pacientul
in pozitia corespunzatoare locului ales. Asistenta 1 pregateste locul punctiei, il
dezinfecteaza si serveste seringa cu anestezic.Medicul efectueaza anestezia si asteapta
efectul anesteziei. Asistenta 1 serveste manusile chirurgicale, apoi campul chirurgical.
Asistenta 2 mentine pacientul,il supravegheaza. Medicul aseaza campul chirurgical in jurul
toracelui sub locul punctiei. Asistenta 1 serveste acul de punctie adaptat la seringa si
dezinfecteaza locul punctiei. Medicul executa punctia, aspira lichidul. Asistenta 1 preia
seringa cu lichid si il introduce in eprubete, serveste aparatul aspirator. Asistenta 2 mentine
pacientul, il indruma sa-si retina tusea, observa culoarea fetei si respiratia. Medicul
introduce solutiile medicamentoase in functie de scopul punctiei. Medicul retrage acul de
punctie. Asistenta 1 dezinfecteaza locul si il comprima cu un tampon steril, aplica
pansament uscat fixat cu romplast, ajuta pacientul cu miscari blande, sa se aseze in pat, ii
ridica membrele inferioare, scoate aleza si musamaua, inveleste pacientul.
Ingrijirea ulterioara a pacientului: - se asigura repaus la pat pe o perioada prescrisa

de medic. Se supravegheaza functiile vitale, culoarea tegumentelor,periodic. Se
informeaza imediat medicul in cazul aparitiei cianozei, dispneei, tahicardiei, secretiilor
bronsice.
Pregatirea produsului pentru examinare: - examinarea macroscopica se face imediat,

apreciindu-se culoarea, aspectul, si cantitatea lichidului extras. Lichidul poate fi:
25
• seros sau serocitrin (este limpede, galben deschis avand cauze
inflamatorii,sau avand drept cauza o tulburare circulatorie (insuficienta
cardiaca, cancer pulmonar)
• tulbure (lichidul poate fi purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent)

• hemoragie sau serohemoragic (este roz sau rosu intens in hemoragiile
pleurale si pleurezia hemoragica). Se masoara cantitatea lichidului extras.
Examinarea biochimica consta in reactia Rivalta.
Reactia Rivalta-pozitiva confirma diagnosticul. Intr-un pahar conic se pune 50ml
apa distilata si o picatura de acid acetic glacial. Cu o pipeta se lasa sa cada 1-2 picaturi din
lichidul extras prin toracocenteza.
Reactia Rivalta pozitiva daca picatura se transforma intr-un nor asemanator cu fumul
de tigara. Lichidul este exsudat rezultat din procesul inflamator.
Reactia Rivalta negativa daca picatura cade intr-un pahar,fara sa se modifice aspectul.
Solutia ramane clara, lichidul e transudat - neinflamator.
2.8. Recoltarea produselor biologice si patologice.
Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza

simptomatolgia bolilor cu elemente obiective, exprimand modificarile aparute in morfologia,
fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul
clinic, reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau
semnaleaza aparitia unor complicatii.
Asistenta medicala pe baza planului complex de ingrijire alcatuit sub indrumarea
medicului, va pregati bolnavul pentru examinarile paraclinice:radioscopie, radiografie
toracica, spirografie. Va explica bolnavului necesitatea recoltarii de sange pentru
efectuarea analizelor. Va avea grija de transportul bolnavului la serviciile de explorari si
tratamente constituind masurile de reanimare si in timpul transportului.
Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de

recoltare al produselor care se analizeaza si modul cum se efectueaza examenul de laborator.
Asistenta medicala recolteaza sange pentru: determinarea V.S.H., determinarea hemogramei,
determinarea examenelor biochimice. Asistenta va ajuta medicul la efectuarea
toracocentezei,colecteaza lichidul pleural, il pregateste pentru laborator.
26
Radioscopia - este metoda cea mai expeditiva de examinare radiologica. Bolnavul este
asezat intre sursa de raze Roentger si ecran, imaginea fiind citita imediat.
Radiografia - este fixarea imaginii radiologice pe o placa fotografica. Radiografia este

un document obiectiv care poate fii pastrat pentru comparatii ulterioare.
Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate

masuratorile statice si dinamice. Ea poate fi asociata cu probe ergometrice.
Alte examinarii care se mai fac in pleurezii:
- Tomografia computerizata (C.T.);
- Examinarea cu ultrasunete;
- Rezonanta magnetica nucleara (R.M.N.);Biopsia pleurala;

Examenul sputei
Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile

respiratorii prin tuse.
a) Scopul este explorator - pentru examinarii macroscopice, citologice,

bacteriologice,parazitologice,in vederea stabilirii diagnosticului.
b) Pregatirea materialelor necesare:

• materiale sterile:
- cutie Petrii,pahar conic;
- scuipatoare speciala (sterilizata fara substanta dezinfectanta);
• materiale nesterile:
- pahar cu apa;
- servetele sau batiste de unica intrebuintare ;
c) Pregatirea pacientului:
- se anunta si i se explica necesitatea executarii examinarii;
27
- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;
- se instruieste sa expectoreze numai in vasul dat si sa nu

introduca in vas saliva;
d) Executie:
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura;
- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut;
- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse;
- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24h;

e) Recoltarea sputei se mai poate face prin:
- frotiu faringian si laringian;
- spalatura gastrica;
- spalatura bronsica;
f) Pregatirea produselor pentru laborator:
- recipientele se acopera, se eticheteaza si se trimit la laborator.
La bolnavii cu pleurezie tuberculoasa examenul sputei este negativ,bacilul Koch

va fi evidentiat in lichidul pleural.
Intradermoreactia la tuberculina: se executa cu tuberculina

purificata PPD. Se dezinfecteaza tegumentul in treimea mijlocie a fetei anterioare
a antebratului. Din tuberculina doza I se injecteaza intrademic 0,1ml pana la aparitia unui
edem 'coaja de portocala' cu diametrul de 5 mm care persista circa 10 minute. Se citeste la 72
de ore.
Reactie pozitiva - eritem infiltrat de minimum 5-10mm. Ea indica
o hipersensibilitate fata de toxina bacilului tuberculozei aflat in organism.
Daca rezultatul este negativ sau dubios se va repeta cu doza a II-a la 15zile. La
bolnavii cu pleurezie tuberculoasa IDR. la tuberculina este pozitiva.
28
2.9. Educatia sanitara. Profilaxia pleureziei tuberculoase.
Trebuie sa aiba ca prim obiectiv mijloace de protectie fata de infectii incrucisate.

