Sunteți pe pagina 1din 24

Proiect tematic UNIVERSUL

Inst. Ghircău Adriana


Grădinița cu program normal DEDRAD

Tema : Cum este/a fost și va fi aici pe pământ?


Proiectul tematic UNIVERSUL cu focalizare pe :
 SISTEMUL SOLAR - perioada 9-13.02.2009
 PĂMÂNTUL – perioada 16-20.02.2009
 EUROPA – perioada 23-27.02.2009.
Obiective
Dezvoltarea capacitătii copiilor de a inţelege şi percepe ce se intămplă cu noi cei mici intr-un Univers gigantic.
Stimularea curiozităţii pentru investigarea şi descoperirea unor fenomene din univers in vederea formării unor premise ale concepţiei despre lumină şi
viaţa.
Exemple de comportament
 Să-şi imbogaţească cunoştinţele despre sitemul nostru solar
 Să inteleagă că Pământul nu este singura planetă din Univers.
 Să-şi imbogaţească cunoştinţele lor despre galaxii, planete, soare şi lună.
 Să-şi imbogaţească cunoştinţele despre lumină şi intuneric.
 Să pună intrebări despre ceea ce vor să afle referitor la temele propuse (in vizită la planetariu).
 Să enumere unele acţiuni pe durata unei zile şi nopţi.
 Să cunoască rolul luminii şi intunericului
 Să cunoască cine şi ce produce lumina.
 Să menţioneze anumite fenomene specifice anotimpurilor, durata zilei şi a nopţii
 Să cunoască efectele rotirii Pământului in Univers (alternaţa anotimpuri, zi-noapte).
 Să ia parte la discuţii informale, să intrebe şi să răspundă la intrebari.

Resurse materiale
Enciclopedii – Memo, globul pământesc, ilustrate, binoclu, imagini pe internet, aparat foto, video proiector, hârtie, foarfece, aracet, lumânare, ochelari
fumurii, diferite materiale

Resurse umane
Grupa mare-pregătitoare, profesor de geografie, parinţi, bunici, educatoare
Resurse temporale
Trei săptămâni.
Metode
Explozia stelară, Brainstorming-ul, observarea spontană şi dirijată, discuţii, explicaţia, demonstraţia, invâţarea prin descoperire, problematizarea,
experimentul, jocul de rol, studiu de caz, metoda mozaic.
Eveniment de deschidere
Cănd făceam ordine impreună cu copiii la materialele de la centrul tematic mi-a căzut jos o imagine cu sistemul solar. Copiii au fost impresionaţi de
imagine, nu mai văzuse pănă atunci reprezentarea planetelor in sistemul solar. Prin metoda brainstorming-ului am incercat să obţin de la ei ceea ce văd. Unii
au zis mingi, alţii inele, alţii biluţe mari şi mici şi un singur copil a spus planete.
Sursa alegerii subiectului
Atunci mi-a venit ideea de a concepe un proiect tematic despre Univers. Ideea a fost imbrăţişată cu bucurie de ambele parţi.

Centru tematic

Centrul tematic va fi afişat pe un loc vizibil, pe un panou, măsuţă, rafturi unde materialele vor fi expuse astfel incât copiii să le poată privi, manuii, să se
joace cu ele sau să adauge altele noi. Pentru inceput se vor aseza planşe, tablouri, enciclopedii, globul pământesc, carţi, reviste, pliante, video proiector,
diapozitive, etc. Pe parcursul săptămânii in timpul derulării proiectului centrul tematic se va imbogăţi cu lucrări ale copiilor şi diverse materiale aduse de
câtre parinţi sau achiziţionate in urma vizitei la Planetariu.

Inventar de probeleme

Ce ştiu copiii ?
• Soarele şi luna sunt singuri pe cer şi nu se intlnesc niciodată;
• Când e soare pe cer este zi, cand sunt lună şi stele este noapte;
• Cănd e zi lucrăm, măncăm, ne jucăm;
• Noaptea dormim ca să creştem mari, ne odihnim;
• Cunosc câteva planete;
• Ce obiecte produc lumină;
• Impactul luminii asupra plantelor şi animalelor;
• Impactul intunericului asupra plantelor şi animalelor.

Ce pot afla copiii ?


• Care este mişcarea pământului, alternanţa zi-noapte, anotimpuri?
• Cum sunt aliniate planetele?
• Ce sunt galaxiile ?
• Ce este Sistemul Solar?

• De ce este posibilă viaţa pe Pământ ?
• Ce se observă pe cer noaptea?
• De ce nu cad stelele?
• Ce apare pe cer noaptea şi işi modifică forma ? (Luna)
• De ce cănd la noi este zi in America este noapte ? (experiment – cum se intamplă acest lucru ?)
• Cine ne dă lumină noaptea ? (becul, luna, lumânarea, alte surse)
• Evoluţia luminii artificiale din cele mai vechi timpuri (cremene, opaiţ, torţe, fâclii, lumânare, lampă, felinar, lanternă, bec, etc.)
• Ar fi bine să fie numai lumină sau intuneric?
• Dacă putem trai fără lumină?
• Corpurile care ne dau lumină şi caldură ?
• Stelele dau lumină ?
• Cum circulă mijloacele de transport, pe apă, pe uscat, prin aer, pe intuneric ? (orientarea)
• De ce alternează zi-noapte?
• De ce alternează lumină-intuneric?
• Care este starea plantelor pe lumină?
• Care este starea animalelor pe lumină?
• Ce activitaţi se pot desfăsura noaptea-ziua?
• Despre continentul Europa.
• Ce este Uniunea Europeană?
• Despre civilizatia și cultura țărilor member U.E.

SCRISOARE CĂTRE PĂRINȚI


Dragi părinţi,

Zilele acestea am hotarăt împreună cu doamna educatoare să ne îmbogăţim cunoştinţele despre COSMOS.
În săptămânile care vor urma (trei) vom afla multe informaţii despre planeta pe care trăim, dar şi despre celelalte planete ale universului, despre celelalte
astre din Galaxie și despre continente, iar tema proiectului este: « Universul ».
Pentru ca activităţile noastre să fie cât mai plăcute şi interesante vă rugăm să ne ajutaţi şi să aduceţi la grădiniţă : imagini şi poveşti cu şi despre acesta
sau informaţii despre planetele Sistemului Solar etc.

Vă mulţumim !
Copiii din grupa mare şi doamna educatoare

Evaluare

Evaluarea proiectului s-a realizat printr-o expoziţie cu lucrările copiilor, prin prezentarea in faţa parinţilor a unui film didactic realizat în cele trei
săptămâni, prin realizarea unui album cu fotografii din timpul acţiunilor și prin participarea la concursul EUROPREȘCOLARUL – CU EUROPA… LA JOACĂ.
Satisfacţia copiilor, părinţilor si educatoarei, in timpul derulării acestui proiect a fost mare. Copii au fost interesaţi de temă si au descoperit multe lucruri
noi.

