ARGUMENTE

Să consideră m ultima parte a dialogului despre practica oferirii de bacşiş ca o secvenţă de mişcă ri
în cadrul că reia Elena şi Bogdan au schimbat argument opuse:
Bogdan (4): Mulţi studenţi îşi plă tesc taxele de studiu din banii obţinuţi din bacşişuri. Iar educaţia
universitară este un lucru bun. Dacă practica bacşişului ar dispă rea atunci unii studenţi nu şi-ar mai
permite să urmeze studii universitare
Elena (5): Asta nu este o problemă. Tot ceea ce trebuie fă cut este creşterea salariului minim pe
economie.
Bogdan (5): Asta ar putea duce la închiderea multor restaurante, şi mulţi studenţi şi alte categorii
nu ar mai avea slujbe.
Aici Bogdan începe prin a formula un argument. Argumentul să u poate fi prezentat ca un set de
premise care sprijină o concluzie pentru care el argumentează. Bogdan a formulat un enunţ atunci
câ nd a spus că mulţi studenţi îşi plă tesc taxele din banii obţinuţi din bacşişuri. Apoi a mai formulat
două enunţuri. Mai întâ i, a spus că studiile universitare sunt un lucru bun, iar apoi că renunţarea la
practica oferirii de bacşişuri ar conduce la situaţia în care unii studenţi nu şi-ar mai permite să-şi
continue studiile. Pentru a structura enunţurile lui Bogdan în forma unui argument le putem aranja
astfel încâ t să avem mai întâ i premisa generală. Premisa generală a argumentului lui Bogdan este
aceea că educaţia universitară este un lucru bun. Urmă toarele două premise sunt premise
suplimentare. Bogdan foloseşte aceste trei premise pentru a-şi susţine concluzia. Astfel, argumentul
să u va fi:

PREMISĂ : Educaţia universitară este un lucru bun

PREMISĂ : Mulţi studenţi îşi plă tesc taxele de studiu din banii obţinuţi din bacşişuri
PREMISĂ : Dipariţia practicii oferirii de bacşişuri ar însemna pentru unii studenţi lipsa posibilită ţii
de a urma studii universitare
CONCLUZIE: Prin urmare, practica oferirii de bacşiş este o practică bună şi ea ar trebui continuată

Elena ră spunde cu un alt argument, spunâ nd: “Asta nu este o problemă . Tot ceea ce trebuie făcut
este creşterea salariului minim pe economie.” Problema pe care Bogdan a formulat-o în argumentul
să u este aceea că renunţarea la practica oferirii de bacşişuri ar putea duce la limitarea posibilită ţii
ca unii studenţi să urmeze cursuri universitare. Argumentul Elenei se referă la această problemă .
Soluţia sa este creşterea salariului minim pe economie. Probabil aceasta va duce la rezolvarea
problemei, pentru că studenţii nu ar mai depinde de practica oferirii de bacşişuri. Argumentul
Elenei poate fi scris astfel:

PREMISĂ : Dacă vom creşte salariul minim pe economie, studenţii nu vor mai depinde de practica
bacşişului pentru a-şi putea plă ti taxele
PREMISĂ : Dacă studenţii nu ar trebui să depindă de banii obţinuţi din bacşişuri pentru a-şi plă ti
taxele, atunci nu ar fi necesar pentru ei să se bazeze pe aceştia pentru a-şi permite să urmeze
cursuri universitare
CONCLUZIE: Studenţii îşi vor putea permite să urmeze cursuri universitare chiar dacă practica
oferirii de bacşişuri ar fi oprită .

Prima premisă a argumentului Elenei introduce o nouă presupoziţie în cadrul argumentă rii în
dialog. Această premisă împreună cu o alta formulată în cadrul dialogului o conduce pe Elena la o
concluzie. Concluzia sprijină punctul să u de vedere potrivit că ruia practica bacşişului ar trebui
întreruptă . Ea este de acord cu Bogdan că educaţia universitară este un lucru bun, dar ea poate să
argumenteze acum că punctul să u de vedere în legă tură cu practica bacşişului nu este în conflict cu
acest enunţ.
Argumentarea lui Bogdan este coerentă cu propriul să u punct de vedere susţinut în cadrul
dialogului. Dacă studenţii nu şi-ar permite să plă tească taxele de studiu acesta ar fi un lucru ră u,
indezirabil. Astfel putem vedea cum argumentul lui Bogdan este legat de teza centrală a dialogului,
aceea că practica oferirii bacşişului este o practică bună , şi astfel ea are o anumită valoare în dialog.
În mod asemă nă tor, argumentul Elenei este relevant pentru punctual să u de vedere.
Argumentele de genul celor formulate de Bogdan sunt formate din premise şi concluzii. Un enunţ
poate fi adevă rat sau fals. Premisele sunt enunţuri care oferă motive pentru a susţine o concluzie. O
concluzie este un enunţ care exprimă o teză formulată de un participant la dialog ca ră spuns la
îndoielile exprimate de cealaltă parte. Concluzia unui argument poate fi identificată de cele mai
multe ori prin expresii ca “prin urmare” sau “astfel”. Astfel de cuvinte se numesc indicatori de
concluzie. Aceştia pot fi:

Indicatori de concluzie: “prin urmare”, “aşadar”, “deci”, “astfel”, “în consecinţă ”, “am putea conchide
că ”, “rezultă că ”, “urmează că ”, “corespunză tor”, etc.

Premisele pot fi şi ele identificate prin anumite expresii, cum sunt:

Indicatori de premise: “pentru că ”, “întrucâ t”, “deoarece”, ”avâ nd în vedere că ”, etc.

Abilitatea de a identifica un argument prin stabilirea premiselor şi concluziilor este o abilitate

esenţială pentru argumentarea critică . Un argument poate fi analizat critic numai în mă sura în care
a fost identificat corect. Totuşi, lista anterioară de indicatori de premise şi concluzii nu este
completă , şi astfel de indicatori nu sunt suficienţi pentru identificarea argumentelor formulate în
limbajul natural. Uneori este nevoie de identificarea unui anumit tip de argumente, iar această
abilitate se dezvoltă pe mă sură ce putem identifica mai multe tipuri de argumente.