Bolnavii trebuie instruiti asupra modului de prevenire a imprastierii sputei in timpul
tusei si asupra utilizarii scuipatorilor. Asistenta trebuie sa lamureasca bolnavul asupra
efectului daunator al fumatului in bolile bronho -pulmonare si sa-i atraga atentia asupra
rolului fumatului in imbolnavirile canceroase bronho - pulmonare. Bolnavul fumator trebuie
sa plece din spital lamurit asupra faptului ca tusea lui 'tabagica' de multe ori ascunde debutul
unei boli canceroase a aparatului respirator, care trebuie verificat prin examinarii de
specialitate. Bolnavul cu afectiuni respiratorii trebuie educat in privinta evitarii:
- mediului poluant (alergeni, fumul, substantele toxice sunt
iritante pentru mucoasa cailor respiratorii;
- evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si umed;
- evitarea contactului cu persoane care prezinta afectiuni

respiratorii;
- evitarea aglomerarilor in epidemiile virale;
- combaterea obezitatii (obezitatea duce la reducerea expansiunii

cutiei toracice; Obezii sunt receptivi la infectii respiratorii
deoarece plamanii nu se dilata in intregime si secretiile nu sunt
mobilizate;
Protectia muncii pe sectia de pneumo-ftiziologie prevede purtarea mastilor de tifon

in cursul unor procedee de ingrijire:facerea patului, predarea lenjeriei murdare,recoltarea
de sputa si secretie nazofaringiana. Masca trebuie sa acopere atat cavitatea bucala cat si
orificiile nazale. Hainele de protectie se vor schimba cat mai des,iar inainte de a parasi
serviciul,se va face baie si se va schimba complet imbracamintea. Asistenta din astfel de
servicii este bine sa-si petreaca timpul liber in aer curat,ea se va prezenta constiincios si
regulat la controale sanitare periodice.
29
Externarea pacientului
Momentul externarii este stabilit de medicul de sectie. In momentul externarii

asistenta medicala are o serie de sarcini:-sa adune toate documentele bolnavului in vederea
formularii epicrizei;
- sa fixeze cu bolnavul ora plecarii pentru a-i putea asigura
alimentatia si medicatia pana in ultimul moment;
- va verifica daca hainele cu care a venit bolnavul sunt
corespunzatoare anotimpului iar daca nu sunt va anunta
familia;
- de asemenea va anunta familia cu 2-3 zile asupra datei iesirii

din spital;
- ii va inmana lui sau familiei lui biletul de iesire din spital;
- asistenta medicala il va insoti la magazia de haine,de

unde,dupa imbracarea bolnavului va prelua de la
acesta,efectele spitalului;
- i se va explica bolnavului tratamentul pe care trebuie sa-l

urmeze in continuare;
- va informa bolnavul asupra regimului de viata si mai ales,

asupra celui alimentar inceput in spital;
- i se va recomanda bolnavului sa urmeze toate indicatiile

medicului, sa se prezinte la control, la o luna de la externare,
iar apoi mai rar in functie de evolutia bolii.
30
CAPITOLUL III.
PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE
CAZUL 1
CULEGEREA DATELOR Date fixe: Numele si prenumele: T.B. Varsta : 35 ani
Data nasterii: 16.01.1980
Inaltime: 1.80
Greutate: 78kg
Religie: ortodoxa
Sex: masculin
Date variabile: Str. Dunarii nr.145, loc.Rosiorii de Vede. Ocupatia: student Echipa de
sustinere: familia Conditii de viata: corespunzatoareAntecedente heredo-colaterale
neaga TBC
Antecedente patologice personale:
- bolile infectocontagioase ale copilariei
- apendiceectomie in anul 2000

Anamneza bolnavului:
Boala debuteaza acut in urma cu o saptamana, cu junghi toracic stang,

febra 38 o -39°, tratate cu ampicilina si gentamicina injectabile. Se interneaza in stare
generala alterata pentru investigatii si diagnosticare.
Motivele internarii:junghi toracic
- - febra, frisoane
- stare generala alterata
Problemele pacientului:
31
- dureri toracice.dispnee
- febra, frisoane
- inapetenta, astenie fizica
- constipatie, meteorism abdominal
- anxietate
Diagnostic la internare: Pleurezie stanga de etiologie TBC Data internarii: 03.02.2015 Data
externarii: 03.03.2015
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DE
NURSING AUTONOME SI
DELEGATE
data: 3.02.2015-04.02 2015 - inbunatatirea - asigurarea repausului Pacientul
1. Respiratie inadecata respiratiei si a la pat prezinta o
manifestata prin : schimburilor Stare
- asigurarea pozitiei
- dispnee datorita gazoase Generala
care diminueaza
exudatului masiv care mai buna
durerea si faciliteaza o
comprima plamanul decat la
ventilatie maxima
- dureri toracice initial Venire
puternice, accentuate la - ajut pacientul sa
miscarea toracelui si adopte o pozitie
diminuate odata cu antalgica, pe partea
acumularea de lichid bolnava, pentru a
reduce miscarile costale
- oxigenoterapie la
bolnavii cu dispnee
accentuata
- pentru combaterea
dispneei este necesara
32
efectuarea
toracocentezei de catre
medic
- informez pacientul cu
privire la scopul
punctiei si pozitia in
care va sta in timpul
punctiei
- la indicatia medicului
administrez o fiola de
atropina cu 30 de
minute inaintea punctiei
pentru a preveni
accidentele (atropina
scade excitabilitatea
generala si a
nervului pneumogastric)
- in timpul punctiei il
indrum sa-si mentina
tusea pentru a
evita accidentele
- dupa efectuarea
punctiei ajut bolnavul
sa adopte o pozitie
comoda in pat:
supraveghez functiile
vitale ,culoarea
tegumentelor periodic
- pentru combaterea
durerii la indicatia
medicului
33
administrez antialgice:
Algocalmin,
Mabron,Tramadol
- explic pacientului
importanta gimnastici
respiratorii si il invat
cum sa o efectueze
data: 05.02.2015- - asigurarea - asigurarea repausului Temperatura
06.02.2015 la pat in perioadele
unei corporala a
febrile
2. Hipertermie din cauza
temperaturi bolnavului se
- asigur conditii de
procesului infectios la
confort termic in salon
normale mentine in
nivelul pleurei manifestat
- asigur lenjerie
limite normale.
adecvata pe care o
prin:
schimb dupa fiecare val
- frisoane de
- diaforeza transpiratii
- febra „in platou' (39- - sterg tegumentele

40°C) pacientului dupa fiecare
val de transpiratii si ori
de cate ori este nevoie
- invat pacientul sa
poarte sosete
de bumbac absorbante
si sa le schimbefrecvent
- combaterea
deshidratarii prin
administrarea de lichide
sub forma de sucuri,
34
ceaiuri
administrez medicatie
antipiretica:
Aspirina,Paracetamol,
antibiotica si vitamine
din complexul B
data: 07.02.2015- - pacientul sa sepoata - asigur un climat Pacientul

