Cuprins:

1. Partea explicativă și de calcul:

1.1 Bazele teoretice ale procesului.
1.2 Principiul de funcționare al aparatului.
1.3 Calculul termic al aparatului (sau al
instalației).
1.4 Calculul constructiv al alaratului (sau al
instalației).
2. Partea grafică: Vederea generală a
aparatului, format A3.

1.1 Bazele teoretice ale procesului.

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 Operaţia de uscare este răspândită în industria alimentară. În procesul de uscare se elimină
o parte din apa conţinută în produs. Agentul care vehiculează apa este în general aerul care de
cele mai multe ori este şi agentul termic al procesului.
Cantitatea de apă absorbită de aer depinde de proprietăţile aerului şi de condiţiile pe care le
poate asigura instalaţia de uscare pentru a aduce aerul cât mai aproape de starea de saturaţie în
umiditate.
Apa conţinută de produs poate fi legată mecanic, fizico- chimic şi chimic. Apa poate fi
legată mecanic de produs datorită udării acestuia sau a îmbibării capilarelor acestuia. Legătura
fizico – chimică se realizează prin absorbţie, osmoză sau poate fi structurală (în interiorul
celulelor vegetale, etc.). Apa legată chimic este inclusă în reţeaua cristalnă a unor produse.

În procesul de uscare, umiditatea din material realizează o deplasare din interior spre
exterior prin difuziune după care se evaporează. Se deosebesc două forme de uscare: naturală şi
artificială.
Uscarea naturală se efectuează în aer liber, fără încălzire artificială şi îndepărtarea
agentului de uscare, caracterizată prin durată mare, fără posibilitatea de reglare a procesului.
Uscarea artificială se realizeazăcu ajutorul unui agent de uscare de regulă încălzit care,
după prelucrarea umidităţii din material, se evacuează prin ventilare.
Uscarea poate fi definită ca o operaţie unitară care constă în evaporarea superficială a
umidităţii, urmată de transportul vaporilor rezultaţi, de către agentul purtătorde căldură şi
concomitent difuziunea umidităţii de la interior spre suprafaţa materialului supus uscării.
Uscarea poate fi realizată prin două metode:
a) Uscare prin fierbere în care analog evaporării, produsul este adus la o temperatură la
care lichidul volatil se vaporizează. Această metodă se întâlneşte şi la uscarea prin depresiune
(vid) sau la uscarea prin biofilizare (sublimare) a produselor congelate;
b) Uscarea prin antrenare presupune contactul produsului cu un agent gazos care
furnizează căldura
T[oC] Temperatura aer (t uscat)
necesară antrenării prin
evaporare a umidităţii,
sistemul evoluând spre
Temperatura produs
echilibrul presiunii
parţiale al vaporilor Temperatura aer (t umed)

lichidului în fază umiditate

9 8 7 6 5 4 3 2 1 [kg/kg s.u.]
gazoasă şi al celui de la
Fig.22.1 Relaţia dintre temperatura aerului şi umiditatea produsului
suprafaţa produsului.

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 În cazul legumelor şi fructelor procesul de uscare se desfăşoară în două etape distincte
(fig.22.1) .În prima etapă se produce o evaporare a apei libere cu o sinteză de uscare constantă,
temperatura aerului fiind egală cu temperatura termometrului umed, până când umiditatea de la
suprafaţa produsului pe care-l uscăm se va egala cu umiditatea higroscopică constituind
umiditatea critică a produsului respectiv. Din acel moment caracterul evaporării se schimbă.
Aerul nu se mai saturează cu vaporii de apă până la valoarea de 100 % decât la o valoare mai
mică, egală cu umiditatea de echilibru. Temperatura aerului se va apropia de temperatura
termometrului uscat. Evaporarea se va produce tot mai mult în profunzimea produsului
pătrunzând spre centrul bucăţii. În momentul în care umiditatea întregii bucăţi va fi egală cu
umiditatea higroscopică a produsului, zona de vaporare atinge centrul acesteia.
În consecinţă viteza de uscare se reduce treptat în a doua perioadă, proporţional cu
reducerea umidităţii produsului. A doua perioadă poartă numele de perioada de scădere a vitezei
de uscare.

