GEOMETRIE IN SPATIU

Axiomele geometriei in spatiu

1) Prin 2 puncte distincte trece o dreapta si numai una.
2) Intr-un plan, printr-un punct exterior unei drepte, trece o dreapta si numai una.
3) Prin 3 puncte necoliniare trece un plan si numai unul.
4) Daca o dreapta are 2 puncte distincte comune cu un plan, atunci ea este continuta in plan.
5) Daca 2 plane au un punct comun, atunci ele au o intreaga dreapta in comun.
6) Exista 4 puncte necoplanare.

Determinarea planului
1) Prin 3 puncte necoliniare trece un plan si numai unul (se poate spune: 3 puncte necoliniare determina un
plan).
2) O dreapta si un punct exterior acesteia determina un plan.
3) 2 drepte paralele determina un plan.
4) 2 drepte concurente determina un plan.

Pozitiile relative a 2 drepte in spatiu

1) 2 drepte pot fi confundate sau identice- prin suprapunere coincid. (d=g)
2) 2 drepte pot fi concurente- au un punct comun. (d∩g={A})
3) 2 drepte pot fi paralele- nu se intersecteaza oricat le-am prelungi si sunt in acelasi plan(d//g)
4) 2 drepte pot fi necoplanare- nu sunt in acelasi plan.

Unghiul dintre 2 drepte in spatiu

Def1) Daca 2 drepte sunt confundate sau paralele, atunci masura unghiului dintre ele este de 00.
Def2) Daca 2 drepte sunt concurente, atunci unghiul dintre ele este cel ascutit sau cel mult drept care se
formeaza la intersectie.
Def3) Daca 2 drepte sunt necoplanare, atunci unghiul dintre ele este unghiul format de paralelele duse
printr-un punct din spatiu la cele 2 drepte.

Pozitiile relative ale unei drepte fata de un plan

1) O dreapta poate fi continuta intr-un plan- daca 2 puncte distincte ale dreptei sunt comune cu planul.

d d⊂ ∝

2) O dreapta poate fi secanta la plan (se spune ca “inteapa” planul)- daca dreapta are un punct comun cu
planul.

d d∩∝={A}

A
∝
3) O dreapta poate fi paralela cu planul- nu intersecteaza planul.

𝑑
d ∥∝

Teorema O dreapta este paralela cu un plan, daca este paralela cu o dreapta din plan.

Teorema Daca o dreapta este paralela cu un plan si printr-un punct din plan ducem o paralela la acea
dreapta, atunci aceasta paralela este continuta in plan.

Pozitiile relative a 2 plane

1) 2 plane pot fi confundate sau identice- prin suprapunere coincid. (∝= 𝛽)
2) 2 plane pot fi secante- daca au un punct comun, atunci au o dreapta comuna.

∝ ∩ 𝛽=d
∝
𝑑

3) 2 plane pot fi paralele- nu au nici un punct comun.

∝
∝∥𝛽

Teorema 2 plane sunt paralele daca ele contin cate 2 drepte concurente, respectiv paralele.

d g
A
𝑑∥𝑎
∝ 𝑔∥𝑏
𝑑, 𝑔 ⊂∝
⇒𝛼 ∥ 𝛽
𝑎, 𝑏 ⊂ 𝛽
𝑑 ∩ 𝑔 = {𝐴}
b 𝑎 ∩ 𝑏 = {𝐵}}
a
B

Teorema1) Daca printr-o dreapta paralela cu un plan ducem un alt plan care il intersecteaza pe primul,
atunci dreapta de intersectie este paralela cu dreapta initiala.
Teorema2)(Teorema fierastraului) Daca 2 plane paralele sunt intersectate de un al treilea plan, atunci
dreptele de intersectie sunt paralele.

g 𝛼∥𝛽
𝛼 ∩ 𝛾 = 𝑑}⇒ 𝑑 ∥ 𝑔
𝛽
𝛾 𝛽∩𝛾 =𝑔

d
∝

Teorema3)(Teorema acoperisului) Daca 3 plane nu sunt concurente toate 3, dar se intersecteaza 2 cate 2
dupa cate o dreapta, atunci dreptele de intersectie sunt paralele.