Bibliografie
 Aplicaţii ale metodei proiectelor 2007, Editura CD PRESS,
 MÉMO – Enciclopedie pentru cei mici – Editura AQUILA
 E.T. extraterestrul descoperă Sistemul solar – Editura RAO, 2002
 Misterele Universului și frământările Pământului – VCD din revista DOXI
 Carol Varley , Lisa Miles – Enciclopedia geografică pentru copii – Ed. Aquila 93, 1998
 Educaţia ecologică la vârsta preşcolară- mic îndrumător pentru educatoare, supliment al revistei Învăţământul Preşcolar;
 Revista Învăţământul preşcolar nr. 4/2007
 Călătorie spre Uniunea Europeană
HARTA PROIECTULUI
TEMATIC ”UNIVERSUL”

Corpuri ceresti
comete Vehicule cosmice
asteroizi Planetele rachete,
meteoriti Mercur, Venus, navete spatiale,
luna, soarele Pamant, Marte, roboti
stele(forma, Jupiter, Saturn,
marime, asezare) Uranius, Neptun,
Pluto

Instrumente ce
exploreaza universul
Telescop
Sateliti artificiali
In literature Sonde spatiale
pentru copii luneta
Ocrotire

Factori nocivi de poluare


gaze, defrisare excesiva,
braconaj, aruncare de deseuri,
razboi
Pamant Exploratorii
Miscare de Universului
In jurul axei sale rotatie a Astronomi
Zi pamantului Cosmonauti
Noapte

EUROPA
In jurul soarelui Pamant forma (glob pamantesc)
Anotimpurile marime
(primavara, vara, Forme de relief culoare (planeta albastra)
toamna, iarna) munti, ape, dealuri, campii satelit-Luna

Viata
Animale, plante
UNIUNEA EUROPEANĂ din diferite zone
geografice, diferite
medii (uscat, apa)

Omul
Rase (galbena) si Primele animale
culoarea pielii (dinozaurii)
(negrii si albi)
Civilizația și cultura țărilor membre U.E.

Inst. Ghircău Adriana


Proiectul tematic Universul Tema săptămânii : SISTEMUL SOLAR
Săptămâna : 9-13. II. 2009 Inst. Ghircău Adriana

Programul zilei LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI


A.D.P. Rutina 1 : Primirea copiilor (deprinderi specifice).
(rutina si tranzitie ) Tranzitie 1 : ,,1,2,1,2- Fă gimnastică cu noi”
A.D.P.- Rutina 2: Întâlnirea ”Ce este Universul?”- ”Sistemul solar”- ”Soarele”- convorbire după ”Comete, asteroizi, ”Știați că…?”- despre
de dimineață discuții libere prezentare pe laptop imagini meteoriți” – conv. Sistemul solar
8. 00
/ a)Joc de rol:„Zburăm” a)Construcţii:“Astre a)Joc de rol: „De-a a) Construcții -Joc de a)Joc de rol: „De-a navele
9,30 b)Bibliotecă ”Să cereşti” - lego cosmonauţii” masă:„Bolta cu stele” spaţiale“
A.L.A. alegem imagini ce b)Ştiinţă:“Mic de tot b) Bibliotecă:„Citim b)Stiință: Fișa în b)Ştiinţă: „Vreau să ştiu!”
(jocuri și activități alese) reprezintă Sistemul într-un Univers imagini despre Cosmos” caietul special (Mémo)
Solar” gigantic” (Mémo) c) Constructii - Joc de c) Joc de rol ”Comete, c) Bibliotecă: „Desparte-mi
c)Ştiinţă: Fișa c)Arta: desen masă: „Steluţe pe cer meteoriți și asteroizi” cuvântul în silabe!”
”Colorăm planetele” ”Sistemul Solar” (mozaic)”
9,30/ A.D.P.(Rutina 3) Rutina 3 : Gustarea :-,Mănânc singur, sunt mare”(Deprinderi specifice)
10,00
A.D.P. Vizionarea unor filme Joc distractiv : joc de mişcare – Joc distractiv ”Planetele Joc de rol ”Soarele și luna”
Tranzitie 2 despre Cosmos(laptop) “Cosmonauţii “ Labirintul și soarele”
D.S. Cunoașterea D.L.C.- Educarea D.S. Activitate D.L.C.- Educarea D.S. Activitate
mediului: limbajului – Joc matematica limbajului matematica Joc
A.D.E.
Lectura după didactic: „Ce Joc didactic Legenda logic (Comp. şi
(Activități pe domenii
imagini: propoziţii (limita 1-8) populară descomp. )
experențiale)
“Sistemul solar” frumoase!” „Primul, al “Soarele şi „Opt planete pentru
doilea… , al Luna” – două sisteme solare”
10. 30 optulea …” lectură după
/
12. 30
imagini
A.D.P. Joc de miscare “Pasa- Joc sportiv-distractiv Joc din folclorul copiilor Joc de mișcare ”Codița Joc cu text și cant
Tranziție 3 rica muta-ti cuibul”, „Atinge clopoțelul” ”Luna” cometei” ”Albastru e cerul”
D.E.C. Activitate D.E.C.Activitate D.P.M. Educatie D.O.C.Educatie D.O.C. Activitate
A.D.E. artistico-plastică muzicala predare fizica Repetare: pentru societate practica ”Sistemul
(Activități pe domenii ”Cer înstelat ” ”Una este luna”. „Variante de sărituri” ”Darul Mamei solar” –decupare,
-pictură Joc muzical ”Răspunde Joc: „Cine face ca mine?” Natură” – proiectare lipire
experențiale) cântând” cu videoproiectorul
J.A.R. ----------------------- ------------------------ -------------------------- Joc la alegerea copiilor --------------------------
ACTIVITATI Grafisme ”Viitori Ed. Ecologică –
--------------------------------- -----------------
OPTIONALE școlari” –Bucle închise convorbire ”Vreau să --------------------
A.D.P în sus ”Firul telefonului” știu!”
Tranzitie 4 Audiţie muzicală - Jocuri libere la alegerea Joc distractiv “Călătorie Ed. sanitară – Soarele ”Ploaia steluțelor„-
Vangelis copiilor în Univers“ izvor de sănătate cântecele copilăriei
12,30- A.D.P. Rutina 4 Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)
13,00
Proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru săptămâna viitoare; Pregătirea activităților din ziua următoare;
ACTIVITATEA METODICĂ ZI METODICĂ
Studiu individual din reviste si carti de specialitate; Crearea unor fișe de muncă independentă; Confecţionare
de material didactic; Pavazarea sălii; Pregătirea și aranjarea materialelor didactice la centre etc.
SEMNATURA