Aceste două perioade de uscare sunt delimitate de umiditatea critică, de a cărei valoare
depind atât durata uscării cât şi calitatea produsului uscat.

Prin viteză de uscare se înţelege cantitatea de umiditate eliminată în unitatea de timp (v =

dU/dt). Din urmărirea
uscării unui material în dU/d umi
d
timp s-a construit diagrama
UI
din fig 22.2. Curba poate
avea o primă porţiune U UC
v
B C
ascendentă A-B
reprezentând perioada
iniţială de stabilire a tim
D
p
regimului de uscare când A
suprafaţa materialului Fig.22.2 Diagrama uscării în timp : v = viteza ;u = umiditatea
supus uscării ajunge la
temperatura termometrului umed al agentului de uscare, apoi o porţiune orizontală BC de uscare
la viteză constantă şi o porţiune CD de uscare la viteză descrescândă.
Punctul C de pe curbă, numit şi punct critic corespunde umidităţii critice. În unele cazuri
când materialele au umiditatea critică foarte ridicată lipseşte perioada de uscare la viteză
constantă.

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 1.2 Principiul de funcționare al aparatului.
Uscarea se poate realiza utilizând diferite instalaţii care pot fi clasificate după mai multe
criterii:
- după modul de funcţionare: uscătoare discontinue şi uscătoare continue.
- după modul de transmitere al căldurii necesare pentru evaporarea umidităţii din produs se
întâlnesc:
 uscătoare prin convecţie, la care agentul care îndepărtează umiditatea (aerul sau alt gaz)
este şi agentul termic;
 uscarea prin conducţie care transmit căldura prin intermediul unei suprafeţe de
transfer;
 uscatoare prin radiaţie;
 uscătoare combinate (prin conducţie, convecţie, radiaţie), prin sublimare, prin
pulverizare, uscarea cu CIF (dielectrică), în câmp sonor, prin fluidizare.
- după presiunea la care se efectuează uscarea: la presiune atmosferică, la suprapresiune şi sub
vid;
- după natura agentului de uscare sunt uscătoare cu aer cald, cu gaze de ardere, cu abur
supraîncălzit;
- după circuitul matrialului şi agentului de uscare se întâlnesc uscătoare în echicurent, în
contracurent şi mixte;
- după timpul constructiv: uscătoare tip cameră sau dulap, tunel, tip bandă transportoare, rotative,
turbină, prin pulverizare, prin fluidizare şi pneumatice, speciale (cabană pentru cereale şi tip
valturi).

Metode de uscare. Tipuri de uscătoare

Uscarea prin convecţie
Uscarea prin convecţie este un proces prin care încălzirea şi evaporarea în vederea
reducerii umidităţii materialelor se face cu ajutorul aerului umed sau cald sau a gazelor de ardere
fierbinţi.
Procesul se poate realiza printr-o singură trecere a aerului peste material.

Pentru realizarea procesului de uscare prin convecţie aparatele respective prezintă două
părţi distincte: un element de încălzire a aerului, de obicei un schimbător de căldură, sau în cazul
folosirii gazelor de ardere, un focar şi o cameră de amestec şi elementul de realizare al procesului
de uscare propriu zis; aceste elemnte putnd fi separate sau într-un singur aparat.