08.02.2015 alimentacorespunzat corespunzator si un respecta regimul
3. Alimentatie or anturaj corespunzator alimentar si
inadecvata manifestata varstei prezinta pofta de
prin: - aerisesc bine salonul mancare.
- inapetenta inaintea fiecarei mese
- scadere in greutate - educ bolnavul in ceea
- astenie fizica ce priveste importanta
respectarii tratamentului
medicamentos si a
regimului alimentar
- administrarea
medicamentelor in
functie de orarul mesei
- asigur un regim
alimentar care va
constitui un aport
suficient de proteine,
glucide si multe lichide
pentru hidratarea
organismului.
- prezint meniul
atractiv pe o
tava protejata cu un
servet curat
- dupa evidentierea
35
lichidului pleural
in urma examenului
radiologic, se va impune
un regim hiposodat
data:.09.02.2015- pacientul sa - se Pacientul

10.02.2015 prezinte un tranzit administreaza prezinta un
intestinal normal multe lichide tranzit
4. Absenta peristaltismului
- se recomanda intestinal
intestinal manifestat prin:
miscare Normal
- constipatie
- se
- meteorism abdominal
administreaza
supozitoare cu
glicerina sau
ciocolax
data: 11.02.2015- pacientul sa aiba un - solicit pacientului si il Pacientul se
12.02.2015 somn linistit,odihnitor ajut sa evite 'picotelile,, poate odihni
5. Dificultate in a se odihni pe perioada internarii din cursul normal.
manifestata prin: zilei, antrenandu-l in
- treziri frecvente activitatii de relaxare
- insomnii
- asigur linistea nocturna
si conditii de confort
termic
- aerisesc incaperea
inaintea somnului
nocturn
36
- planific ingrijiriile si
interventiile delegate,
astfel incat sa evit
trezirea
pacientului intre orele

22-6.
administrez somnifere
37
data:13.02.2015- - pacientul sa comunice - preiau pacientul din Pacientul se
14.02.2015 cel putin non- verbal momentul internarii si ma
6. Comunicare la nivel cuechipa de ingrijire pe prezint cu numele, functia si simte in
afectiv inadecvata din toata rolul meu in echipa de Siguranta
cauza perioadaspitalizarii ingrijire
alterarii profunde a starii deoarece sunt
- pacientul sa fie linistit - realizez un climat
generale, manifestata prin: prezenta in
si convins de liniste,calm,asigurand
- anxietate Permanenta
pacientul de intreaga mea
- somnolenta diurna - de prezenta familiei langa bolnav.
disponibilitate in acordarea
pe toata perioada bolii
ingrijirilor
- ma adresez calm
pacientului si familiei,
asigurandu-l ca echipa de
ingrijire va face tot posibilul

pentru evolutie buna
- asigur familia ca pacientul

nu va avea dureri si ca voi fi
prezenta in
permanenta langa bolnav.
38
FUNCTII VITALE RECOLTA
RI DE
PRODUSE
T.A.
Data PUL RESP BIOLOGIC EXAMINARI PARACLINICE
mm TEMP.
S . E SI
Hg
PATOLOGI
CE
3.02.201 110/70 100 14 40 V.S.H.
5
4.02.201 100/60 82 16 39
VN: 1h 4-6 - examen radiologic - atesta prezenta lichidului in
5
mm,2h 5-10
5.02.201 120/75 78 18 38.9
mm VB: cavitatea pleurala
5
1h
6.02.201 100/70 75 17 38.2
90mm, 2h 1 - intradermoreactia la tuberculina (I.D.R.) - pozitiva
5
20 mm
7.02.201 115/65 69 16 37.9 - toracocenteza
5 Hemoglobin
- examenul lichidului pleural
8.02.201 110/70 72 16 37.9 a
5
-examenul sangelui
VN: 14-18
9.02.201 110/60 76 17 37.2
g% VB:
5
10g%
10.02.20 100/75 70 16 37.2
15
Hematocrit
11.02.20 100/60 64 16 37 V
15 N:45
±9% VB:
30,1%
Leucocite
VN: 4-
8mil/mm3
39
VB: 13
mil/mm3
Glicemie
VN: 70-120
mg%
VB: 94mg%
G.O.T.
VN: 2-46
u/l VB: 18
u/l
G.P.T.
VN:2-
49u/l V
B:9u/l
Fimbrinogen
V
N:200-
400mgVB:
325 mg
Ex.sputei
VN:
negativ VB
negativ
40
Ex.
lichidului pl
eural VN:
pozitiv VB:
pozitiv
Glicopleuria
VN: 70-110
mg/dl
VB: 47 mg/dl
Proteinople
uria
VN:6,2 -
8g/dl VB: 5,7
g/dl
Amilaze
pleurale
VN: 24 -99
U/l VB: 62
U/l
LDH
pleural
VN:230 -460
U/l
VB: 1735 U/l
41
CAZUL 2
CULEGEREA DATELOR
Date fixe: Numele si prenumele:

A.P. Varsta: 31 ani
Data
nasterii: 3.02.1984 inaltime:
1.72m
Greutate: 57kg
Religie: reformat
Sex: masculin
Date variabile: str. Principala, nr. 44, loc. Peretu, jud.Teleorman

Ocupatia: mecanic Echipa de sustinere: familia Conditii de viata:
corespunzatoare
Antecedente heredo-colaterale:
- neaga T.B.C.
Antecedente patologice- personale:
- amigdalite acute repetate
Bolnavul acuza dureri toracice, febra 38-39°C, tuse iritativa, scadere ponderala, apetit
scazut. Se prezinta la medic care ii pune diagnosticul de Pleurezie serofibrinoasa a marii
cavitati stangi si este internat la clinica de Pneumoftiziologie din Rosiori de Vede pentru
confirmarea diagnosticului si tratament.
Motivele internarii:
- junghi in regiunea hemitoracelui stang

42
- febra neregulata
- tuse seaca
- scadere ponderala
Probelemele pacientului:
- durere
- febra, frison
- scadere ponderala
- anxietate
Diagnostic de internare: Pleurezie serofibrinoasa a marii cavitati de etiologie