𝑑
𝛼∩𝛽 =𝑑
𝛼
𝛼 ∩ 𝛾 = ℎ }⇒d ∥ ℎ ∥ 𝑔
h 𝛽∩𝛾 = 𝑔

𝛾
𝑔 𝛽

Perpendicularitate in spatiu
Def O dreapta este perpendiculara pe un plan, daca este perpendiculara pe 2 drepte concurente din plan.

Teorema Odreapta perpendiculara pe un plan este perpendiculara pe orice dreapta din plan.

Distanta dintre: ⦁ 2 puncte= lungimea segmentului care le uneste

⦁ un punct si o dreapta= lungimea perpendicularei cuprinse intre punct si dreapta

⦁ 2 drepte paralele= distanta de la orice punct de pe o dreapta, la cealalta dreapta

⦁ un punct si un plan= lungimea perpendicularei cuprinse intre punct si plan

⦁ o dreapta paralela cu un plan si planul= distanta de la orice punct de pe dreapta, la plan

⦁ 2 plane paralele= distanta de la orice punct dintr-un plan, la celalat plan

Proiecii ortogonale pe plan

Def Se numeste proiectia unui punct pe un plan, piciorul perpendicularei duse din punct pe plan.
Def Daca o dreapta nu este inclusa intr-un plan si nici perpendiculara pe plan, atunci unghiul dintre dreapta
si plan este unghiul format de dreapta si proiectia ei pe plan. Daca dreapta este inclusa in plan, atunci
unghiul dintre dreapta si plan este de 00. Daca dreapta este perpendiculara pe plan, atunci unghiul dintre
dreapta si plan este de 900.
B
pr𝛂AB=AB’ ⇒ m∢(AB;𝛂)=m(∢BAB’)
AB’=AB⋅cos∢(AB;𝛂)

A B’
𝛼
 Teorema celor 3 perpendiculare
T3⊥ Daca o dreapta d este perpendiculara pe un plan 𝛂 si prin piciorul ei trece o dreapta a, perpendiculara
pe o dreapta b, a si b incluse in 𝛂, atunci orice dreapta c care uneste un punct de pe d cu punctul de
intersectie al lui a cu b este perpendiculara pe b.

𝒅 ⊥ 𝜶 𝑻𝟑⊥
𝒂 ⊥ 𝒃 }⇒ 𝒄⊥𝒃
c 𝒂, 𝒃 ⊂ 𝜶
d

b
a

𝒂⊥𝒃
𝒅 ⊥ 𝜶 𝑹𝟏𝑻𝟑⊥
𝒄 ⊥ 𝒃 𝑹𝟐𝑻𝟑⊥
Reciproca1 T3⊥ 𝒄⊥𝒃 }⇒ 𝒂⊥𝒃 Reciproca2 T3⊥ }⇒ 𝒅⊥𝛂
𝒂, 𝒃 ⊂ 𝜶 𝒂, 𝒃 ⊂ 𝜶
𝒅⊥𝒂

Unghiul diedru
Def Se numeste unghi diedru, figura geometrica formata din 2 semiplane care au aceeasi margine.
Def Se numeste unghi plan al unui unghi diedru, unghiul format de perpendicularele duse in acelasi punct,
intr-un plan si in celalalt, pe dreapta de intersectie a planelor.

𝜶∩𝜷=𝒅
𝛽 𝒂 ⊥ 𝒅, 𝒂 ⊂ 𝜶
}⇒m∢(𝛼;𝛽)=m∢(𝒂; 𝒃)
𝒃 ⊥ 𝒅, 𝒃 ⊂ 𝜷
b 𝒂 ∩ 𝒃 ∩ 𝒅 = {𝑴}

M
a
d
𝛼

Def 2 plane sunt perpendiculare, daca unul dintre ele contine o dreapta perpendiculara pe celalalt.