Proiectul tematic Universul Tema săptămânii : PĂMÂNTUL


Săptămâna : 16-20. II. 2009 Inst. Ghircău Adriana

Programul zilei LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI


A.D.P. Rutina 1 : Primirea copiilor (deprinderi specifice).
(rutina si tranzitie ) Tranzitie 1 : ,,Păpușa face gimnastică”
A.D.P.- Rutina 2: ”Pământul”- planeta ”Terra”-prezentare pe ”Omul sfințește locul”- ”De ce e importantă ,,Cum ar trebui să fie un
Întâlnirea de dimineață noastră laptop dezbatere Luna?”– conv. prieten al naturii?”
8. 00
/ a)Construcții ”Satul meu” a)Joc de rol:“De-a a)Joc de rol: „De-a a) Construcții -Joc de a)Joc de rol: „Ecologiștii“
9,30 b)Bibliotecă ”Pământul”- astronomii” anotimpurile” masă:„Cine știe câștigă” b)Ştiinţă: „Ce formă are
A.L.A. sortare de imagini b)Ştiinţă:“Ce e un b) Bibliotecă:„Ziua și b)Stiință: Fișa în caietul Pământul?”
(jocuri și activități c)Ştiinţă: observare planetarium?” noaptea” (Larousse) special mate c) Bibliotecă: „Alege
alese) ”Globul Pamântesc” c)Arta: pictură c) Constructii - Joc de c) Artă ”Pământul-zi, elementele care mențin
”Extratereștrii-oare masă: „Jocul umbrelor” noapte” -desen viața pe Pământ”
există ?”
9,30/ A.D.P. Rutina 3 : Gustarea :-,Mănânc singur, sunt mare”(Deprinderi specifice)
10,00 (Rutina 3)
A.D.P. Vizionarea unor filme Joc distractiv: “Săculețul Joc de mişcare ”Veverițele și Joc distractiv ”Inelușul” Joc sportiv ”Voinicii”
Tranzitie 2 despre Pământ(laptop) fermecat “ vânătorul”
A.D.E. D.S. Cunoașterea D.L.C.- Educarea D.S. Activitate D.L.C.- Educarea D.S. Activitate
(Activități pe mediului: limbajului – Povestire matematica Ex. limbajului matematica Joc
domenii Observare: cu început dat: ”Și eu cu mat. Indiv. memorizare „Zi și logic ”Ne
experențiale) “Pământul – planeta sunt prietenul ”Numărul și noapte” de Lidia jucăm cu cifra
vie” Pământului!” cifra 9” - Constantinescu 9” – numerația
predare 1-9
10. 30
/
12. 30
A.D.P. Joc distractiv ”Rece, cald, Joc de mișcare ”Lupul și Joc distractive ”Baloane Joc distractive ”Turnul Joc distractiv ”Cine urcă
Tranziție 3 frige!” oile” colorate” cuburilor” scara mai repede?”
A.D.E. D.E.C. Activitate D.E.C.Activitate D.P.M. Educatie fizica D.O.C.Educatie D.O.C. Activitate
(Activități pe artistico-plastică muzicala Predare Predarea mersului în pentru societate practica Mototolire,
domenii ”Pământul e casa ”Luci, soare!” de echilibru pe un plan Convorbire:”Ce este lipire:„Harta planetei
experențiale) mea” desen N.Ionescu repetare ridicat. Joc „Acrobatul” poluarea?” albastre”
”Una este luna”. - despre poluare -lucrare colectivă
J.A.R. ----------------------- ------------------------ -------------------------- Joc cu text și cânt ”Vulpea --------------------------
și gâștele”
ACTIV. Grafisme ”Viitori școlari” Ed. Ecologică – Lectură
--------------------------------- -----------------
OPTIONALE –Cârligul ”La cireșe” după imagini ”Nu faceți ca --------------------
A.D.P ei!”
Tranzitie 4 ”Soare mic și peltic” de Plimbare în natură ”De Șezătoare ”Ghicitori, Divertisment ”Mini Divertisment
„ Călătorie spre mijlocul
Elia David unde a răsărit soarele?” proverbe și zicători” discotecă” Pământului” - film
12,30- A.D.P. Rutina 4 Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)
13,00

Proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru săptămâna viitoare;Pregătirea activităților din ziua următoare; Studiu individual;Crearea unor fișe de
ACTIVITATEA METODICĂ muncă independentă;Confecţionare de material didactic;Pregătirea și aranjarea materialelor didactice la centre etc.

SEMNATURA

Proiectul tematic Universul Tema săptămânii : EUROPA


Săptămâna : 23-27. II. 2009 Inst. Ghircău Adriana

Programul zilei LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI


A.D.P. Rutina 1 : Primirea copiilor (deprinderi specifice).
(rutina si tranzitie ) Tranzitie 1 : exerciții ritmice „Sportivii la concurs”
A.D.P.- Rutina 2: ”Europa la dispoziția ta!” ”Călătorie prin Europa” – ”Gânduri pt. U.E.” (eliberăm Învățăm să salutăm în
Întâlnirea de dimineață – lectură după imagini CD didactic mesajele legate de baloane cu heliu) limbile U.E.
8. 00
/ a) Biblioteca: Citim a) Ştiinţă: Cu ce a) Artă – desen ”Steaguri ale a)Biblioteca: Recunoaşte a)Ştiinţă: - fişă”Colorează
9,30 imagini din UE. călătorim? unor state membre U.E.” şi denumeşte steagurile. steagul UE. ”
A.L.A. b)Artă: Confecţionăm b) Construcţii: Arcul de b)Construcţii: Parcul de b)Joc de rol: ”La b)Joc de masă: puzzle
(jocuri și activități coşuleţe Triumf joacă spectacol !” ”Harta U.E.”
alese) c)Joc de rol: ,,Să primim c)Artă desen ”Mesaj c) Joc de rol : „De-a c) Joc de masă : ”Joocul c)Joc de rol ”La spectacol”
musafirii’’ pentru Europa” călătoria” umbrelor”
9,30/ A.D.P. Rutina 3 : Gustarea :-,Mănânc singur, sunt mare”(Deprinderi specifice)
10,00
A.D.P. Joc distractiv: Joc sportiv ”Cursa în saci” Joc distractiv ”Cine pune Joc distractiv ”Cel mai Joc de rol ”Excursie prin
Tranzitie 2 ,,Orăşelul’’ fasolea pe masă?” bun șofer” Europa”
A.D.E. D.S. Cunoașterea D.L.C.- Educarea D.S. Activitate D.L.C.- Educarea D.S. Activitate
(Activități pe mediului:Observare: limbajului – Joc matematica Joc limbajului Joc matematica Joc
domenii “Costume didactic didactic ”Jocul didactic ”Europa logic ”Ne
experențiale) populare” (ale ,,Alo, aici România” steluțelor” prin ochi de copil” jucăm cu cifra
membrilor U.E.) (limita 1-9) 9” – numerația
1-9
10. 30
/
12. 30
A.D.P. Joc distractiv ”Gemenii” Joc distractiv ”Clopoțelul” ”Copacul prieteniei’’- Lucr. Joc distractiv ”Cățelușul Concurs ”Ce știm despre
Tranziție 3 Colectivă din conturul palmelor șchiop” Europa?”
A.D.E. D.E.C. Activitate D.E.C.Activitate D.P.M. Educatie fizica D.O.C.Educatie D.O.C. Activitate
(Activități pe artistico-plastică muzicala ”Oda Aruncarea și prinderea pentru societate practica
domenii ”Pământul e casa bucuriei” de L.W. mingii de la piept cu Joc didactic Decupare,lipire,îmbin
mea” desen Beethoven - audiţie (Imnul ambele mâini. Joc ,,Trenul prieteniei’’ are „Steaguri ale
experențiale)
U.E.). Joc muzical ”Hora „Mingea la poartă” statelor U.E.”
prieteniei”.
J.A.R. ----------------------- ------------------------ -------------------------- Desene pe asfalt ”Europa” --------------------------
ACTIV. Grafisme ”Viitori școlari” – Ed. Ecologică – Activ. De
--------------------------------- -----------------
OPTIONALE Cârligul ”Munci de toamnă” colectare a deșeurilor --------------------
A.D.P ”Suntem mici,dar harnici”
Tranzitie 4 Joc distractiv ”Încalță-ți Joc de mișcare „Cursa în Joc de mișcare ”Fugi după Repetarea cântecelor și a Vizionarea şi evaluarea
echipa!” perechi” batistă” poeziilor expoziţiei cu lucrările
copiilor
12,30- A.D.P. Rutina 4 Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)
13,00
Proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru săptămâna viitoare;Pregătirea activităților din ziua următoare; Studiu individual;Crearea unor fișe de
ACTIVITATEA METODICĂ muncă independentă;Confecţionare de material didactic;Pregătirea și aranjarea materialelor didactice la centre etc.