T.B.C.
Data internarii: 07.01.2015 Data externarii: 10.02.2015

DIAGNOSTIC INTERVENTII EVALUARE
OBIECTIVE
DE NURSING AUTONOME SI
DELEGATE
data: 07.01.2015 imbunatatirea - asigurarea repausului la pat Pacientul
1. Respiratie inadecvata respiratiei si a - asigurarea pozitiei care prezinta o
diminueaza
manifestata prin : schimburilor durerea si faciliteaza o stare
ventilatie
- dispnee datorita gazoase maxima generala
exudatului masiv care - ajut pacientul sa adopte o mai buna
pozitie
comprima plamanul antalgica, pe partea decat la
bolnava,pentru a
- junghi in regiunea reduce miscarile costale venire
hemitoracelui stang - oxigenoterapie la bolnavii
43
cu dispnee
accentuata
- pentru combaterea dispneei
este
necesara efectuarea
toracocentezei de
catre medic
- informez pacientul cu
privire la scopul
punctiei si pozitia in care
va sta in
timpul punctiei
administrez o
fiola de atropina cu 30 de
minute
inaintea punctiei pentru a
preveni
accidentele (atropina scade
excitabilitatea generala si a
nervului
pneumogastric)
- in timpul punctiei il indrum
sa-si
mentina tusea pentru a
evita
accidentele
- dupa efectuarea punctiei
ajut bolnavul
sa adopte o pozitie comoda
in pat:
supraveghez functiile
vitale ,culoarea
tegumentelor periodic
44
- pentru combaterea durerii
la indicatia
medicului administrez
antialgice:
Algocalmin, Mabron,
Tramadol
- explic pacientului
importanta
gimnastici respiratorii si il
invat cum sa
o efectueze
data:08.01.2015-09.01.2015 - asigurarea unei - asigurarea repausului la pat Se
in
2. Hipertermie din cauza temperaturi perioadele febrile Inregistreaza
procesului infectios la normale - asigur conditii de confort
termic in
nivelul pleurei manifestat salon scadere a
prin: - asigur lenjerie adecvata pe Temperaturii
care o
- frisoane schimb dupa fiecare val de in urma
transpiratii
- diaforeza - sterg tegumentele interventii1or
pacientului dupa
-febra neregulata(39.2°C) fiecare val de transpiratii si aplicate.
ori de cate
ori este nevoie
- invat pacientul sa poarte
sosete de
bumbac absorbante si sa le
schimbe
45
frecvent - combaterea
deshidratarii prin
administrarea de lichide sub
forma de sucuri,ceaiuri - la
data: - pacientul sa sepoata - asigur un climat
indicatia Pacientulrespectaregi
medicului
10.01.2015 alimentacorespunzator corespunzator si medicatie
administrez mul alimentar
11.01.2015 un anturaj
antipiretica:
Si prezintapofta
3.Alimentati corespunzator
Aspirina,Paracetamol,
demancare.
e varsteiantibiotica
- aerisescsi vitamine
inadecvatam bine salonul
dincomplexul B
anifestata inaintea
prin: - fiecarei mese -
apetit educ bolnavul in
scazut - ceea ce
scadere priveste importanta
ponderala respectarii
tratamentului
medicamentos si a
regimului alimentar
- administrarea
medicamentelor
in functie de orarul
mesei - asigur un
regim alimentar
care va constitui un
aport suficient
de proteine, glucide
si multe lichide
pentru hidratarea
organismului. -
prezint meniul
atractiv pe o
tavaprotejata cu un
servet curat - dupa
46
evidentierea
lichidului pleural
in urma examenului
radiologic,se
vimpune un
regihiposodat
47
data:12.01.2015-13.01.2015 - pacientul sa comunice - preiau pacientul din momentul internarii si ma Pacientul se simte in siguranta
4. Comunicare la nivel afectiv cel putin non-verbal cu prezint cu numele,functia si rolul meu in echipa de deoarece sunt prezenta in permanent a
inadecvata din cauza alterarii echipa de ingrijire pe toata ingrijire - • realizez un climat deliniste,calm,asigurand langa bolnav.
profunde a starii generale, perioada spitalizarii - pacientul de intreaga mea disponibilitate in acordarea
manifestata prin: - anxietate pacientul sa fie linistit si ingrijirilor - ma adresez calm pacientului si
- somnolenta diurna convins - de prezenta familiei, asigurandu-l ca echipa de ingrijire va face tot
familiei pe toata perioada posibilul pentru evolutie buna - asigur familia ca
bolii pacientul nu va avea dureri si ca voi fii prezenta
in permanenta langa bolnav.
48
data:14.01.2015- - pacientul sa prezinte un tranzit - se administreaza multe lichide - se Pacientul prezinta un tranzitintestinal normal
15.01.2015 intestinal normal recomanda miscare - se administreaza
supozitoare cu glicerina sau ciocolax
5.Absenta
peristaltismului
intestinal
manifestat prin:-
constipatie -
meteorism
abdominal
49
Masurarea functiilor vitale
Data Ora T.A. mm/Hg Puls Resp. Temp.
07.01.2015 700 110/70 75 13 39.2°
08.01.2015 700 100/60 84 15 39.2°
09.01.2015 700 120/75 74 18 38.5°
10.01.2015 700 100/70 79 15 37.9°
11.01.2015 700 115/65 69 16 38°
12.01.2015 700 110/70 75 15 37.2°
13.01.2015 700 110/60 72 18 36.8°
14.01.2015 700 100/75 69 15 36.6°
15.01.2015 700 100/60 84 16 37°
50
Examene de laborator:
EX. CERUT CONDITII DE RECOLTARE VALORILENORMALE VALORILEPACIENTU LUI
V.S.H. 1.6 ml sange venos + 0.4 ml citrat de sodiu lh 4-6mm 2h 5-10mm lh95mh 135mm
Hemoglobina 2 ml sange venos + anticoagulant (heparina) 14 -18g% 16g%

sauE.D.T.A.
51
Hematocrit 2 ml sange venos + anticoagulant (heparina) 45 ± 9% 45%
sauE.D.T.A.
Leucocite 2 ml sange venos + anticoagulant (heparina) 4-8mil/mm3 16mil/mm3

sauE.D.T.A.
Glicemie 2 ml sange venos + 0.4mg florura de natriu 70-120mg% 82mg%
G.O.T 3-4 ml sange venos fara anticoagulant 2-46 u/l 16 u/l
G.P.T 3-4 ml sange venos fara anticoagulant 2-49 u/l 9 u/l
Fimbrinogen 4-5 ml sange venos + 0.5ml citrat de natriu3.8% 200-400 mg 285 mg
Ex.de urina se recolteaza urina de dimineata in recipiente negativ Negativ
curate
Ex.sputei se recolteaza sputa prin expectoratie in baloane negativ Negativ
cu gatul larg sau in cutii Petri. inainte de
recoltare bolnavul isi va face toaleta
bucala,rinofaringiana si nazala Bolnavul tuseste
si ce se rupe in urma tusei expectoreaza in vasul
cu gatul larg steril sau in cutiaPetri,
Ex. -reactia Rivalta pozitiva Pozitiva

Iichidului
Glicopleurie 70-100 mg% 56 mg%
Amilaze pleurale 24-99U/l 78U/1
52
LDH pleural 230-460U/l 1849U/1
Proteinopleurie 6.2-8gr/dl 6.8gr/dl
53
Examinari paraclinice:
- examen radiologic
- intradermoreactia la tuberculina (I.D.R.)
- toracocenteza
- examenul sangelui
- E.K.G.
- sumar de urina
54
Administrarea medicamentelor:
Denumirea Calea Doza Actiune Efecte secundare