Teorema planelor perpendiculare Daca 2 plane sunt perpendiculare si in unul din ele se duce o dreapta
perpendiculara pe dreapta de intersectie a planelor, atunci acea dreapta este perpendiculara pe intreg
planul al doilea.

𝜶⊥𝜷 𝑇𝑝𝑙⊥
𝛼 𝜶∩𝜷=𝒅 }⇒ 𝒂 ⊥𝜷
𝒂 ⊥ 𝒅, 𝒂 ⊂ 𝜶
a

d M

𝛽
 Corpuri geometrice
I.Prisme
1.Cubul
Alcatuire:

 8 varfuri
 12 muchii congruente (notate l) D’ C’
 6 fete patrate congruente
A’ B’
Formule d
2
Ab=l
D C
Al=4l2
At=6l2 A l B
V=l3
d=l√𝟑
2.Paralelipipedul dreptunghic
Alcatuire:

 8 varfuri
 12 muchii, 4 cate 4 congruente (notate L, l, h) D’ C’
 6 fete, 2 cate 2 dreptunghiuri congruente
B’
A’
Formule
Ab=Ll d
h
Al=2Lh+2lh
At=2Lh+2lh+2Ll D C
V=Llh
l
d2=L2+l2+h2 A L B
3.Prisme regulate
a.Prisma triunghiulara regulata
Alcatuire:

 6 varfuri A’ C’
 9 muchii – 6 muchii ale bazelor congruente (l) B’
-3 muchii laterale congruente (h)

 5 fete – 2 baze triunghiuri echilaterale congruente

-3 fete laterale dreptunghiuri congruente

Formule generale Formule particulare

Al=Pbh Pb=3l
𝒍𝟐 √𝟑 A C
At=Al +2Ab Ab=
𝟒

V=Abh B
 b.Prisma patrulatera regulata
Alcatuire:

 8 varfuri
 12 muchii 8 l si 4 h D’ C’
 6 fete 2 baze patrate si 4 fete laterale
B’
dreptunghiuri congruente A’
Formule generale Formule particulare
Al=Pbh Pb=4l d
h
At=Al +2Ab Ab=l2
V=Abh d2=2l2+h2 D C
l
A l B

c.Prisma hexagonala regulata

F’ E’
Alcatuire:

 12 varfuri A’ D’
 18 muchii 12 l si 6 h B’ C’
 8 fete 2 baze hexagoane regulate si 6 fete laterale
dreptunghiuri congruente
Formule generale Formule particulare
Al=Pbh Pb=6l F E
𝒍𝟐 √𝟑
At=Al +2Ab Ab=6∙
𝟒 D
A
V=Abh
B C

II.Piramide regulate
1.Piramida triunghiulara regulata
Alcatuire: V
 4 varfuri – 1 varf al piramidei
-3 varfuri ale bazei
 6 muchii – 3 muchii ale bazei (l)
-3 muchii laterale (m)
 4 fete – 1 baza triunghi echilateral m
-3 fete laterale triunghiuri isoscele congruente
h ap
Elementele piramidei: Formule generale
𝑷𝒃 𝒂𝒑
l latura bazei Al= A C
𝟐
m muchia laterala At=Al +Ab O M
𝑨𝒃 𝐡 l
h inaltimea piramidei V=
𝟑 B
ap apotema piramidei
 𝒍√𝟑
AM= h∆echilateral= inaltimea triunghiului echilateral
𝟐
𝟏 𝒍√𝟑
OM= a3=𝟑⋅h∆= apotema triunghiului, sau raza cercului inscris in triunghiul echilateral
𝟔

𝟐 𝒍√𝟑
AO= R3=𝟑⋅h∆= raza cercului circumscris triunghiului echilateral
𝟑

Pb=3l perimetrul triunghiului echilateral

𝒍𝟐 √𝟑
A b= aria triunghiului echilateral
𝟒

2.Tetraedrul regulat
Def Tetraedrul regulat este piramida triunghiulara regulata cu toate muchiile congruente. (Toate fetele sunt
triunghiuri echilaterale congruente.)