SEMNATURA

Adăugarea de detalii:

Sugestii de cântece, poezii, povestiri, proverbe, ghicitori:


Cântece/audiţii: “Copilul politicos” , Gr. Teodosiu; “Soarele”, Dimitrie Culin; “Dimineaţa veselă”, Corneliu Meres; “Luci, soare!”, N.
Ionescu; “Cântecul soarelui”, folclorul copiilor.
Poezii: “Imn soarelui”, Victor Tulbure; “Soarele câtre copilul leneş”, Virgil Carianopol; “Copil catre luna”, Virgil Carianopol; “Zi si
noapte”, Lidia Constantinescu; “Noaptea”, Monica Lenos; “Soarele şi copii”, Elena Dragoş; “Stelele”, “Luna”, Mariana Pandaru.
Povestiri/legende: “Povestea florii soarelui”, *** ; “O raza”, Emil Gârleanu; “Păna la stele”, “Umbra”, “Copilul şi soarele”, Marin Radu
Ene; “Unde s-a dus Soarele?”, Silvia Dima.
Proverbe: “Ziua buna se cunoaşte de dimineaţa", “Cine se scoala de dimineaţa departe ajunge”

IDEI PENTRU ACTIVITATI

1. Educarea limbajului: Lectura dupa imagini: "LOCURI FRUMOASE DIN EUROPA" DURATA: 30 '
Le voi prezenta copiilor imagini cu monumente, muzee, parcuri de distractii care pot fi vizitate in cadrul tarilor Uniunii Europene. Dupa ce am stabilit
cum se numesc si carei tari apartin, voi aseza in fata lor o harta a Europei, harta pe care ei sa plseze imaginile corespunzatoare fiecarei tari.
2. Educatie plastica: Pictura: Steagul Uniunii Europene. DURATA: 30 '
Le voi prezenta copiilor steagul Uniunii Europene si le voi cere sa-l observe( culoare,desene
3. Cunoasterea mediului: Joc didactic : "Vorbesc copiii Europei" DURATA: 30 '
Voi purta cu copiii o convorbire legata de fructe,flori, animale, mancaruri specifice fiecarei tari a Europei. La sfarsit le voi spune copiilor un nume de tara
iar ei trebuie sa-mi spuna un fruct, animal, floare sau mancare specifica acestei tari.
4. Abilitati practice : Confectii: Steagurile tarilor Uniunii Europene DURATA: 30 '
Fiecare copil va primi betisoare si hartie colorata avand sarcina sa le imbine pentru a realiza unul din Steagurile tarilor U.E. Cele mai frumoase stegulete
vor fi expuse împreună cu steagurile U.E.
5. Educatie muzicala: Auditie: "Cantecul copiilor in Europa” DURATA: 30 '
Le voi pune copiilor cantece pentru copii din mai multe tari europene specificandu-le numele tarilor respective. La sfarsit le voi pune cate un fragment si
ei va trebui sa recunoasca tara din care vine cantecul respectiv.
6.Educatie pentru societate: Joc didactic: "Sunt un copil al Europei" DURATA: 30 '
Voi distribui roluri fiecarui copil. Unul va fi francez, altul roman, etc. si le voi cere sa poarte un dialog intre ei pe tema fructelor, animalelor,
florilor specifice tarilor din care vin. De exemplu: "Sunt olandez-tara mea se numeste "Tara Lalelelor"...""La fel cum primavara face sa renasca totul in
jurul nostru,asa si copii - viitorul nostru ne dau speranta intr-o viata mai buna lipsita de griji in care legea si dreptatea sa triumfe si fiecare sa se realizeze
in tara sa in cadrul unei Europe Unite"

Ghicitori: E un disc mare, roşcat


Si pe boltă aruncat,
In zori cănd apare el,
Stelele se ascund pe cer. (Soarele)

Galbenă şi luminată
Sau ca un corn-arată
Pe cer cănd se zâreşte
Lumea toată o iubeşte. (Luna)

După deal, dintr-un tezaur


Au taşnit sâgeţi de aur. (Razele soarelui)

El desparte zi şi noapte
Si-mi aduce roade coapte
Cănd a prins pe cer să vină
Peste tot este lumină. (Soarele)

E rotundă cate-o data


Sau ca secera arată
Regina ne-ncoronată
Sus pe bolta instelată. (Luna).

Potocoavă de cal
Ca o minge aruncată. (Luna noua)

Sugestii cu informaţii utile:


Ce se intămplă pe cer ?
Foarte departe… sus, pe cer… există corpuri mari şi rotunde. Se numesc planete. Sunt nouă planete (Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter,
Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto) intr-un loc numit spaţiu. Ele se invârtesc in jurul Soarelui. Pe planeta Pământ traiesc oameni. Din câte ştim, este
singura planetă pe care există viată. Câteodată, unele dintre aceste planete pot fi văzute cu ochiul liber, pe cerul nostru. Dar, de cele mai multe ori, nu le
putem vedea decât in timpul nopţii cu telescopul. Cel mai uşor de vâzut sunt Venus şi Jupiter. Ele strălucesc ca nişte stele.
Luna este foarte departe, dar nu la fel de departe ca soarele. Ea străluceste pe cer şi ne luminează nopţile.
Pe cerul nopţii mai strălucesc şi stelele. Stelele ca şi soarele sunt alcătuite din materie incandescentă. Le vedem ca pe nişte puncte luminoase,
pentru că ele se afla foarte, foarte departe, mult mai departe decât Soarele. Cea mai mare stea de pe cer este Sirius. Unele stele par să alcâtuiasca diferite
desene pe cer, care se numesc constelaţii. Aceste desene se obţin ca la jocurile in care trebuie sa unesti punctele. Oamenii care le-au descoperit le-au dat
nume, ca să poată fi recunoscute: Carul Mare, Taurul, Sâgetatorul, Scorpionul etc. Toate stelele pe care le vedem fac parte din galaxia noastra: Calea
Lactee (Calea Laptelui). In Univers exista miliarde de alte galaxii, alcâtuite din miliarde de stele. Stelele sunt pe cer şi in timpul zilei, doar soarele
straluceşte atât de puternic incat nu le putem vedea.
Astronomii, ca să exploreze planetele si stelele, se folosesc de telescoape uriaşe, de sateliţi şi de roboţi.

Ce ştim despre soare?


Dimineaţa, priveşte caţtre est! de acolo “râsare” soarele si străluceste toată ziua. La sfarşitul zilei, soarele “apune” la vest. Atunci se face noapte.
Chiar dacă nu-l vedem noaptea, el se află incă pe cer.
Toate vieţuitoarele şi plantele au nevoie de soare. El ajută vieţuitoarele sş se incalzească, iar plantele (florile, copacii etc.) sa creasca. Oamenii au
şi ei nevoie de soare!
Ce se intamplă ziua?
Cănd răsare soarele, incepe o nouă zi. E dimineată! Va fi lumină multe ore. Ai o grămadă de treburi de facut in timpul zilei! Ziua este timpul in
care esti treaz si faci o mulţime de lucruri. In prima parte a zilei iei micul dejun, te joci, singur sau cu colegii la gradiniţa, etc. In a doua parte a zilei, la
prânz, serveşti dejunul (masa de prânz), te odihneşti puţin, te plimbi, poţi sa mergi cu bicicleta sau cu rotitele. Ultima parte a zilei se numeşte seară.
Seara se serveşte cină si mergi la culcare. Poate ai timp şi de o poveste!
Multe animale sunt active in timpul zilei. Altele insă, sunt active numai noaptea. La fel se in intamplă si cu alte vieţuitoare, cum ar fi păsările.
Ziua sunetele se aud de peste tot: câinii latra, albinele bâzâie, păsările cantă etc.
Ce se intamplă cu luna ?
Luna este satelitul natural al Pământului. Ea face un ocol in jurul Pământului in 29 de zile şi jumatate. In timpul rotaţiei in jurul Pământului, Luna
nu este luminată in acelaşi fel de Soare. De aceea, pe cer, ea se vede diferit: luna plină, cornul lunii etc.
Ce ştim despre lună ?
Câteodata luna este ca o minge uriaşa. Alteori vedem numai jumătate. In fiecare seară se schimbă puţin câte puţin si urmează un cilcu (Creşte sau
descreşte).
Pe lună există numai munţi şi vâi şi de aceea o vedem cu umbre (in nuanţe diferite).
In timpul zilei luna este tot pe cer. Nu pleacă nicaieri. Dar, este mai uşor să vezi luna strălucind in timpul nopţii, cănd cerul este intunecat.
Ce sa intamplă noaptea?
Cănd apune soarele, cerul se intunecă. Vine noaptea. Luna straluceşte pe cer. Este timpul să ne odihnim.
Multe animale merg la culcare. Unele animale stau treze pe timpul nopţii şi caută hrană. La fel se intamplă şi cu păsările. Merg la culcare cănd se
luminează de ziuă.
Noaptea, sunetele sunt mai scâzute. Unele vieţuitoare, cum sunt greierii, cantâ şi in timpul nopţii.