Izoniazida oral lx300mg bacteriostatic cefalee, ameteli, polinefrita, convulsii
Rifampicina oral lx600mg antibiotic-bactericid greata, voma, diaree, anorexie, cefalee,ameteli,
scotom, afectarea ficatului, hemoliza
Pirazinamida oral lxl500mg antituberculos leziuni hepatice, icter, anorexie, voma, greata
Prednison oral Ix25mg antiinflamator,antialer pirozis, epigastralgii, activare sau agravareadiabetului,
gic,antitoxic,antileuce mic insomnie, agitatie, glaucom, activarea sau agravarea
ulcerului gastro-duodenal
55
Augmentin oral 3x625mg antibiotic diaree, indigestie, candidoze intestinale
Paracetamol oral 3x500mg antipireticanalgezic eruptii cutanate alergice, trombocitopenie,leziuni
renale, agranulocitoza
Diclofenac oral 2x25mg antiinflamator greturi, varsaturi, insomni, gastralgii
Dicarbocalm oral Ix6mg antiacid gastric hipersecretie gastrica, insuficienta renala
Codenal oral 3x20mg antitusiv constipatie, greata, voma
56
Alimentatie si hidratare:
In primele zile bolnavului i se recomanda repaus la pat.Pe cursul spitalizarii

bolnavul va urma un regim hiposodat cu multe proteine si glucide,si multe lichide pentru
hidratarea organismului.
Concluzii generale:
Am urmarit pacientul A.P., in varsta de 31 ani timp de 6 zile si am constatat o rapida

imbunatatire a starii generale a acestuia.
Bolnavul se interneaza in stare grava,i se efectueaza examene radiologice si de

laborator care releva unele modificarii ale valorilor normale aleanalizelor de sange,iar
radiografia toracica ne arata prezenta lichidului in partea stanga a plamanilor.
Ingrijirile acordate si tratamentul efectuat au dus la imbunatatirea starii bolnavului si

a nevoilor deficitare. Nevoia de a respira este partial satisfacuta dupa efectuarea punctiei.
Bolnavul nu mai acuza durerii dupa efectuarea punctiei, febra incepe sa scada dupa
administararea antipireticelor. Bolnavul se alimenteaza corespunzator,si-a recapatat pofta de
mancare si consuma multe lichide pentru a compensa pierderile suferite in perioada febrila.
Tratamentul a constat in administarea de: Tuberculostatice (Izoniazida, Pirazinamida

Rifampicina, Etambutol); Corticoterapie (Prednison); Antibiotice dupa antibiograma,
vitamine din complexul B. Tratamentul medicamentos este benefic pe perioada spitalizarii.
57
CAZUL 3.
CULEGEREA DATELOR
Date fixe: Numele si prenumele:M.V. Varsta: 38 ani
Data nasterii: 3.11.1977
Inaltime: 1.72m
Greutate: 57kg
Religie: ortodoxa
Sex: feminin
Date variabile: str. Nucilor, nr. 40, loc.Rosiori de Vede. Ocupatia: tesatoare. Echipa de
sustinere: familia Conditii de viata:corespunzatoare
Antecedente heredo-colaterale:
- neaga T.B.C.
Antecedente patologice - personale:
Doamna M.V. se prezinta la medic acuzand durere toracica, dispnee, febra, frisoane,
transpiratii, indeosebi noaptea. La indicatia medicului de familie, a urmat un tratament
injectabil cu Ampicilina 2x500 mg. Starea pacientei se agraveaza, necesitand spitalizare
si tratament de specialitate.
Motivele internarii:
- durere toracica
58
- febra,frisoane
- transpiratii
- scadere ponderala
Probelemele pacientului:
- durere
- febra, frison,transpiratii
- inapetenta,scadere ponderala
- anxietate,insomnie,somn nelinistit
Diagnostic de internare: Pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.
Data internarii: 10.02.2015

Data externarii: 10.03.2015
59
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALU ARE
NURSING AUTONOME SI
DELEGATE
data: 11-12.02. - - asigurarea repausului la Pacientulprezinta o
2015.Respiratie inadecvata imbunatatirea pat - asigurarea pozitiei stare generala mai
manifestata prin: - rea respiratiei care diminueaza durerea si buna decat la
dispnee si a faciliteaza o ventilatie venire
datorita exudatului masiv schimburilor maxima - ajut pacientul
care comprima plamanul - gazoase sa adopte o
dureri toracice initial pozitie antalgica, pe partea
puternice, accentuate la bolnava,pentru a reduce
miscarea toracelui si miscarile costale -
diminuate odata cu oxigenoterapie la
acumularea de lichid bolnavii cu
dispnee accentuata -
pentru combaterea
dispneei este necesara
efectuarea toracocentezei
de catre medic - informez
pacientul cu privire la
scopul punctiei si pozitia
in care va sta in timpul
punctiei - la indicatia
medicului administrez o
fiola de atropina cu 30 de
minute inaintea punctiei
pentru a preveni
accidentele (atropina
scade excitabilitatea
generala si a nervului
pneumogastric) - in
timpul punctiei il indrum
sa-si mentina tusea pentru
a evita accidentele - dupa
60
efectuarea punctiei ajut
bolnavul sa adopte o
pozitie comoda in
pat:supraveghez functiile
vitale ,culoarea
tegumentelor periodic -
pentru combaterea
durerii la
indicatia medicului
administrez antialgice:
Algocalmin,
Mabron,Tramadol - explic
pacientului importanta
gimnasticirespiratorii si il
invat cum sa o efectueze
61
data: 12-13.02.2015 - asigurarea unei - asigurarea repausului la Pacientul isi
temperaturinorm pat in perioadele febrile - mentine
2. Hipertermie din cauza
ale asigur conditii de confort temperat ura
procesului infectios la
termic in salon - asigur inlimitele normale
nivelul pleurei
lenjerie adecvata pe care o
manifestat prin: -
schimb dupa fiecare val de
frisoane - diaforeza -
transpiratii - sterg
febra „in platou' (39-
tegumentele pacientului
40°C)
dupa fiecare val de
transpiratii si ori de cate ori
este nevoie - invat
pacientul sa poarte sosete
de bumbac absorbante si sa
le schimbe frecvent -
combaterea deshidratarii
prin administrarea de
lichide sub forma de
sucuri,ceaiuri - la indicatia
medicului
administrez medicatie
antipiretica:Aspirina,
Paracetamol, antibiotica si
vitamine din complexul B
data: 14-15.02.2015 - pacientul sa se - asigur un climat Pacientul respecta
3.Alimentatie inadecvata poata alimenta corespunzator si un
anturaj
corespunzator varstei
62
manifestata prin:- corespunzator - aerisesc bine salonul regimul alimentar
inapetenta - inaintea fiecarei mese -
si prezinta pofta de
scadere in educ bolnavul in ceea
mancare.
greutate - astenie ce priveste importanta
fizica respectarii tratamentului
medicamentos si a
regimului alimentar-
administrarea
medicamentelor in
functie de orarul mesei -
asigur un regim
alimentar care va
constituiun aport
suficient de
proteine,glucide si multe
lichide pentru
hidratarea organismului. -
prezint meniul atractiv
pe o tava protejata cu un
servet curat - dupa
evidentierea lichidului
pleural in urma
examenului radiologic,se
va impune un regim
hiposodat
data: 16-17.02.2015 - pacientul sa - solicit pacientului si Pacientul se poata odihni
aiba un somn il ajut sa normal.
4. Dificultate in a se
linistit, odihnitor evite 'picotelile,, din
odihni ; manifestata prin: -
pe perioada cursul zilei,antrenandu-
treziri frecvente -
internarii l in activitatii de
insomnii
relaxare - asigur
linistea nocturna si
conditii de confort
termic- aerisesc
63
incaperea inaintea
somnului nocturn -
planific ingrijiriile si
interventiile delegate,
astfel incat sa evit
trezirea pacientului
intre orele22-6. - la
indicatia medicului
administrez somnifere
data: 18-19.02.2015 - pacientul sa - preiau pacientul din Pacientul se simte in

