Referat

Statutul Tribunalului internațional pentru Rwanda din 08.11.1994

Creat de Consiliul de Securitate care acționează în virtutea Capitolului VII al Cartei

Națiunilor Unite, Tribunalul criminal internațional însărcinat cu judecarea persoanelor
considerate răspunzătoare de acte de genocid și de alte încălcări grave ale dreptului umanitar
internațional comise pe teritoriul Rwandei, ca și a cetățenilor rwandezi considerați
răspunzători pentru asemenea acte și încălcări comise pe teritoriul statelor vecine între 1
ianuarie și 31 decembrie 1994 (denumit în continuare "Tribunalul internațional pentru
Rwanda") își exercită atribuțiile conform dispozițiilor Statutului Tribunalului internațional
pentru Rwanda, care este în vigoare din data de 08 noiembrie 1994.

Competența Tribunalului internațional pentru Rwanda

Tribunalul internațional pentru Rwanda este abilitat să judece persoanele considerate
răspunzătoare de încălcări grave ale dreptului umanitar internațional comise pe teritoriul
Rwandei și pe cetățenii rwandezi considerați răspunzători de asemenea încălcări comise pe
teritoriul statelor vecine între 1 ianuarie și 31 decembrie 1994, conform dispozițiilor
statutului.
Tribunalul internațional pentru Rwanda are, de asemenea, competența conform statutului de a
da în urmărire persoanele care au comis genocid, așa cum este definită această crimă la art. 2
alin.(2) din Statutul Tribunalului internațional pentru Rwanda, sau unul dintre actele
enumerate la paragraful 3 din același act normativ menționat.
Conform Statutul Tribunalului internațional pentru Rwanda, prin genocid se înțelege unul
dintre actele enumerate mai jos, comise cu intenția de a distruge total sau parțial un grup
național, etnic, rasial sau religios:
a) uciderea membrilor grupului;
b) vătămarea gravă a integrității fizice sau psihice a membrilor grupului;
c) supunerea voită a grupului la condiții de existență care ar duce la distrugerea sa fizică totală
sau parțială;
d) măsuri destinate să împiedice nașterile în cadrul grupului;
e) transferarea forțată a copiilor dintr-un grup într-altul.

De asemenea, sunt pedepsite următoarele fapte:

a) genocidul;
b) înțelegerea în vederea comiterii genocidului;
c) incitarea directă și publică la comiterea genocidului;
d) tentativa de genocid;
e) complicitatea la genocid.
Crime împotriva umanității
Tribunalul internațional pentru Rwanda este abilitat să judece persoanele considerate
răspunzătoare de crimele următoare atunci când au fost comise în cadrul unui atac generalizat
și sistematic, îndreptat împotriva unei populații civile, oricare ar fi ea, pe motivul apartenenței
naționale, politice, etnice, rasiale sau religioase:
a) asasinatul;
b) exterminarea;
c) aducerea în stare de sclavie;
d) expulzarea;
e) încarcerarea;
f) tortura;
g) violul;
h) persecuțiile pentru motive politice, rasiale sau religioase;
i) alte fapte inumane.

Potrivit art.4 din Statutul Tribunalului internațional pentru Rwanda,Tribunalul internațional

pentru Rwanda este abilitat să dea în urmărire persoanele care comit sau ordonă comiterea
unor încălcări grave ale articolului 3 din Convențiile de la Geneva din 12 august 1949 pentru
protecția victimelor în timp de război, și al Protocolului adițional II la susnumitele Convenții
din 8 iunie 1977. Aceste încălcări cuprind, însă fără a se limita la:
a) atingerile aduse vieții, sănătății și bunăstării fizice și psihice a persoanelor, în special crima,
ca și tratamentele crude cum sunt tortura, mutilările de orice tip și pedepsele corporale;
b) pedepsele colective;
c) luarea de ostateci;
d) actele de terorism;
e) atingerile aduse demnității persoanei, în special tratamentele umilitoare și degradante,
violul, constrângerea la prostituție și orice atentat la pudoare;
f) jaful;
g) condamnările pronunțate și execuțiile efectuate fără o judecată prealabilă la un tribunal
constituit în mod corect, însoțită de garanțiile judiciare recunoscute ca indispensabile de către
popoarele civilizate;
h) amenințarea de a comite faptele susmenționate.