Ştiaţi că …?
• Iarna, noaptea este mai lungă decât ziua. Vara, ziua este mai lungă decât noaptea. De două ori pe an, in timpul echinocţiilor, ziua este
egala cu noaptea. Echinocţiu de toamnă are loc in 22 sau 23 septembrie şi echinocţiu de primăvară in 20 sau 21 martie.
• Lumina solară este un prieten al sănătaţii tuturor. Vitamina D, atât de necesară dezvoltării oaselor, dinţilor şi sitemului imunitar, se
sintetizează in piele, numai in prezenţa luminii. Totuşi, prea mult soare dăunează sănătaţii.
• Multe vieţuitoare (denumite nocturne) sunt active numai in timpul nopţii. Unele ies din ascunzişuri la asfinţit, altele apar mai tarziu şi
inspectează imprejurimile până in zori.

De exemplu:
- bufniţa este o pasare nocturnă, ziua se odihneşte şi noaptea veghează si vânează şoareci şi alte animale mici. Cănd bufniţa zboară foarte incet prin
pădure, mişca silenţios aripile atunci isi caută hrană. Ea nu-şi poate mişca ochi dintr-o parte in alta şi, ca sa vadă in jur, trebuie sa-şi intoarcă capul;
- greierii se plimbă şi cântă in nopţile de vară pentru a atrage femela greier
- ariciul este un animal zgomotos si mormâie in timp ce işi caută prada. Dacă vezi vreunul poţi să-l convingi să revină punându-i o farfurie cu apă
sau mâncare pentru câţei sau pisici;
- şoarecele de pădure iese afară numai atunci cănd este foarte intuneric. Se hraneşte in special cu seminţe şi se urcă in arbuşti pentru a ajunge la
fructe;
- vulpea vanează noaptea păsări şi mici vietăti;
- liliecii sunt activi de la asfinţit până-n zori. Ei se hrănesc cu insecte;
- licuricii sunt nişte gândăcei. In nopţile de vară strălucirea femelelor (fără aripi) atrage masculii care zboară prin preajmă;
- noaptea, moliile se ghidează după lumină lunii ca să poată zbura in linie dreaptă, zburând astfle incât lumina lunii să rămână de aceeaşi parte a
corpului, astfel ele zboară in cerc;

• Florile unor plante cum ar fi Regina nopţii, caprifoiul au la asfinţit un parfum puternic care atrage insectele.
De exemplu: Regina-nopţii se deschide in timpul nopţii şi inmiresmează aerul nopţilor de vară, iar pe timpul zilei stă inchis. Ea este originară din
America de Sud.

JOCURI FOLOSITE

Joc de mișcare ”Veverițele și vânătorul ”(CĂȚĂRARE)


Educatoarea va aseza in semicerc in spatele clasei vizuinile veveritelor din masute, in mijlocul clasei va desena un cerc mare, intr-un loc va fixa
locul cainelui care va sta ascuns, iar in alt colt locul vanatorului care va sta la panda. Restul copiilor vor fi veverite si vor sta in cerc si vor culege alune.
La semnal vanatorul iese si striga “Poc, poc” , veveritele se sperie si vor fugi,cainele se repede , iar veveritele se catara in vizuine. Veveritele prinse de
caine sau impuscate de vanator vor iesi din joc.

Jocul distractive „Ineluşul”


Scopul: cunoaşterea părţii drepte şi stângi a propriului corp, cunoaşterea prenumelui colegilor din clasă.
Obiective operaţionale: să-şi identifice corect mâna dreaptă şi stângă, să spună corect prenumele colegilor.
Resurse didactice: un inel sau un cerculeţ din metal.
Desfăşurarea jocului
Copiii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, cu faţa spre interior şi dau din mână în mână un inel în timp ce spun următoarele versuri :
„Iau cu dreapta, dau cu stânga
Iau cu dreapta, dau cu stânga
Stop! Inelul s-a oprit
De la cine l-ai primit?”
Copilul cu inelul în mână îşi va numi colegul din dreapta sa. El mai poare fi întrebat:
„Cerculeţul îi vei da
Cine e la stânga ta?”
Jocul se repetă de mai multe ori pentru a da posibilitatea tuturor copiilor să răspundă la întrebările jocului.

Jocul „Rece, cald, frige…”


Scopul: dezvoltarea perseverenţei.
Obiective operaţionale: să caute jucăria ascunsă, să respecte indicaţiile primite.
Resurse didactice: o jucărie, o basma.
Desfăşurarea jocului
Un copil este legat la ochi cu o basma. Copiii stau la locurile lor în timp ce unul dintre ei ascunde o jucărie.
La comanda cadrului didactic, copilul legat la ochi, îşi desface basmaua şi porneşte în căutarea jucăriei ascunse. Când se apropie de jucărie,
propunătorul împreună cu clasa spun: „cald”, când e foarte aproape strigă: „frige”, iar dacă se depărtează îl previn prin cuvântul: „rece”. Jocul se
desfăşoară prin îndrumarea copilului cu ajutorul acestor trei cuvinte, până găseşte jucăria. Jocul se reia prin schimbarea copilului care caută jucăria
ascunsă.

Jocul sportiv „Voinicii”


Scopul: dezvoltarea forţei fizice.
Obiective operaţionale: să-şi tragă partenerul de concurs peste linia de control.
Resurse didactice: cretă, o riglă sau un beţişor mai gros.
Desfăşurarea jocului
Copiii sunt aşezaţi faţă în faţă , în perechi, cu piciorul drept pe linia de control. Pe sol se aşează în dreptul fiecărei perechi o riglă sau un beţişor mai
gros.
La semnalul dat de cadrul didactic, fiecare copil apucă rigla cu ambele mâini şi încearcă să-şi tragă partenerul peste linia de control. Cei care reuşesc
sunt voinicii.
La organizarea jocului se va avea în vedere ca perechile să fie, pe cât posibil, cam de ace- eaşi statură şi cu aceeaşi greutate.

Jocul de mișcare „Lupul şi oile”


Scopul: consolidarea deprinderilor de alergare.
Obiective de referinţă: să alerge cât mai repede.
Resurse didactice: cretă.
Desfăşurarea jocului
În curtea şcolii, cadrul didactic trasează terenul de joc care este un dreptunghi cu laturile lungi de 5-6 m, iar cele scurte de 2-3 m. În acest dreptunghi,
reprezentând pădurea lupului va sta un elev (lupul). De o parte şi de alta a dreptunghiului, la 4-5 paşi de laturile lungi, stau risi-
piţi ceilalţi jucători „oile”.
La semnal, oile trebuie să traverseze pădurea lupului care, în acest timp, încearcă să prindă câteva oi. Cei prinşi devin lupi şi prind şi ei oile rămase.
Jocul continuă până ce rămâne ne-
prins un singur jucător care va reîncepe jocul.