comunice cel putin momentul internarii si ma sigurantadeoarece sunt
5. Comunicare la nivel
non-verbal cuechipa prezint cu numele,functia prezenta in permanenta
afectiv inadecvata din
de ingrijire pe toata si rolul meu in echipa de langa bolnav.
cauza alterarii profunde a
perioada spitalizarii - ingrijire - • realizez un
stariigenerale, manifestata
pacientul sa climat
prin: - anxietate -
fie linistit si convins de liniste,calm,asigurand
somnolenta diurna
de prezentafamiliei pacientul de intreaga mea
pe toata perioada disponibilitate in
bolii acordarea ingrijirilor -
ma adresez calm
pacientului si
familiei,asigurandu-l ca
echipa de ingrijire va
face tot posibilul pentru
evolutie buna - asigur
familia ca pacientul nu
va avea dureri si ca voi
fii prezenta in
permanenta langa bolnav.
64
Urmarirea functiilor vitale:
Data Ora T.A.mmHg Puls Resp. Temp.
11.02.2015 700 110/70 100 13 39.9°
12.02.2015 700 100/60 82 15 39.9°
13.02.2015 700 120/75 78 18 38.1°
14.02.2015 700 100/70 75 17 37.2°
15.02.2015 700 115/65 69 16 37.9°
16.02.2015 700 110/70 72 16 37.9°
17.02.2015 700 110/60 76 17 37.2°
18.02.2015 700 100/75 70 16 37.2°
19.02.2015 700 100/60 64 16 37°
65
Examen de laborator:
EX. CERUT CONDITII DE VALORILE VALORILE

RECOLTARE NORMALE
PACIENTU LUI
V.S.H. 1.6 ml sange venos + 0.4 lh 4-6mm 2h 5- lh 120mm 2h
ml citrat de sodiu 10mm 210mm
Hemoglobina 2 ml sange venos + 14-18g% 17g%
anticoagulant (heparina)
sau E.D.T.A.
Hematocrit 2 ml sange venos + 45+/-9% 47%
sau E.D.T.A.
Leucocite 2 ml sange venos + 4-8 mil/mm3 19 mil/mm3
sau E.D.T.A.
Glicemie 2 ml sange venos + 0.4 mg 70-120 mg% 85mg%
florura de natriu
G.O.T 3-4 ml sange venos fara 2-46u/l 16u/l
anticoagulant
G.P.T 3-4 ml sange venos fara 2-49u/l 17u/l
anticoagulant
Fimbrinogen 4-5 ml sange venos + 0.5 200-400mg 285mg
ml citrat de natriu 3.8%
Ex.de urina se recolteaza urina de - -
dimineata in recipiente
curate
Ex.sputei se recolteaza sputa prin negativ negativ
expectoratie in baloane cu
gatullarg sau in cutii Petri.
Inainte de recoltare
bolnavul isi vaface toaleta
bucala,rinofaringiana si
nazala Bolnavultuseste si
66
ce se rupe in urma tusei
expectoreaza in vasul
cu gatul larg steril sau in
cutia Petri,
Ex.lichidului reactia Rivalta Pozitiva pozitiva

pleural
Amilaze pleurale 24-99 U/l 58 u/l

Proteinopleurie 6.2-8gr/dl 7.3gr/dl
LDH pleural 230-460U/1 1063U/1
Glicopleurie 70-110mg% 53mg%
Examinari paraclinice:
- examen radiologic-ne arata prezenta lichidului pleural
- intradermoreactia la tuberculina(I.D.R.)-pozitiva
- toracocenteza
- examenul sangelui
- sumar de urina
Administrarea medicamentelor:
67
68
Denumirea Calea Doza Actiune Efecte secundare
Izoniazida oral lx300mg bacteriostatic cefalee, ameteli, polinefrita, convulsii
Rifampicina oral lx600mg antibiotic-bactericid greata, voma, diaree, anorexie, cefalee, ameteli, scotom, afectarea
ficatului, hemoliza
Pirazinamida oral lxl500mg antituberculos leziuni hepatice, icter, anorexie, voma, greata
Prednison oral 2x25mg antiinflamator,antiale pirozis, epigastralgii, activare sau agravarea diabetului, insomnie,
rgic,antitoxic,antileuc emic agitatie, glaucom, activarea sau agravarea ulcerului gastro-
duodenal
Augmentin oral 3x625mg antibiotic diaree, indigestie, candidoze intestinale
69
Paracetamol oral 2x500mg antipiretic,analgezi eruptii cutanate alergice, trombocitopenie, leziuni renale,
c agranulocitoza
Diclofenac rectal 2x1 sup antiinflamator
Dicarbocalm oral 3x6mg antiacid gastric hipersecretie gastrica,insuficienta renala
Codenal oral 3x20mg antitusiv constipatie, greata, voma
70
Alimentatie si hidratare:
In primele zile bolnavei se recomanda repaus la pat. Pe cursul spitalizarii bolnava va

urma un regim hidric,hiposodat cu multe proteine, glucide si multe vitamine.
Concluzii generale:
Am urmarit pacienta M.V. timp de 8 zile si am constatat o imbunatatire a starii generale

a bolnavei. Bolnavei i s-a recoltat sange pentru efectuarea analizelor biologice, sange
pentru V.S.H., hemoleucograma, glicemie, transaminaze, fibrinogen. Valorile
examenelor biologice sunt usor modificate, insa V.S.H.-ul este foarte ridicat. S-a recoltat
urina pentru sumar de urina, ale carui rezultate sunt bune. De asemenea s-a recoltat sputa si
lichid pleural pentru determinarea bacteriei care a produs infectia. Sputa a iesit negativa,insa
in lichidul pleural s-a evidentiat prezenta bacilului Koch.
Bolnava a fost supusa unei radiografii toracice care arata prezenta lichidului pleural
in cavitatea pleurala.
La internare bolnava prezinta temperatura crescuta 39.9°C care se mentine in platou
cateva zile, pulsul a fost putin crescut, T.A. normala, si respiratia este deficitara.
Tratamentul prescris de medic consta din: Tuberculostatice (HIN, Pirazinamida,

Rifampicina Etambutol), Corticoterapie (Prednison), Simptomatice(Paracetamol,
Diclofenac, Codenal), Antibiotice (Augmentin) si vitamine din complexul B.
Tratamentul a fost urmat corespunzator, efectele sale fiind benefice.
Dupa efectuarea punctiei pleurale (toracocentezei) bolnava urmeaza un regim alimentar

hiposodat, cu continut crescut de proteine si glucide.
Nevoile deficitare sunt satisfacute in momentul externarii.
71
CAPITOLUL IV
ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE IN PLANURILE DE