Așa cum este reglementată răspunderea penală individuală, oricine a plănuit, a incitat la
comitere, a ordonat, a comis sau a ajutat în orice altă modalitate și a încurajat la plănuirea,
pregătirea sau executarea unei crime dintre cele prevăzute la articolele 2-4 ale statutului este
individual răspunzător pentru respectiva crimă. Calitatea oficială a unui acuzat, fie ca șef de
stat sau de guvern, fie ca înalt funcționar, nu îl scutește de răspunderea penală și nu constituie
un motiv pentru reducerea pedepsei.
Comiterea unuia dintre actele prevăzute la articolele 2-4 ale statutului de către un subordonat
nu-l exonerează pe superiorul său de răspunderea penală dacă știa sau avea motive să știe că
subordonatul se pregătea să comită respectiva faptă sau că a comis-o, iar superiorul nu a luat
măsurile necesare pentru a-l împiedica sau a-i pedepsi pe autori.
De asemenea, faptul că un acuzat a acționat executând ordinul unui guvern sau al unui
superior nu-l exonerează de răspunderea penală dar poate fi considerat ca motiv de reducere a
pedepsei dacă Tribunalul internațional pentru Rwanda apreciază că aceasta este în spiritul
justiției.

Competența rationeloci și competența rationetemporis

Competența rationeloci a Tribunalului internațional pentru Rwanda se întinde pe teritoriul
Rwandei, ca și asupra spațiului său terestru și aerian, și pe teritoriul statelor vecine în caz de
încălcări grave ale dreptului umanitar internațional comise de cetățeni rwandezi.
Competența rationetemporis a Tribunalului internațional se întinde pe perioada de la 1
ianuarie 1994 și până la 31 decembrie 1994.

Competențe concurente
Tribunalul internațional pentru Rwanda și jurisdicțiile naționale au competență comună pentru
judecarea persoanelor considerate răspunzătoare de încălcări grave ale dreptului umanitar
internațional comise pe teritoriul României, ca și a cetățenilor rwandezi considerați
răspunzători pentru asemenea încălcări comise pe teritoriul statelor vecine între 1 ianuarie și
31 decembrie 1994.
Tribunalul internațional pentru Rwanda are prioritate asupra jurisdicțiilor naționale ale tuturor
statelor. În orice stadiu al procedurii el poate cere oficial jurisdicțiilor naționale să-și decline
competența în favoarea sa conform prezentului statut și regulamentului său.

Non bis in idem

Nimeni nu poate fi tradus în fața unei jurisdicții naționale pentru fapte care constituie încălcări
grave ale dreptului umanitar internațional în sensul statutului dacă a fost deja judecat pentru
aceleași fapte de către Tribunalul internațional pentru Rwanda.
Oricine a fost tradus în fața unei jurisdicții naționale pentru fapte care constituie încălcări
grave ale dreptului umanitar internațional nu poate fi tradus ulterior în fața Tribunalului
internațional pentru Rwanda decât dacă:
a) fapta pentru care a fost judecat a fost calificată drept crimă de drept comun; sau
b) jurisdicția națională nu a judecat imparțial și în mod independent, procedura angajată în
fața ei urmărea să-l sustragă pe acuzat de la răspunderea penală internațională, sau urmărirea
nu a fost efectuată cu promptitudine.
Pentru a hotărî pedeapsa care îi va fi aplicată unei persoane condamnate pentru una din
crimele prevăzute de statut, tribunalul internațional pentru Rwanda ține cont de măsura în care
respectiva persoană a ispășit deja o pedeapsă care i-ar fi fost aplicată de o jurisdicție națională
pentru aceeași faptă.