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 După construcţie, acest tip de uscătoare pot fi de tipul: uscătoare cameră, uscătoare cu
bandă, uscătoare tambur, uscătoare turbină, uscătoare tunel şi uscătoare prin pulverizare.
a) Uscătoare tip cameră sau dulap: sunt formate dintr-o încăpere de mărimea unui dulap
până la mărimea unei camere 1, care poate atinge mai multe nivele. Materialul, aşezat în stive pe
stelaje cărucioare sau tăvi 2, va
fi supus unui curent de aer în
circuit forţat, asigurat de
ventilatoarele 3, încălzirea lui
făcându-se în bateriile de
încălzire 4. Aerul poate fi
parţial recirculat.
În industria alimentară,
din această categorie, se a) b)

întâlnesc uscătoarele cu zone

Fig.22.3.Uscǎtoare cu camerǎ sau dulap a)cu recirculare parţialǎ a
pentru uscarea fructelor şi aerului b)cu încǎlzire intermediarǎ şi recirculare parţialǎ
legumelor şi uscătoarele de malţ
cu camere verticale.
b)Uscătoarele cu bandă
Pentru deplasarea continuă a materialului prin uscător se utilizează constucţii de uscare în
care deplasarea materialului se
realizează pe benzi transportoare.
Uscãtorul cu benzi face parte din
categoria uscătoarelor cu
funcţionare continuă şi sunt
formate din mai multe
transportoare cu bandă 1, pe care
materialul înainteză în
contracurent cu agentul de uscare.
Banda este o plasă din sârmă de Fig.22.4 Uscãtor cu benzi

oţel. În uscătoarele cu bandă

matrialul se usucă neuniform datorită
amestecării la trecerea de pe o bandă pe

Fig.22.5. Uscǎtor cu benzi cu plǎci

rabatabile
Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 cealaltă. Pentru o uniformizare mai bună a uscării, pe benzile superioare se pot prevedea
dispozitive de uscare.
Viteza benzilor este de 0,3...0,5 m/s. Încălzirea aerului asigură prin bateria de radiatoare 2.
Un dezavantaj al acestor tipuri de uscătoare este că este utilizată numai ramura superioară a
benzii. Pentru înlăturarea acestui incovenient s-au construit benzi cu plăci rabatabile (fig.22.5).
Banda este confecţionată din plăci care cu ajutorul unor piese de ghidaj sunt ţinute în
poziţie orizontală până în apropierea tamburului de la capăt unde ele se deschid, lăsând
materialul să cadă pe ramura inferioară a benzii. Astfel toată banda va fi încărcată uniform cu
materialul.
Uscătoarele cu benzi suprapuse se întrebuinţează pentru uscarea legumelor şi fructelor,
amidonului, pastelor şi săpunului.

c) Uscarea prin fluidizare sau ĩn strat fluidizat

Uscătoarele în strat fluidizat se folosesc pentru uscarea materialelor cu umiditate ridicată,
nelipicioase granulate şi neaglomerate cum ar fi: seminţele de oleaginoase, cerealelor, legumelor,
a drojdiei, amidonului şi a zahărului.
Fluidizarea se obţine prin suflarea unui gaz cu anumită viteză printr-o masă de granule ce
se găsesc pe o placă poroasă sau pe un grătar, şi datorită deplasării aerului, granulele se
distanţează formând un aşa zis “ strat dens”

Uscarea prin conducţie

În industria alimentară , uscarea prin conducţie se aplică în special produselor care înainte
de uscare se prezintă în stare lichidă.
Procesul de uscare constă în principal prin turnarea sau pulverizarea lichidului pe o
suprafaţă fierbinte unde umiditatea va fi îndepărtată prin evaporare iar produsul uscat se
răzuieşte cu un cuţit. Acest procedeu poate influenţa
negativ calitatea produsului uscat datorită acţiunii
temperaturii ridicate asupra acestuia, în special la
produsele coloidale termolabile ca sânge, ouă, vitamine,
enzime etc. Uscătoarele cele mai utilizate sunt de tipul
uscătoarelor cu cilindrii (fig.22.11). Materialul supus
uscării este introdus în uscător pe la partea superioară în Fig.22.11. Uscǎtor cu
cilindri
spaţiul dintre cilindrii 2 aflaţi în carcasa 1, aderând sub
formă de peliculă pe suprafaţa acestora.