INGRIJIRE
Primul caz de boala este al pacientului T.B. in varsta de 35 ani, domiciliat

in,Rosiori de Vede internat la spitalul T.B.C. cu urmatoarele simptome:junghi toracic,
febra ridicata, stare generala alterata, cu diagnosticul de pleurezie stanga de etiologie
TBC. I se efectueaza bolnavului o punctie pleurala pentru evacuarea lichidului. Cantitatea
eliminata este de 800 ml, lichidul avand aspect serocitrin.
Bolnavul prezinta 6 nevoi fundamentale deficitare: nevoia de a respira,nevoia de a
mentine temperatura in limite normale,nevoia de a manca,nevoia de a elimina, nevoia de a
comunica, nevoia de a se odihni.
Obiectivele specifice legate de afectiunea de baza avute in vedere de asistenta medicala

sunt: asigurarea conditiilor de spitalizare,asigurarea unei bune respiratii, asigurarea unui
climat adecvat pentru mentinerea temperaturii constante,asigurarea unui regim alimentar
corespunzator,atat cantitativ cat si calitativ, asigurarea igienei corporale adecvate pentru
mentinerea tegumentelor curate si uscate. In functie de nevoile • deficitare asistenta
medicala a efectuat urmatoarele ingrijiri:
- in vederea obtinerii unei bune respiratii asistenta a asigurat bolnavului

un salon curat si bine aerisit si aseaza bolnavul in pozitie semisezanda,
decubit dorsal sau lateral pe partea bolnava;
- combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei bolnavului si prin

administrarea de analgezice;
- in vederea scaderii temperaturii asistenta medicala asigura un salon

aerisit,combate deshidratarea prin administrarea de lichide si
administreaza bolnavului medicatie antipiretica;
72
-
- alimentatia bolnavului va cuprinde multe proteine si vitamine care sa

ajute la cresterea imunitatii bolnavului;
- asistenta va ajuta bolnavul pentru efectuarea igienei corporale;lenjeria

bolnavului si cea de pat vor fischimbate cu o lenjerie curata si uscata.
Valorile normale ale produselor biologice au fost usor modificate, exceptie facand
V.S.H.-ul, care a fost foarte crescuta.
Tratamentul urmat de bolnav a constat din: Tuberculostatice (Rifampicin,
Pirazinamida, Izoniazida Etambutol); Corticoterapice (Prednison);
Simptomatice(Paracetamol, Codenal, Diclofenac); Antibiotice pe baza
antibiogramei (Augmentin); si Vitamine din complexul B.
La externare starea bolnavului este buna,bolnavul trebuie sa urmeze tratamentul
prescris la domiciliu, sa se fereasca de frig si eforturi fizice. Se vaprezenta la control la o
luna de la externare.
Al doilea caz urmarit este al unei pacient A.P. in varsta de 31 ani, domiciliata in
com.Peretu,care se interneaza in Clinica de Pneumoftiziologie cu urmatoarele acuze:
junghi in regiunea hemitoracelui stang, febra, frisoane, transpiratii, tuse seaca, scadere
ponderala cu diagnosticul de pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.
Este supusa unei radiografii toracice care evidenteaza prezenta lichidului pleural in
cavitatea pleurala. In urma punctiei pleurale se extrag 900ml. lichidserocitrin, care
examinat releva prezenta bacilului Koch in lichidul pleural.
Se recolteaza sange pentru investigatii de laborator. Valorile produselor biologice sunt
normale sau foarte putin modificate,iar V.S.H.-ul este foarteaccelerat. Examenul urinii
este normal,iar in sputa nu se evidentiaza bacilul Koch.
Bolnavul prezinta 5 nevoi fundamentale deficitare: nevoia de a respira,nevoia de a
mentine temperatura in limite normale,nevoia de a manca si abea,nevoia de a
comunica,nevoia de a elimina.
sunt: asigurarea conditiilor de spitalizare,asigurarea unei bune respiratii,asigurarea unui
73
corespunzator,atat cantitativ cat si calitativ, asigurarea unui somn linistit pe perioada
spitalizarii. In functie de nevoile deficitare asistenta medicala a efectuat urmatoarele ingrijiri:
- in vederea obtinerii unei bune respiratii asistenta a asigurat
bolnavului un salon curat si bine aerisit si aseaza bolnavul in pozitie
semisezanda,decubit dorsal sau lateral pe partea bolnava. In
situatiile grave va administra O2.
- combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei bolnavului si prin

administrarea de analgezice
- in vederea scaderii temperaturii,asistenta asigura un salon

medicatie antipiretica.
-
- alimentatia bolnavului va cuprinde multe proteine si vitamine care
sa ajute la cresterea imunitatii bolnavului.
Tratamentul urmat de bolnav a constat din:
- Tuberculostatice :Rifampicin,Pirazinamida,Izoniazida,Etambutol,
- Corticoterapice: Cortizon
- Simptomatice: Paracetamol, Codenal
- Vitamine: vitamine din complexul B
- Antibiotice dupa antibiograma.
La externare starea bolnavului este buna,bolnavul trebuie sa urmeze tratamentul

prescris la domiciliu,sa se fereasca de frig si eforturi fizice. Se vaprezenta la control la o
Al treilea caz urmarit este al unei paciente M.V. in varsta de 38 ani, domiciliata in
Rosiori de Vede, care se interneaza in Clinica de Pneumoftiziologie cu urmatoarele acuze:
74
durere toracica, febra, frisoane, transpiratii, inapetenta, scadere ponderala cu diagnosticul
de pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.
Este supusa unei radiografii toracice care evidenteaza prezenta lichidului pleural in
cavitatea pleurala. In urma punctiei pleurale se extrag 700ml. lichidserocitrin,care examinat
releva prezenta bacilului Koch in lichidul pleural.
Se recolteaza sange pentru investigatii de laborator. Valorile produselor biologice sunt

normale sau foarte putin modificate, iar V.S.H.-ul este foarte accelerat. Examenul urinii
este normal,iar in sputa nu se evidentiaza bacilul Koch.
Bolnava prezinta 5 nevoi fundamentale deficitare: nevoia de a respira, nevoia de a

mentine temperatura in limite normale,nevoia de a manca si a bea,nevoia de a comunica,
nevoia de a dormi.