Organizarea Tribunalului internațional pentru Rwanda

Tribunalul internațional cuprinde organele următoare:
a) Camerele, adică două Camere de primă instanță și o Cameră de apel;
b) Procurorul; și
c) O grefă.
Componența Camerelor
Camerele sunt compuse din 11 judecători independenți, cetățeni ai unor state diferite, dintre
care:
a)Trei judecători în fiecare dintre Camerele de primă instanță; și
b) Cinci în Camera de apel.
Calificările și alegerea judecătorilor
Judecătorii trebuie să fie persoane cu o înaltă moralitate, imparțialitate și integritate, având
calificările cerute în țările lor, pentru a fi numiți în cele mai înalte funcții judecătorești. În
componența Camerelor, se ține cont de experiența judecătorilor în materia dreptului penal și a
dreptului internațional, în special în dreptul umanitar internațional și drepturile omului.
Judecătorii din Camera de apel a Tribunalului internațional însărcinat să dea în urmărire
persoanele considerate răspunzătoare pentru încălcări grave ale dreptului umanitar
internațional comise pe teritoriul fostei Iugoslavii din 1991 (denumit în continuare
"Tribunalul internațional pentru fosta Iugoslavie") fac parte și din Camera de apel a
Tribunalului internațional pentru Rwanda.
Judecătorii Camerelor de primă instanță ale Tribunalului internațional pentru Rwanda sunt
aleși de către Adunarea generală dintr-o listă prezentată de Consiliul de Securitate, conform
următoarelor modalități:
a) secretarul general invită statele membre ale Organizației Națiunilor Unite și statele
nemembre cu misiune de observator permanent la sediul organizației să prezinte
candidaturile;
b) într-un termen de 30 de zile de la data invitației Secretarului general, fiecare stat poate
prezenta candidatura a maxim două persoane care întrunesc condițiile indicate mai sus,
neavând aceeași naționalitate și nici aceeași naționalitate cu vreunul dintre judecătorii
Camerei de apel;
Secretarul general transmite candidaturile Consiliului de Securitate. Pe baza acestor
candidaturi, Consiliul întocmește o listă de minimum 12 candidați și maximum 18 candidați
ținând cont de necesitatea de a asigura în Tribunalul internațional pentru Rwanda o
reprezentare adecvată principalelor sisteme juridice din lume;
Președintele Consiliului de Securitate transmite lista de candidați Președintelui Adunării
generale. Adunarea alege din această listă cei șase judecători ai Camerelor de primă instanță.
Sunt aleși candidații care au obținut majoritatea absolută a voturilor statelor membre ale
Organizației Națiunilor Unite și ale statelor nemembre cu misiune de observator permanent la
sediul organizației. Dacă doi candidați de aceeași naționalitate obțin majoritatea cerută, este
ales cel care a avut cel mai mare număr de voturi.
Dacă un loc din Camera de primă instanță devine vacant, Secretarul general, după ce s-a
consultat cu Președinții Consiliului de Securitate și Adunării generale, numește o persoană
care întrunește condițiile cerute mai sus pentru a ocupa locul până la expirarea mandatului
predecesorului său.
Judecătorii Camerelor de primă instanță sunt aleși pentru un mandat de patru ani. Condițiile
lor de funcționare sunt cele ale judecătorilor din Tribunalul internațional pentru fosta
Iugoslavie. Ei pot fi realeși.

Constituirea biroului și a Camerelor

Judecătorii Tribunalului internațional pentru Rwanda aleg un președinte.
După ce s-a consultat cu ei, Președintele numește judecătorii Tribunalului internațional pentru
Rwanda într-una din Camerele de primă instanță. Judecătorii nu activează decât în cadrul
Camerei în care au fost numiți.
Judecătorii fiecărei Camere de primă instanță aleg un președinte care conduce toate
procedurile în fața acelei Camere.