Jocul distractiv „Baloane colorate”


Scopul: consolidarea reprezentărilor cromatice.
Obiective operaţionale: să grupeze baloanele şi sforile după criteriul culoare.
Resurse didactice: baloane (albastre, roşii, verzi, galbene), sfori în aceleaşi culori.
Desfăşurarea jocului
Cadrul didactic aranjează baloanele, într-un colţ al clasei, legate laolaltă ca la vânzătorii de baloane făcând următoarea observaţie: „Sunt oare toate la
fel baloanele?”; „Unele sunt identi-
ce şi altele deosebite”.
După ce propunătorul distribuie câte un balon fiecărui copil, cere copiilor să pună în acelaşi loc, împreună toate baloanele care sunt de aceeaşi culoare.
Copiii sunt ajutaţi să constate că s-au obţinut patru grupuri de baloane fiecare de una şi aceeaşi culoare.
Propunătorul atrage atenţia că sforile sunt asortate cu baloanele. Fiecare copil este îndemnat să caute sfoara care corespunde balonului său şi apoi s-o
înnoade. După ce au fost astfel constituite cele 4 grupuri de baloane, se indică numele culorii fiecărui grup de baloane. Acest grup este albastru, acela
roşu, celălalt este verde, etc., iar sforile acestui grup sunt şi ele albas- tre, roşii etc. Jocul poate fi complicat şi cu alte sarcini. Propunătorul cere copiilor să
aşeze lân- gă grupul baloanelor albastre, roşii, etc. obiecte, jucării care au culoarea respectivă.
Într-o altă oră copiii desenează şi pictează baloane, caută culoarea albastră pentru baloane albastre, culoarea galbenă pentru baloane galbene etc.
Baloanele colorate se decupează. Se distribuie apoi fiecărui copil câte o foaie pe care au fost desenate numai sforile colorate. Copiii vor ataşa sforii
baloane de culoare corespunzătoare, vor lipi baloanele.

Jocul „Turnul cuburilor”


Scopul: dezvoltarea acuităţii senzoriale şi a memoriei, folosirea corespunzătoare a termenilor:
„mare”, „mai mare”, „potrivit”, „nepotrivit”, „sus”, „jos”, „dreapta”, „stânga”.
Obiective operaţionale: să ordoneze cuburile după mărime respectând şi colorile.
Resurse didactice: 5 cuburi din carton de mărimi diferite – cu suprafeţele 9, 16, 25, 36, 49 cm îmbinate prin lipire, suprafeţele fiind diferit colorate (roşu,
alb, negru, galben, albastru, verde). Ordinea culorilor este aceeaşi la cele 5 cuburi.
Desfăşurarea jocului
La desfăşurarea jocului participă 2-3 copii, fiecare având material individual. Jocul se des- făşoară sub formă de întrecere. Se dau copiilor următoarele
sarcini:
- Să aşeze cuburile în ordinea crescătoare sau descrescătoare mărimii, respectând şi culorile.
De exemplu, sus să fie toate albastre sau în faţă să fie toate suprafeţele galbene.
- Se pune în faţa copiilor un cub,ei trebuie să ghicească ce culoare este ascunsă (deoarece se
văd numai 5 suprafeţe). La început copilul se poate ajuta de un al doilea cub (pentru compara-
ţie), dar mai târziu, va rezolva sarcina numai pe bază de memorie.
Se pot folosi nouă cuburi din carton de aceeaşi mărime, la care, de asemenea, ordinea culorilor este aceeaşi, dar unele suprafeţe sunt împărţite în
diferite figuri geometrice colorate în diferite culori, încât copiii pot combina alcătuind diferite modele decorative (mozaic).

Jocul distractiv „Cine urcă scara mai repede?”


Scopul: fixarea şi aprofundarea operaţilor de adunare şi scădere.
Obiective operaţionale: să rezolve corect şi rapid exerciţii de adunare şi scădere.
Resurse didactice: o scară dublă desenată pe tablă, pe fiecare treaptă sunt scrise exerciţii de adunare sau scădere cu acelaşi grad de dificultate la acelaşi
nivel al scării, un steguleţ aşezat în vârful scării, cretă, caiete, creioane.
Desfăşurarea jocului
Acest joc se desfăşoară sub formă de concurs. Clasa este împărţită în două grupe echilibrate din punct de vedere al potenţialului intelectual.
Din fiecare grupă va pleca, la semnalul de începere, câte un elev să rezolve exerciţiile de pe
prima treaptă. Imediat ce a terminat de rezolvat exerciţiul va pleca următorul coleg de echipă să rezolve exerciţiul scris pe treapta a doua. Continuă
următorul coleg de echipă să rezolve următorul exerciţiu şi tot aşa până se termină toate exerciţiile grupei sale. Elevii care nu sunt la tablă rezolvă în caiet
exerciţiile repartizate grupei sale.
În momentul în care o grupă a rezolvat la tablă toate exerciţiile, propunătorul spune „Stop”, chiar dacă cealaltă grupă mai are de rezolvat exerciţii. Se
va verifica corectitudinea exerciţiilor rezolvate, împreună cu clasa. Grupa care are cele mai multe exerciţii rezolvate corect este de- clarată câştigătoare şi
primeşte steguleţul din vârful scării.

Jocul cu text și cânt „Vulpea şi gâştele”


Scopul: îmbogăţirea vocabularului şi dezvoltarea auzului muzical.
Obiective operaţionale: să cânte şi să execute mişcările cerute de text.
Resurse didactice: Jocul muzical „Vulpea şi gâştele” , Muzică şi versuri: A. Motora Ionescu
Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga Gâş – te – le prin iar – bă stau la sfat,
Vi - ne ho– ţo - ma– na a– dul- me- când,
Tot ca ea şi - re – te hai şi noi,

Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga Vul– pea-şi fa –ce pla – nuri de fu - rat
Fu - ră câ – te-o gâs – că, rând pe rând.
Să a - du – cem gâş – te- le -na - poi.
Desfăşurarea jocului
Copiii aşezaţi în cerc merg, unul după altul, cântând în timp ce un copil vulpe pândeşte dintr-un colţ, gata să se repeadă în cârdul gâştelor – strofa I; pe
strofa a II-a vulpea fură, pe rând , 2-3 gâşte şi le duce în bârlogul ei (colţul dinainte stabilit).
După terminarea strofei a III-a , toţi copiii se duc în bârlogul vulpii şi iau înapoi gâştele furate. Jocul se reia de la început, cu altă vulpe şi alte gâşte
furate.