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 Cilindrii fiind antrenaţi în mişcare de rotaţie şi încălziţi cu aburii ce condensează în
interiorul acestora, uscă materialul şi-l deplasează spre sistemul de răzuire. Materialul uscat, ras
cu ajutorul cuţitelor 3 se evacuează la partea inferioară, iar umiditatea este antrenată prin
curentul de aer insuflat în contracurentde către un ventilator, pe la partea superioară.
În procesul de uscare prin contact este importantă stabilirea temperaturii pe care trebuie să
o atingă suprafaţa peretelui în contact cu materialul supus uscării.
Instalaţiile de uscare prin conducţie cu cilindrii prezintă următoarele caracteristici:
diametrul cilindrilor 0,6...2,5 [m]; turaţia 2...8 [rot/min]; grosimea peliculei supuse uscării
0,1...1 [mm]; necesarul de energie 150...2000 [W/m2] grad, pentru evaporarea unui kg de
umiditate se condensează 1,2...1,5 [kg] abur saturat.

Uscarea prin radiaţie

Căldura necesară realizării uscării poate fi transmisă prin radiaţiile infraroşii. Ca sursă
de radiaţii se pot folosi lămpi electrice cu temperatură de incandescenţă redusă sau elemente
metalice şi ceramice în care se arde combustibil sau circulă gaze fierbinţi. Energia radiant
infraroşie obţinută din radiaţii electrice necesită un consum mare de energie electrică, dar
prezintă avantajele lipsei de inerţie termică. La uscarea cu radianţi încălziţi cu flacără sau gaze
fierbinţi, produsele de ardere părăsesc uscătorul fierbinţi, dar pot fi utilizate la preîncălzirea
materialului ce intră în uscător. În industria alimentară uscarea cu radiaţii infraroşii este aplicată
în industria lactozei cazeinei şi legumelor. În tabelul 22.1 sunt prezentate condiţiile optime
pentru uscarea unor produse.

Condiţiileoptime pentru uscarea unor produse

Produsul ce se usucă Temperatura optimă de uscare Grosimea stratului
0
[ C] [mm]
Lactoză 60...65 5...10
Cazeină 70 5...7
Morcovi 50 15...20
Instalaţiile de uscare cu radiaţii infraroşii folsesc în mod obişnuit pentru deplasarea
materialului, benzile de transport pe care materialul este supus acţiunii radiaţiilor, de sus în jos,
de jos în sus sau din ambele direcţii.

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 USCATORUL PRIN PULVERIZARE CU TEHNICA DE USCARE

Tehnica de uscare prin pulverizare este cea mai utilizată pentru prepararea alimentelor
sub formă lichidă şi semilichidă (soluţii, suspensii, paste). Aceste produse sunt pulverizateşi
amestecate cu aer cald, picăturile lichide având diametrul de 10-200µm, deci o suprafaţămare
expusă uscării. Diametrul picăturilor lichide fiind mic, distanţa dintre centrul picăturilor şi
suprafaţa exterioară este mică uscarea fiind foarte rapidă (1-20 s). Având în vedere efectul de
răcire prin evaporare, suprafaţa particolelor lichide nu depăşeşte mult temperatura termometrului
umed al aerului de uscare, până ce picăturile nu sunt complet uscate.

Uscarea prin pulverizare prezintă, deci, următoarele avantaje:

 uscarea se face în aer, de regulă într-o singură fază de prelucrare;

 uscarea are loc la temperaturi joase, chiar dacă aerul folosit are temperaturi mari
(> 1000C);
 pulverizarea realizează o suprafaţămare de evaporare, care duce la un contact mai
intim intre agentul de uscare şi produs şi, în cosencinţă, uscarea picăturilor are loc
într-un timp foarte scurt;
 în faza finalăa uscării, temperaturaparticolelor solide este aproximativ aceiaşi cu a
mesei de aer umed, aşa că se evită supraîncălzirea şi, deci, nu se modifică prea
mult caracteristicile iniţiale ale produsului;
 produsul rezultat este sub formă de pulbere aproape omogenă, deci nu mai
necesită altă operaţie de mărunţire;
 instalaţiile pot fi compet automatizate.