sunt: asigurarea conditiilor de spitalizare, asigurarea unei bunerespiratii,asigurarea unui
corespunzator, atat cantitativ cat si calitativ,asigurarea unui somn linistit pe perioada
spitalizarii. In functie de nevoile deficitare asistenta medicala a efectuat urmatoarele ingrijiri:
- in vederea obtinerii unei bune respiratii asistenta asigura bolnavei

un salon curat si bine aerisit si aseaza bolnava in pozitie
semisezanda,decubit dorsal sau lateral pe partea bolnava. In
situatiile grave va administra O2.
- combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei bolnavei si prin

administrarea de analgezice.
- in vederea scaderii temperaturii,asistenta asigura un salon

medicatie antipiretica.
- alimentatia bolnavei va cuprinde multe proteine si vitamine care sa

ajute la cresterea imunitatii bolnavei.
Tratamentul urmat de bolnava a constat din:
-
75
- Tuberculostatice :Rifampicin,Pirazinamida,Izoniazida,Etambutol,
- Corticoterapice: Cortizon
- Simptomatice: Paracetamol,Codenal
- Vitamine: vitamine din complexul B
- Antibiotice dupa antibiograma.
La externare starea bolnavei este buna,bolnava trebuie sa urmeze tratamentul

prescris la domiciliu, sa se fereasca de frig si eforturi fizice. Se vaprezenta la control la o
76
CAPITOLUL V
CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII
Lucrarea cu titlul 'Ingrijirea pacientului cu pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.'

cuprinde cinci capitole:
Primul capitol trateaza, probleme legate de structura aparatului respirator respectiv a
pleurei, definitia, etiopatogenia, anatomia patologica, simptomatologia, semnele clinice,
examenele paraclinice, diagnosticul pozitiv, diagnosticul diferential, evolutia si
tratamentul pleureziei serofibrinoase de etiologie T.B.C.
Al doilea capitol se refera pe larg la atitudinea pe care o adopta asistenta medicala in

acordarea ingrijirilor pe sectia de pneumoftiziologie la un pacient cu pleurezie serofibrinoasa
de etiologie T.B.C:
- supravegherea bolnavului din momentul internarii si pana la

externare
- asigurarea conditiilor de spitalizare
- asigurarea igienei corporale si generale
- pozitia bolnavului in pat
- urmarirea functiilor vitale si vegetative
- alimentarea bolnavului
- tratamentul medicamentos al bolnavului
- interventiile asistentei medicale in efectuarea toracocentezei
- efectuarea recoltarilor biologice si patologice
- educatia sanitara
- profilaxaia pleureziei serofibrinoase de etiologie T.B.C.

- externarea bolnavului.
77
In al treilea capitol sunt prezentate 3 cazuri de boala prin intermediul dosarului de
ingrijire.
Capitolul patru cuprinde analiza cazurilor de boala prezentate in planurile de

ingrijire.
78
BIBLIOGRAFIE
1. L. Gherasim Medicina Interna vol.I Ed. a II-a Bucuresti,2003;
2. M. Popescu, I.P. Stoicescu, C. Didilescu Pneumologie

Clinica Ed.Universitatii 'LucianBlaga' Sibiu, 1999,
Anatomia si fiziologia omului, Ed.1996,
Tehnica ingrijirii bolnavului,Vol.1,II, Ed. 1978,
Manual de medicina interna pentru cadre medii, Ed. 1995,
Tehnica ingrijirii bolnavului,Vol. I, II, Ed.1978,
Ghid de nursing, Ed. 1995;
79

Pleurezia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pleurezia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DE DIPLOMĂ

1.3 Anatomie patologica.........................................................9

1.5 Examinari paraclinica......................................................11

1.6 Diagnosticul pozitiv.........................................................12

1.7 Diagnosticul diferential...................................................13

“Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască,

deşi aproape toţi se nasc cu ea”

Respiratia este o functie care asigura eliminarea dioxidului de carbon si

Am ales aceasta afectiune a aparatului respirator deoarece este o boala care

Un alt motiv de a alege aceasta afectiune este acela ca in timpul perioadei

De aceea exploararea functiei respiratorii a devenit astazi indispensabila

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLEUREI

Pleura esete o membrana subtire, umeda, stralucitoare, care captuseste cavitatea

- Ser (pleurezii serofibrinoase)

Pleurezia tuberculoasa este definita ca acumulare de lichid in cavitatea pleurala ca

Frecventa pleureziilor serofibrinoase tuberculoase este in relatie directa cu starea

Constatarile clinice, radiologice, pleuroscopice si anatomo-patologice prin prezenta

Calea de patrundere a germenilor la nivelul pleurei este

1.3. Anatomie patologica

Elementul morfopatologic principal este constituit de foliculul tuberculos, care

Debutul pleureziei tuberculoase este in general acut, dar la aproximativ 30%

Manifestarile acute sunt precedate de o perioada de astenie, subfebrilitate,

Durerea (junghiul), initial puternica, are tendinta la diminuare odata cu

Febra, constant intalnita in cazul debutului acut scade progresiv dupa 2 - 3

Tusea, in general uscata se exacerbeaza adesea cu modificarea

Dispneea este in relatie directa cu volumul revarsatului pleural.

1.5. Examinarii paraclinice:

Examenul radiologic. Volumul de lichid necesar pentru ca o pleurezie sa poata

Intradermoreactia la tuberculina - a fost apreciata in trecut ca fiind intens pozitiva in

Examenul lichidului pleural. Aspectul lichidului este cel mai

Examenul bacteriologic poate oferi elementul de certitudine etiologica.

Determinarile biochimice din lichidul pleural nu aduc elemente de certitudine pentru

In cazul pleureziilor tuberculoase se pun in evidenta foliculii tuberculosi in peste 80%

Daca nici punctia bioptica nu a rezolvat problema diagnosticului, se poate apela la

1.6. Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul pozitiv al pleureziei tuberculoase se bazeaza, in primul rand, pe

- IDR pozitiva la tuberculina sau care se pozitiveaza dupa 4-6

1.7. Diagnosticul diferential

Manifestarile clinico-radiologice nespecifice precum si informatiile relative pe care

Debutul pleureziei tuberculoase, mai frecvent insidios la varsta peste 40 ani,obliga la

Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase se mai face cu:

• pleureziile cardiace prin discretia manifestarilor si caracterele macroscopice

Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase include, in concluzie,

majoritatea pleureziilor cu lichid clar.

Obiectivele principale ale tratamentului se refera la:

2) prevenirea sechelelor si a determinarilor tuberculoase

3) asigurarea unei functii pulmonare normale;

La noi in tara tratamentul pleureziilor autonome se efectueaza conform unor norme

Asocierea pleureziei tuberculoase cu determinari pulmonare sau in alte organe obliga

SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI DIN MOMENTUL INTERNARII

2.1. Internarea pacientului in spital.

Internarea bolnavului in spital constituie o etapa deosebita in viata sa deoarece se

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare.

2.3. Asigurarea conditilor igienice a pacientilor internati .

Pregatirea patului si accesori ile lui;

Schimbarea lenjeriei de pat .

Patul bolnavului este confectionat din tuburi metalice usoare dar

Partea centrala a patului este confectionata din sarma inoxidabila si

Se face pentru a reimprospata patul bolnavului care nu se poate ridica

Intre timp asistenta din partea stanga ruleaza c earceaful impreuna cu

Se aranjeaza colturile cearceafului si se introduc marginile sub saltea,

Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul e imbaiat si la