Regulamentul Tribunalului
Judecătorii Tribunalului internațional pentru Rwanda vor adopta, în vederea desfășurării
procedurii Tribunalului internațional pentru Rwanda, regulamentul Tribunalului internațional
pentru fosta Iugoslavie care reglementează punerea sub acuzare, procesele în primă instanță și
recursurile, primirea dovezilor, protecția victimelor și a martorilor și alte aspecte, aducând
modificările pe care le consideră necesare.
Procurorul
Procurorul răspunde de instrucția dosarelor și de exercitarea urmăririi împotriva persoanelor
considerate răspunzătoare de încălcări grave ale dreptului umanitar internațional comise pe
teritoriul Rwandei, ca și a cetățenilor rwandezi considerați răspunzători de asemenea încălcări
comise pe teritoriul statelor vecine între 1 ianuarie și 31 decembrie 1994.
Procurorul, care este organ distinct, în cadrul Tribunalului internațional pentru Rwanda,
acționează independent. El nu cere și nici nu primește instrucțiuni de la vreun guvern sau din
orice altă sursă.
Procurorul Tribunalului internațional pentru fosta Iugoslavie exercită și funcția de procuror al
Tribunalului internațional pentru Rwanda. Pentru a fi ajutat în fața Tribunalului internațional
pentru Rwanda, el dispune de personal suplimentar, printre care și un procuror adjunct. Acest
personal este numit de către Secretarul general, la recomandarea Procurorului.
Grefa
Grefa are sarcina de a asigura administrația și serviciile Tribunalului internațional pentru
Rwanda.
Grefa se compune dintr-un grefier și alți funcționari necesari.Grefierul este desemnat de către
Secretarul general după ce s-a consultat cu Președintele Tribunalului internațional pentru
Rwanda, pentru un mandat de patru ani care poate fi reînnoit. Condițiile de funcționare ale
Grefierului sunt cele ale unui subsecretar general al Organizației Națiunilor Unite.
Personalul Grefei este numit de către Secretarul general la recomandarea Grefierului.

Informarea și stabilirea actului de acuzare

Procurorul deschide din oficiu informarea sau pe baza informațiilor obținute din orice surse,
în special de la guverne, organe ale Organizației Națiunilor Unite, organizații
interguvernamentale și neguvernamentale. El evaluează informațiile obținute și hotărăște dacă
este cazul să se înceapă urmărirea.
Procurorul este abilitat să-i interogheze pe suspecți, pe victime și martori, să strângă probele
și să decidă imediat măsuri de instrucție. Dacă este nevoie, Procurorul poate solicita, în
îndeplinirea sarcinilor sale, concursul autorităților statului interesat.
Orice suspect interogat are dreptul să fie asistat de un avocat ales de el, ca și pe acela de a
primi un apărător din oficiu, gratuit, dacă nu are posibilitatea de a-l plăti, și să beneficieze,
dacă este necesar, de servicii de traducere în limba și din limba pe care o vorbește și înțelege.
Dacă hotărăște că, având în vedere informațiile obținute, se poate începe urmărirea,
Procurorul stabilește un act de acuzare în care expune succint faptele și crima sau crimele care
îi sunt imputate acuzatului în virtutea statutului. Actul de acuzare este transmis unui judecător
de la Camera de primă instanță.

Examinarea actului de acuzare

Judecătorul de la Camera de primă instanță, sesizat prin actul de acuzare, îl examinează. Dacă
apreciază că Procurorul a stabilit că, având în vedere informațiile, este cazul începerii
urmăririi, confirmă actul de acuzare. În caz contrar, îl respinge.
Dacă judecătorul confirmă actul de acuzare, emite, la cererea procurorului, ordonanțele și
mandatele de arestare, depunere, aducere sau predare și orice alte ordonanțe necesare
procesului.