Componentele principale ale unei instalaţii de uscare prin pulverizare la temperatură

ridicată sunt următoarele:

Componenta de încălzire a aerului necesar uscării – baterii de încălzire – unde aerul este
încălzit cu abur sau gaze de aerare. Pentru uscare pot fi folosite şi direct gazele de ardere, ceea ce
îmbunătăţeşte eficienţa termică a uscătorului, dar există pericolul contaminării produsului cu
compuşii nitraţi/nitriţi precum şi cu N-nitroyodimetilamină;

Componenta de pulverizare a lichidului în picături fine, picăturile mari conducând la

uscarea neuniformă, cu posibilitatea de lipire a produsului pulbere pe pereţii camerei de uscare.

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 Mărimea picăturilor lichide determină densitatea produsului finit şi propietatea de reconstituire.
Componenta de pulverizare poate fi tipul (fig. 2):

 dispozitiv centrifugal sau rotativ;

 duze de pulverizare sub presiune;
 pulverizatoare pneumatice (pentru cele două fluide).

d)Uscătoare rotative: Pentru uscarea materialelor pulverulente cu ar fi borhotul, zahărul,

tutunul, lactoza se folosesc uscătoare rotative, în care agentul de uscare - aerul cald sau gazele de
ardere vine în contact direct cu produsul supus uscării. Uscătorul rotativ (fig. 22.6) este alcătuit
din cilindrul 1 montat orizontal sau puţin înclinat prevăzut în interior cu şicane de repartizare de
tipul prezentat în fig.22.7. Materialul care intră prin dispozitivul de alimentare cade pe paletele
dispozitivului de repartizare şi se deplasează în echicurent cu gazele de ardere, care sunt agentul
de uscare. Datorită şicanelor, materialul se repartizează uniform pe secţiunea cilindrului,
deplasându-se de-a lungul acestuia şi este evacuat prin disozitivul de descărcare. Gazele de
ardere produse în focarul 6 şi amestecat cu aer în camera de amestec 7 pentru a le aduce la
temperatura dorită, circulă în paralel cu materialul şi cu ajutorul ventilatorului 8 sunt eliminate în
atmosferă. Ciclonul 9 recuperează produsul antrenat prin curentul de aer.
Cilindrul este
antenat în mişcare de
căte un angrenaj cu
coroana dinţată 4,
acţionat cu un motor
electric 5.
Uscătoare prin
pulverizare
Fig.22.6 Uscãtor rotativ
Uscarea prin
pulverizare este destinată în special uscării
produselor lichide: lapte, paste subţiri etc. care
sunt pulverizate în particule fine cu diametrul
cuprins între 2 şi 200 m. Prin acest procedeu
se obţine o suprafaţă de evaporare mare, viteză Fig.22.7. Şicane interioare a)palete elevatoare
b)palete distribuitoare c)palete combinate
mare a agentului de uscare fără a necesita o
încălzire la temperaturi care ar periclita

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 calitatea produsului. Materialul uscat se obţine sub formă de pulbere fără a mai necesita o
mărunţire ulterioară.

Uscãtorul
Fig.22.8prin pulverizare
Uscǎtor este prevăzut cu oFig.22.9
prin pulverizare conductã de alimentare
Uscǎtor 1 care aduce
cu jet de aer VT1
suspensia pe discul 2 de unde este pulverizat în camera de uscare 3 prin centrifugare (fig. 22.8).

Pulverizarea se face mecanic cu ajutorul duzelor cu orificii mici ( 0,5 mm) sau prin
pulverizare pneumatică cu ajutorul injectoarelor cu aer comprimat la presiunea de 1,5...7
[daN/m2]. Aerul încălzit în bateria 4, pătrunde în camera de uscare, preia umiditatea de la
particulele de material, după care, trece prin filtrul cu saci 7 fiind aspirat de ventilatorul 6.
Particulele fine se separă căzând pe transportorul melc de evacuare.

