CLASA a V- a

EUROPA MEDIEVALĂ

I. CRUCIADELE

TIPURI
a. ÎMPOTRIVA TURCILOR SELGIUCIZI = CRUCIADE CLASICE – Împotriva musulmanilor = au fost expediții
militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri și coloniza regiuni din Orientul Apropiat, îndeosebi Palestina și
Ierusalimul.
b. ÎMPOTRIVA PĂGÂNILOR - organizate pentru extinderea religiei creștine – numite Cruciade Nordice pentru
creștinarea saxonilor, liovenilor, lituanienior etc.)
c. ÎMPOTRIVA ERETICILOR = împotriva celor cre interpretau diferit textele sacre (Albigenzii, bogomilii)
d. IMPOTRIVA SARAZINILOR = RECONQUISTA (În Spania împotriva musulmanilor arabi)
e. ÎMPOTRIVA TURCILOR OTOMANI = CRUCIADE TÂRZII
DEFINIRE
- campanii militare organizate de creștini pentru eliberarea Locurilor Sfinte de sub stăpânirea
musulmanilor (turci selgiucizi ș aliații lor);
- au loc între secolele XI – XIII;
- participă toate categoriile sociale;
- s-au organizat 8 cruciade;
- și-au atins parțial scopul inițial;
- au urmări importante pentru lumea europeană.
- este definită de trei elemente esențiale: acordul papalității, jurământul cruciatului și indulgențele.
- toate cruciadele au fost anunțate prin predică, cei care participau fiind considerați martiri dacă mureau sau
curățați de păcate dacă supraviețuiau.
- Cruciadele au redeșteptat, în același timp, în Islam atașamentul față de cauza Djihadului (Războiul Sfânt).
CONTEXTUL CRUDIADELOR
Fenomenul cruciadelor clasice trebuie așezat în contextul social și demografic occidental. Invaziile succesive ale
vikingilor, sarazinilor și ale maghiarilor au aruncat Europa Occidentală într-o criză majoră. O consecință majoră a fost
depopularea masivă a bătrânului continent, a cărei populație supraviețuitoare a devenit din ce în ce mai demoralizată.
Pacea relativă și dispariția temporară a agresorului extern au dus la o creștere demografică a Occidentului. Spre
exemplu, populația Angliei s-a triplat în aceste condiții. În acest context situație economică a devenit una complicată.
Ideea plelerinajului la Ierusalim a contribuit și ea la cruciade. Papalitatea a fost principalul motor al cruciadelor.
CAUZELE CRUCIADELOR
 RELIGIOASE
- Considerate războaie sfinte de către ideologia creştină au fost organizate pentru eliberarea LOCURILOR SFINTE
de sub dominaţia musulană ( în sec. al XI-lea de sub stăpînirea turcilor selgiucizi )
- Realizarea în siguranţă a pelerinajelor
 ECONOMICE
-Apusenii doreau să pună stăpânire pe drumurile comerciale controlate de Bizanţ şi obţinerea de noi pieţe de
desfacere şi aprovizionare
 POLITICO-MILITARE
-Iniţiativa papalităţii de a organiza aceste expediţii în urma cărora şi-ar fi mărit sfera de influenţă ( înlăturarea
efectelor schismei din 1054 )
-Bizanţul dorea recuperarea teritoriilor pierdute
FORŢE PARTICIPANTE
 Nobilimea
 Castigarea prestigiului;
 Evul mediu a creat prototipul cavalerului fară teamă.
  Oamenii de rând
 Speranta mântuirii și îmbogățirii – țărai si orășeni(negustori) pe seama bogatiilor Orientului;
 Cruciadele au dezvăluit societăţii că şi omul de rând e capabil de bravură, iar curajul nu este numai
apanajul exclusiv al cavalerului.
 Cruciada a fost acceptată de toate păturile sociale, deoarece ea a unit un crez politic cu idealul cavaleresc de
aventură şi năzuinţa micilor producători spre emancipare.
Vezi prezentare ppt pentru desfășurarea cruciadelor clasice!!!
CONSECINŢE
 Dezvoltarea comerţului mediteranean - principalii beneficiari: Veneţia, Genova, Pisa;
 Întărirea puterii monarhilor - centralizarea statală și slăbirea puterii nobilimii
 Scăderea autorității Bisericii Catolice;
 A accentuat ruptura dintre ortodocşi şi catolici;
 A determinat reactivarea spiritului expansionist musulman – turcii otomani;
 Contacte culturale Orient – Occident;
 Lărgirea orizontului geografic;
 Redobândirea marilor valori ale culturii antice prin filieră arabă.

II. CATEDRALE SI UNIVERSITĂȚI

Catedralele
- reprezentative pentru arhitectura medievală – monumentale și bogat decorate;
- Principalele stiluri – ROMANIC și GOTIC;
Universitățile
- constituie semnul emancipării spirituale
- Cele mai cunoscute: Bologna (1158); Oxford (1168); Paris (1200); Cambridge (1209)
- Cele 7 arte liberale = Științe predate în universitățile europene medievale organizate în două
grupe: artele cuvîntului (trivium): gramatica, retorica, logica, și știința numerelor (quadrivium):
aritmetica, geometria, muzica, astronomia.
STILUL ROMANIC
STILUL GOTIC