Începerea și desfășurarea procesului

Camera de primă instanță veghează ca procesul să fie echitabil și rapid și ca lucrările instanței
să se desfășoare conform regulamentului de procedură și de administrare a probelor,
drepturile acuzatului fiind deplin respectate, iar protecția victimelor și a martorilor asigurată.
Orice persoană pentru care s-a confirmat un act de acuzare este pusă, conform unei ordonanțe
sau unui mandat de arestare emis de Tribunalul internațional pentru Rwanda, în stare de arest,
informată imediat asupra capetelor de acuzare și deferită Tribunalului internațional pentru
Rwanda.
Camera de primă instanță dă citire actului de acuzare, se asigură că drepturile acuzatului sunt
respectate, confirmă faptul că acuzatul a înțeles conținutul actului de acuzare și îl invită să-și
prezinte apărarea. Camera de primă instanță fixează apoi data procesului.
Audierile sunt publice, cu excepția cazului când Camera de primă instanță decide să fie
secrete, conform regulamentului ei de procedură și de administrare a probelor.

Drepturile acuzatului
Toți sunt egali în fața Tribunalului internațional pentru Rwanda.
Orice persoană împotriva căreia au fost aduse acuzații are dreptul să fie audiată echitabil și
public, sub rezerva dispozițiilor articolului 21 din statut.
Orice persoană acuzată este considerată nevinovată până ce vinovăția ei este stabilită conform
dispozițiilor statutului.
Orice persoană căreia i s-a adus o acuzație în virtutea statutului are dreptul, în condiții de
deplină egalitate, la cel puțin următoarele garanții:
a) să fie informată, în cel mai scurt termen, detaliat și într-o limbă pe care o înțelege, asupra
naturii și motivelor acuzației care i se aduce;
b) să dispună de timpul și facilitățile necesare pregătirii apărării și să poată intra în legătură cu
avocatul ales de ea;
c) să fie judecată fără o întârziere excesivă;
d) să fie prezentă la proces și să se apere ea însăși sau cu ajutorul unui apărător pe care l-a
ales; dacă nu are apărător, să fie informată asupra dreptului de a avea și, atunci când o cere
interesul justiției, să primească un apărător din oficiu, dacă nu are posibilitatea de a-l plăti;
e) să interogheze sau să pună să fie interogați martorii acuzării și să obțină ca martorii apărării
să compară și să fie interogați în aceleași condiții ca și martorii acuzării;
f) să fie asistată gratuit de un interpret dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la
audiere;
g) să nu fie forțată să depună mărturie împotriva sa însăși sau să-și recunoască vinovăția.