Joc "Clopoţelul"- parcurgerea unei linii şerpuite cu braţele întinse în faţă şi ducerea în mână a unui clopoţel. Pierde copilul la
care sună clopoţelul în timpul parcurgerii traseului.
Joc "Căţeluşul şchiop"- târâre pe palme şi un genunchi, celălalt picior va fi ridicat.
Joc "Cine pune fasolea pe masă"- aruncarea pe rând a unui săculeţ cu fasole (de un sfert de kg)
Joc "Cursa în saci"- introducerea picioarelor în saci, prinderea gurii sacului cu ambele mâini şi deplasarea prin
săritură pe o distanţă limitată.
Joc ”Cel mai bun şofer” - Se leagă două şnururi lungi la două maşini, iar la capetele şnururilor se leagă câte un creion. La ordinul
conducătorului, jucătorii încep să depene şnurul pe creion. Câştigă acela care primul ajunge la finiş.
Joc ”Gemenii” - Sunt invitaţi doi voluntari cărora li se leagă picioarele în felul următor: piciorul stâng al unuia de piciorul drept al altuia.
Corpurile lor sunt legate unul de altul umăr către umăr. Ideea jocului: gemenii acţionează cu 2 mâini diferite (dreapta / stânga).
Activităţi propuse: ascuţirea unui creion, legarea şireturilor, deschiderea buteliei. Câştigă acei care s-au descurcat cel mai bine.
Joc ”Încalţă-ţi echipa!” - Se aleg două echipe. La fiecare echipă se alege câte un lider. Cei din ambele echipe se aşează vizavi, unii în faţa altora.
Fiecare participant scoate câte un papuc şi îl aruncă la mijloc. Liderii nu sunt prezenţi acolo. Misiunea liderului – cât mai repede să-şi încalţe echipa.
(interesant este să puneţi încălţăminte în plus)
Modelul pt Abilități practice din săptămâna a doua a fost imprimat pe o pagină orientată invers (portret) nu așa cum e orientată
acum. Astfel am imprimat modele pt 3 copii pe o pagină.

HARTA PLANETEI ALBASTRE

HARTA PLANETEI ALBASTRE


HARTA PLANETEI ALBASTRE
CRONOLOGIA CONSTRUCTIEI EUROPENE
1950 -9 mai-Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, propune, în cadrul unui discurs inspirat de Jean Monnet, ca Franţa şi Republica
Federală Germania să îşi gestioneze în comun industriile cărbunelui şi oţelului, sub autoritatea unei instituţii noi care să rămână deschisă şi altor state
europene.Deoarece 9 mai consfinţeşte practic naşterea Uniunii Europene, această dată a fost aleasă pentru a sărbători Ziua Europei.
1951 -18 aprilie- Cele şase state, Belgia, Republica Federală Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos, semnează la Paris Tratatul de instituire
a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). Acesta intră în vigoare la data de 23 iulie 1952, pentru o perioadă de 50 de ani.
1955 - 1–2 iunie- La întrunirea de la Messina, miniştrii de externe ai statelor membre CECO decid extinderea procesului de integrare europeană către
întreaga economie.
1957 - 25 martie- Cele şase state semnează la Roma Tratatele de instituire a Comunităţii Economice Europene (CEE) şi a Comunităţii Europene a
Energiei Atomice (Euratom). Acestea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1958.
1960 - 4 ianuarie- La îndemnul Marii Britanii, Convenţia de la Stockholm instituie Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS), cuprinzând o serie
de ţări europene care nu fac parte din CEE.
1963 - 20 iulie- La Yaoundé, CEE şi 18 state africane semnează un acord de asociere.
1965 - 8 aprilie - Are loc semnarea Tratatului de fuzione a organelor executive ale celor trei Comunităţi (CEC, CEE şi Euratom), prin care se instituie un
Consiliu unic şi oComisie unică. Acesta intră în vigoare la data de 1 iulie 1967.
1966 - 29 ianuarie- „Compromisul de la Luxemburg”. Ca urmare a unei crize politice, Franţa acceptă să participe din nou la reuniunile Consiliului, în
schimbul unui acord conform căruia majoritatea calificată este permisă doar dacă nu sunt puse în joc interesele majore ale statelor membre.
1968 - 1 iulie- Are loc desfiinţarea, cu 18 luni înainte de termen, a taxelor vamale pentru bunuri industriale existente între statele membre şi introducerea
unui tarif extern comun.
1969 -1–2 decembrie- Şefii de stat şi de guvern ai CEE reuniţi la Haga iau hotărârea de a merge mai departe pe drumul integrării europene, deschizând
astfel calea primului val de extindere.
1970 - 22 aprilie-Este semnat la Luxemburg un tratat care permite finanţarea treptată a Comunităţilor printr-un sistem de „resurse proprii” şi totodată
extinderea competenţelor în materie de control ale Parlamentului European.
1972 - 22 ianuarie-La Bruxelles se semnează tratatele de aderare între statele Comunităţilor Europene şi Danemarca, Irlanda, Norvegia şi Marea Britanie.
1973 - 1 ianuarie- Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie aderă la Comunităţile Europene, care vor cuprinde din acest moment nouă state membre.
Norvegia se pronunţă cu o majoritate de voturi împotriva aderării, în urma unui referendum organizat în acest scop.
1974 - 9–10 decembrie- Şefii de stat ai celor nouă ţări membre se reunesc la Paris, unde decid să se întâlnească de trei ori pe an în cadrul unui Consiliu
European. Aceştia îşi exprimă, de asemenea, acordul pentru organizarea de alegeri directe pentru Parlamentul European şi aprobă înfiinţarea Fondului
European de Dezvoltare Regională.
1975 - 28 februarie- Este semnată, la Lomé, o convenţie (Lomé I), între CEE şi 46 de state din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP).
22 iulie- Este semnat un tratat bugetar prin care sunt extinse atribuţiile Parlamentului şi este înfiinţată Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene.
Acesta intră în vigoare la data de 1 iunie 1987.
1979 -7–10 iunie-Au loc primele alegeri directe pentru cele 410 locuri în Parlamentul European.
1981 -1 ianuarie-Grecia devine membru al CEE. Numărul statelor membre se ridică la zece.
1984 - 14–17 iunie - A doua rundă de alegeri directe pentru Parlamentul European.
1985 -7 ianuarie-Jacques Delors devine preşedinte al Comisiei (1985-1995).
14 iunie- Este semnat Acordul Schengen în scopul de a elimina controalele la frontierele dintre statele membre ale Comunităţilor Europene.
1986 - 1 ianuarie- Spania şi Portugalia devin membre ale CEE. Numărul statelor membre se ridică la 12.
17 și 28 februarie- Se semnează, la Luxemburg şi la Haga, Actul Unic European. Acesta intră în vigoare la data de 1 iulie 1987.
1989 - 15 și 18 iunie - A treia rundă de alegeri directe pentru Parlamentul European.
9 noiembrie- Căderea zidului Berlinului.
1990 - 3 octombrie -Reunificarea Germaniei.
1991 - 9–10 decembrie- Consiliul European de la Maastricht adoptă Tratatul privind Uniunea Europeană, care pune bazele unei politici externe şi de
securitate comună, ale cooperării mai strânse în domeniul justiţiei şi afacerilor interne şi ale creării unei uniuni economice şi monetare care să includă
moneda unică..
1992 - 7 februarie - Se semnează la Maastricht Tratatul privind Uniunea Europeană. Acesta intră în vigoare la data de 1 noiembrie 1993.
1993 - 1 ianuarie- Are loc crearea pieţei unice.
1994 - 9 and 12 iunie- A patra rundă de alegeri directe pentru Parlamentul European.
1995 - 1 ianuarie- Austria, Finlanda şi Suedia devin membre ale UE. Numărul statelor membre se ridică la 15. Norvegia amână din nou aderarea, ca
urmare a unui referendum în care se înregistrează o majoritatea de voturi negative.
23 ianuarie -Începe să funcţioneze o nouă Comisie Europeană prezidată de Jacques Santer (1995-1999).
27–28 noiembrie-Conferinţa Euro-mediteraneeană de la Barcelona lansează un parteneriat între UE şi statele situate pe coasta sudică a Mediteranei.
1997 - 2 octombrie- Se semnează Tratatul de la Amsterdam. Acesta intră în vigoare la data de 1 mai 1999.
1998 - 30 martie- Începe procesul de aderare pentru noile ţări candidate. Cipru, Malta şi alte 10 ţări din Europa Centrală şi de Est vor fi implicate în acest
proces.
1999 - 1 ianuarie- Începutul celei de-a treia etape a UEM. Unsprezece ţări ale UE adoptă moneda euro, care este lansată pe pieţele financiare, înlocuind
astfel monedele naţionale în desfăşurarea tranzacţiilor de ordin nefinanciar. Banca Centrală Europeană îşi asumă rolul de a gestiona politica monetară a
Uniunii. Grecia se va alătura la rândul său celor 11 ţări membre ale zonei euro în 2001.
10 and 13 iunie- A cincea rundă de alegeri directe pentru Parlamentul European.
15 September- Începe să funcţioneze o nouă Comisie Europeană prezidată de Romano Prodi (1999-2004).
15–16 octombrie- Consiliul European de la Tampere decide crearea unui spaţiu european de libertate, securitate şi justiţie.
2000 - 23–24 martie- Consiliul European de la Lisabona dezvoltă o nouă strategie de stimulare a ocupării forţei de muncă în cadrul UE, de modernizare a
economiei, precum şi de întărire a coeziunii şi integrării sociale într-o Europă bazată pe cunoaştere.
7–8 decembrie- La Nisa, Consiliul European adoptă o decizie comună cu privire la textul unui nou tratat care schimbă sistemul de luare a
deciziilor în cadrul UE, în perspectiva pregătirii pentru extindere. Preşedinţii Parlamentului European, ai Consiliului European şi ai Comisiei proclamă
solemn Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
2001 - 26 februarie- Se semnează Tratatul de la Nisa. Acesta intră în vigoare la data de 1 februarie 2003.
14–15 decembrie- Reuniunea Consiliului European de la Laeken. Este adoptată o declaraţie privind viitorul UE. Se deschide astfel calea către o
nouă reforma instituţională a UE şi către crearea unei Convenţii în vederea elaborării unui proiect de Constituţie Europeană.
2002 - 1 ianuarie- Intră în circulaţie bancnotele şi monedele euro pe teritoriul celor 12 state ale zonei euro.
13 decembrie- Consiliul European de la Copenhaga aprobă oficial aderarea la Uniune a celor 10 ţări candidate (Cipru, Republica Cehă, Estonia,
Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia) la 1 mai 2004.
2003 - 10 iulie- Sunt închise oficial lucrările Convenţiei pentru Viitorul Europei prin adoptarea unui proiect de Tratat Constituţional.
4 octombrie- Începe Conferinţa Interguvernamentală pentru elaborarea Tratatului Constituţional.
2004 - 1 mai- Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia aderă la Uniunea Europeană.
10 and 13 iunie- A şasea rundă de alegeri directe pentru Parlamentul European.
29 octombrie- Se adoptă la Roma Constituţia Europeană (sub rezerva ratificării de către statele membre).
22 noiembrie- Îşi începe mandatul o nouă Comisie Europeană, prezidată de José Manuel Barroso.
2005 - 29 mai and 1 iunie- Se înregistrează o majoritate de voturi negative din partea Franţei ca rezultat al referendumului aspra Constituţiei, urmat la
scurt timp şi de votul negativ al Ţărilor de Jos.
3 octombrie-Deschiderea negocierile de aderare cu Turcia şi Croaţia.
2007 -1 ianuarie-Bulgaria şi România aderă la Uniunea Europeană. Slovenia adoptă moneda unică.
13 decembrie- Se semnează Tratatul de la Lisabona. Acesta va intra în vigoare după ce va fi ratificat de toate statele membre.
2008 -1 ianuarie-Cipru şi Malta adoptă moneda euro.
12 decembrie- Elveţia devine membră a zonei Schengen
2009 - 1 ianuarie- Slovacia adopta moneda euro