În figura figura 22.9 este prezentată schema de funcţionare a uscătorului cu jet de aer VTI.
Camera de uscare este de formă cilindrică cu ambele extremitãţi conice 2. Materialul supus
uscării se introduce prin buncărul de alimentare în conducta de refulare prin care este antrenat de
curentul de aer cald în camera de uscare. Aerul cald este debitat de ventilatorul 5, la un debit care
să asigure o viteză în camera de uscare aproape egală cu viteza de plutire a materialului supus
uscării. Aerul trece în ciclonul 3 şi se separă de material, aerul eliminându-se la partea superioară
iar materialul uscat prin ecluza interioară. Pentru buna funcţionare a uscătorului este necesară
reglarea automată a temperaturii aerului .

Calculul bilanțurilor la uscare

Bilanţul de materiale:
100 u
U su =
a) Umiditatea raportată la subst – uscată Usu: 100−u [%],
(22.1)
unde: u – umiditatea raportată la total [%].

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 100−u i
M f =M i
b) Debitul masic de produs uscat Mf: 100−u f [kg] sau [kg/s],
(22.2)
unde i – reprezintã starea iniţială iar f – starea finală.
ui −u f
W e =M i
c) Cantitatea ( debitul) de apă evaporată We: 100−u f [kg sau kg/s];
(22.3)
1
l=
d) Consum specific aer (l): x f −x i [kg aer uscat/kg apă
evaporată]; (22.4)
We
L= =W e⋅l
e) Consum total de aer-agent uscare: X f −X i [kg aer uscat/s].
(22.5)
22.4.2. Bilanţ termic se determinã egalând cãldurile de intrare cu cãldurile de ieşire:
I) Cãldurile de intrare Qintrare:
a) Cãldura materiei prime:
 Cãldura intratã cu materialul supus uscãrii QI:
Qa = Mf∙Cf∙ti ,
(22.6)
unde: Qa - căldura intrată cu materialul supus uscării; Cf – capacitatea termică masică a
materialului uscat [J/kg∙K]; ti – temperatura iniţială a materialului umed [0C];
 Căldura apei din materialul supus uscãrii:
Qa apa = We ∙Ca ∙ti ,
(22.7)
unde Ca - capacitatea termică a apei [J/Kg∙K]; We - debit de apă evaporată [m3/s];
QI = Qa + Qa apa
(22.8)
b) Căldura intrată cu mijloacele de aşezare sau transport a materialului:
Qmi=Mm . Cm . ti ,
(22.9)
ĩn care: Mm – masa sau debitul masic a mijloacelor de aşezare sau transport [Kg] sau [Kg/s]; Cm
– capacitatea termică a mijloacelor de transport [J/Kg∙K].
c) Căldura intrată cu agentul de uscare Qau:
 Căldura intrată cu aerul exterior:

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 Qaer int = L∙ho ,
(22.10)
unde: L – cantitatea sau debitul de aer [Kg] sau [Kg/s]; ho – entalpia masică aerului atmosferic
[J/Kg].
 Căldura furnizată în caloriferul extern al instalaţiei este dat de fluxul external instala
este dat de fluxul extern al instalaţiei şi se da cu livrarea aparatului:
Qe (e) [J] [Watt];

 Căldura furnizată în interiorul camerei de uscare este generat de puterea de uscare:

Qi(i), J [Watt];
Qau = Qaer int + Qe + QI.
(22.11)
Cãldurile de intrare vor fi:
QI = Qa + Qa apa + Qmi + Qaer int + Qe + Qi.
(22.12)
II) Cãldurile de ieşire Qie:
a) Cãldura ieşitã cu materialul uscat:
Qemu=Mf ∙Cf ∙tf ,
(22.13)
unde: Mf - masa materialului uscat [kg] sau [kg/s]; Cf – capacitatea termică masică a materialului
uscat [J/kg∙K]; tf - temperatura produsului final (uscat) [0C];
b) Cãldura ieşitã cu mijloacele de aşezare sau transport:
Qmf = Mf ∙ Cm ∙ tf ;
(22.14)
ĩn care: Mf – masa sau debitul masic a mijloacelor de aşezare sau transport [Kg] sau [Kg/s]; Cm –
capacitatea termică a mijloacelor de transport [J/Kg∙K].
c) Cãldura evacuatã cu aerul uzat:
Quz = L∙ hz ,
(22.15)
ĩn care: L – cantitatea sau debitul de aer [Kg] sau [Kg/s]; h z - entalpia masicã a aerului uscat de
ieşirea din uscãtor [J/Kg];
d) Pierderile de cãldurã cu exteriorul:
Q ( p) J (Watt);