Protecția victimelor și a martorilor

Tribunalul internațional pentru Rwanda prevede în regulamentul său de procedură și de
administrare a probelor măsuri de protecție a victimelor și martorilor. Măsurile de protecție
cuprind, fără a se limita la acestea, ținerea audierilor cu ușa închisă și protecția identității
victimelor.
Sentința
Camera de primă instanță pronunță sentințe și aplică pedepse și sancțiuni împotriva
persoanelor condamnate pentru încălcări grave ale dreptului umanitar internațional.
Sentința este dată în ședință publică, cu majoritatea judecătorilor Camerei de primă instanță.
Ea este formulată în scris și motivată, iar opiniile individuale sau divergente se pot anexa.
Pedepsele
Camera de primă instanță nu pronunță decât pedepse cu închisoarea. Pentru a fixa condițiile în
acest sens, Camera de primă instanță recurge la grila generală a pedepselor cu închisoarea
aplicată de tribunalele din Rwanda.
La pronunțarea oricărei pedepse, Camera de primă instanță ține cont de factori ca gravitatea
infracțiunii și situația personală a condamnatului.
În afara închiderii condamnatului, Camera de primă instanță mai poate ordona restituirea
oricăror bunuri și resurse achiziționate ilicit către proprietarii legitimi, inclusiv prin
constrângere.
Apelul
Camera de apel judecă recursurile introduse fie de către persoanele condamnate de Camerele
de primă instanță, fie de către Procuror, pentru motivele următoare:
a) eroare asupra unui aspect de drept care invalidează decizia; sau
b) eroare de fapt care a dus la o denegare.
2. Camera de apel poate confirma, anula sau revizui deciziile Camerelor de primă instanță.
Revizuirea
Dacă se descoperă un fapt nou care nu era cunoscut la momentul procesului în primă instanță
sau în apel și care ar fi putut constitui un element decisiv pentru decizie, condamnatul sau
Procurorul poate sesiza Tribunalul internațional pentru Rwanda cu o cerere de revizuire a
sentinței.
Executarea pedepselor
Pedepsele cu închisoarea sunt executate în Rwanda sau într-un stat desemnat de Tribunalul
internațional pentru Rwanda din lista statelor care au anunțat Consiliul de Securitate că sunt
dispuse să-i primească pe condamnați. Ele sunt executate conform legilor în vigoare în statul
respectiv, sub controlul Tribunalului.
Grațierea și comutarea pedepsei
În cazul în care condamnatul poate beneficia de grațiere sau de comutarea pedepsei în virtutea
legilor statului în care este închis, acest stat anunță Tribunalul internațional pentru Rwanda.
Grațierea sau comutarea pedepsei nu se acordă decât dacă Președintele Tribunalului
internațional pentru Rwanda, după ce s-a consultat cu judecătorii, decide în acest sens, în
interesul justiției și în baza principiilor generale de drept.
Cooperarea și întrajutorarea judiciară
Statele colaborează cu Tribunalul internațional pentru Rwanda în căutarea și judecarea
persoanelor acuzate de a fi comis încălcări grave ale dreptului umanitar internațional.
Statele răspund fără întârziere oricărei cereri de asistență venind din partea unei Camere de
primă instanță și privind, fără a se limita la acestea:
a) identificarea și căutarea persoanelor;
b) strângerea mărturiilor și producerea dovezilor;
c) expedierea documentelor;
d)arestarea sau reținerea persoanelor;
e) transferarea sau traducerea acuzatului în fața Tribunalului internațional pentru Rwanda.
Statutul, privilegiile și imunitățile Tribunalului internațional pentru Rwanda
Convenția privind privilegiile și imunitățile Națiunilor Unite din 13 februarie 1946 se aplică
Tribunalului internațional pentru Rwanda, judecătorilor, Procurorului și personalului acestuia,
ca și Grefierului și personalului său.
Judecătorii, Procurorul și Grefierul se bucură de privilegiile și imunitățile, de exceptările și
facilitățile acordate agenților diplomatici, conform dreptului internațional.
Personalul Procurorului și cel al Grefierului se bucură de privilegiile și imunitățile acordate
funcționarilor Națiunilor Unite în virtutea articolelor V și VII ale Convenției privind
privilegiile și imunitățile Națiunilor Unite din 13 februarie 1946.
Celelalte persoane, inclusiv acuzații, a căror prezență este necesară la sediul sau în locul de
întrunire a Tribunalului internațional pentru Rwanda beneficiază de tratamentul necesar
pentru buna funcționare a Tribunalului.
Cheltuielile Tribunalului internațional pentru Rwanda
Cheltuielile Tribunalului internațional pentru Rwanda sunt asigurate din bugetul ordinar al
Organizației Națiunilor Unite conform articolului 17 din Carta Națiunilor Unite.
Limbile de lucru
Limbile de lucru la Tribunalul internațional sunt engleza și franceza.
Raportul anual
Președintele Tribunalului internațional pentru Rwanda prezintă în fiecare an un raport al
Tribunalului internațional pentru Rwanda Consiliului de Securitate și Adunării generale.