LUNA

Luna este obiectul cel mai apropiat de Pamant. Ea se afla la o distanta de 384.400 km. Pana acum cateva
decenii oamenii nu i-au putut vedea decat o singura fata, deoarece ea parcurge complet o orbita exact in
timpul in care efectueaza o rotatie completa in jurul axei sale, 27,32166 zile terestre.
Masa Lunii este echivalenta cu 0,0123 mase terestre, iar diametrul ei nu este decat 0,27 diametre terestre.
Este atat de mica incat acceleratia gravitationala la suprafata ei nu este decat 0,166 g, ceea ce este foarte
relaxant pentru viitorii colonisti ai Lunii (imaginati-va ca un cetatean de 72 kg cantareste acolo numai 12
kg).
Din pacate, neavand atmosfera, temperaturile variaza foarte mult, intre + 130 o C ziua si - 160 o C
noaptea. Pentru a scapa de sub atractia Lunii este suficienta atingerea vitezei de 2,4 km/sec.
Acest obiect ceresc, singurul pe care omul a pus piciorul, a fost vizitat pentru prima oara de catre doi din
cosmonautii echipajului misiunii APOLLO12. Este vorba despre Neil Armstrong si Edwin Aldrin, care au
debarcat in Marea Linistii pe 11 iulie 1969 (sa nu il uitam pe Michael Collins care, desi nu a coborat pe
Luna, a avut un rol important in succesul primei misiuni lunare).
Suprafata Lunii:

PAMANT

Pamantul este cea de-a treia planeta de la Soare. Este si cea mai importanta deoarece adaposteste
viata. Are un diametru ecuatorial mediu de 2756 km, o masa de 5,9761024 kg, o densitate de 5515
gr/cmc. Face o rotatie completa, in jurul axei in 23,9345 ore. Pamantul se invarte in jurul Soarelui cu
o viteza medie de 29,79 km/sec si il ocoleste intr-un an, adica in 365,256 zile.Distanta medie dintre
Pamant si Soare este de 149600000 km (o unitate astronomica, 1UA). Temperatura medie este de
aproximativ 15o C. Pentru a-i proteja pe oameni de radiatiile periculoase emise de Soare, poseda o
atmosfera (compusa din 77% azot, 21% oxigen si bioxid de carbon, neon, argon, heliu) si un camp
magnetic, cu ajutorul caruia este deviat vantul solar. Acceleratia gravitationala la suprafata
pamantului, la ecuator, este 9,78 m/s2, iar pentru a se desprinde definitiv de pamant navele trebuie sa
atinga 11,18 km/sec.
Are un satelit natural, LUNA.
SECTOR ARTĂ INST. Ghircău Adriana SECTOR ȘTIINȚĂ
Inst. Ghircău Adriana

EXTRATEREȘTRII – OARE EXISTĂ? COLORĂM PLANETELE


AUSTRIA BELGIA CIPRU CEHIA DANEMARCA ESTONIA FINLANDA

FRANȚA GERMANIA GRECIA UNGARIA IRLANDA ITALIA LITUANIA

LUXEMBURG MALTA OLANDA POLONIA PORTUGALIA SLOVACIA SLOVENIA

SPANIA SUEDIA ROMÂNIA BULGARIA MAREA BRITANIE


Luna
Din folclorul copiilor

Luna noua, luna noua


Taie painea-n doua
Sa ne dai si noua,
Mie jumatate,
Tie jumatate,
S-avem sanatate,
Pe masa bucate,
Suflete curate!

Soare mic si peltic

Elia David

Jos din pat, iute s-a dat,


In odaie mi-a intrat,
Soare mic
Si peltic,
Cu scufie de pitic,
Cu sprancene subtirele
Si cu pletele inele,
Cu picioarele-n papuci
Si manutele-n
Clabuci -

S-a spalat,
Si e curat,
Tot cerul mi-a luminat…