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 Cãldurile de ieşire vor fi: Qie = Qemu+ Qmf + Quz + Q
(22.16)

Bilanţul termic va fi QI = Qie sau:

Qa + Qa apa + Qmi + Qaer int + Qe + Qi = Qemu+ Qmf + Quz + Q
(22.17)

1.3 Calculul termic și constructiv a apatatului

1. Cantitatea de umezeală scoasă din material în timpul uscării:
U 1−U 2 74−12
W=G2 100−U 1 = 0,35 100−74 = 0,83 [kg/s]
36∗1000
G2= 86400 =0,41 [kg/s]
În conformitate cu diagrama Ramzi avem:
În punctul ,,0” avem:
X0 = X1= 7*10-3 [kg/kg]
I0=5*4,19=20,95 [kj/kg]
În punctul ,,1” avem:
X1=X0 =7*10-3 [kg/kg]
I1=I2=30,05*4,19=129,91 [kj/kg]
În punctul ,,2” avem:
X2 = 31*10-3 [kg/kg]
I0=5*4,19=20,95 [kj/kg]
Unde:X0 și X2- conținutul de umiditate al aerului la începutul și sfîrșitul
procesului.
I0 și I2 -entalpia aerului la intrare și eșire.
2. Determinăm debitul de aer uscat:

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 1 1
L=W*l ; l= X 2−X 0 = 31∗0,007 =0,03 [kg/kg]

L=0,83[kg/kg] *0,03[kg/kg] = 0,024[kg/s]

2.1Căldura utilizată la calorifer în procesul de uscare:
Q=L(I2-I0)= 0,024*(125,91-20.95) = 2,51 [kg/s]
2.2Cantitatea de căldură utilizată:
Q 2,51
q= W = 0,83 = 3,02

3. Calculul uscătorului:
3.1 Calculul volumului camerei de uscare:
3600 kg/h
W
Vc =A = 25
kg
∗h = 144 m3
m3

A=(25 kg/m3*h) – tensiunea volumului uscătorului conform umiditații.Acest

parametru a fost luatconvențional din ,,Steabuikov” în raport cu temperature
inițială a agentuluide uscare (A = f(t)), pentru t1 = 135 Co.
3.2 Calculul diametrului camerei:
144
Dc = √ Vc /π
4
∗k =
√ π
4
∗0,9
=14,3 [m]

Hc
k = 0,9 – coefficient care se determină din raportul k= Dc și depinde de tipul

ajustajelor de pulverizare.
3.4 Calculul înălțimei camerei:
Hc
k= Dc ; Hc = k* Dc = 0,9*14,3 = 12,87 [m]
3.4 Viteza aerului se determină orientativ prin formula empirică:
V = 0,0127√ W = 0,0127*√ 3600 = 0,76 [m/s]
4. Calculul ajustajelor și discurilor de pulverizare:
4.1Calculul presiunei:
P = v2*ρ /2φ2 = 1302 * 1140/ 2*(0,7)2 = 17,34 Pa

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data

 4.2Calculul puterii motorului pentru transmiterea lichidului :
N = G2 * P / 3,6 * 106 * ρ *ηm =600 * 226,65 * 105 /6,6 * 106 *1140
* 0,7 = 135990 / 28728 = 4,7 kw.
Unde: ηm – randamentul mecanic (0,7) .

Coala

Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data