Alcatuire: V
 4 varfuri

 6 muchii congruente (l)

 4 fete triunghiuri echilaterale congruente l

h ap
Elementele piramidei: Formule tetraedru regulat
𝒍𝟐 √𝟑
l latura bazei Ab= A C
𝟒
𝒍𝟐 √𝟑 O
m=l muchia laterala Al=3Ab=3 l M
𝟒
𝒍√𝟔 B
h= inaltimea piramidei At=4Ab=l2√𝟑
𝟑
𝒍√𝟑 𝒍𝟑 √𝟐
ap= apotema piramidei V=
𝟐 𝟏𝟐
 3.Piramida patrulatera regulata
Alcatuire: V
 5 varfuri – 1 varf al piramidei
-4 varfuri ale bazei
 8 muchii – 4 muchii ale bazei (l)
-4 muchii laterale (m)
 5 fete – 1 baza patrat
-4 fete laterale triunghiuri isoscele congruente
m h
ap
Elementele piramidei: Formule generale
𝑷𝒃 𝒂𝒑
l latura bazei Al=
𝟐
D C
m muchia laterala At=Al +Ab
𝑨𝒃 𝐡
h inaltimea piramidei V= A
O M
𝟑 B
ap apotema piramidei l

AC= d=l√𝟐 diagonala patratului

𝒍
OM=a4= apotema patratului, sau raza cercului inscris in patrat
𝟐
𝒅 𝒍√𝟐
AO=R4= = raza cercului circumscris patratului
𝟐 𝟐

Pb=4l perimetrul patratului

Ab=l2 aria patratului

4.Piramida hexagonala regulata

Alcatuire:
V
 7 varfuri – 1 varf al piramidei
-6 varfuri ale bazei
 12 muchii – 6 muchii ale bazei (l)
-6 muchii laterale (m)
 7 fete – 1 baza hexagon regulat
-6 fete laterale triunghiuri isoscele congruente

Elementele piramidei: Formule generale h

m ap
𝑷𝒃 𝒂𝒑
l latura bazei Al=
𝟐
F E
m muchia laterala At=Al +Ab
𝑨𝒃 𝐡
h inaltimea piramidei V= A D
𝟑 O
B M
ap apotema piramidei l C
 AD= dM=2l diagonala mare a hexagonului regulat
BD=dm=l√𝟑 diagonala mica a hexagonului regulat
𝒍√𝟑
OM=a6= apotema hexagonului regulat sau raza cercului inscris in hexagonul regulat
𝟐
AO=R6=l raza cercului circumscris hexagonului regulat

Pb=6l perimetrul hexagonului regulat

𝒍𝟐 √𝟑
Ab=6∙ aria hexagonului regulat
𝟒

III.Trunchiuri de piramide regulate

1.Trunchiul de piramida triunghiulara regulata
Alcatuire: V
 6 varfuri – 3 varfuri ale bazei mici
-3 varfuri ale bazei mari
 9 muchii – 3 muchii ale bazei mici (l), 3 muchii ale bazei mari (L)
-3 muchii laterale (mt) A’ C’
O’
 5 fete – 1 baza mica si 1 baza mare triunghiuri echilaterale M’
l
-3 fete laterale trapeze isoscele congruente
mt B’
ht apt
Elementele trunchiului: Formule generale
(𝑷𝒃 +𝑷𝑩 )∙𝒂𝒑𝒕
l, L laturile bazelor Al= A C
𝟐
mt muchia laterala At=Al +Ab+AB O M
𝒉𝒕 L
ht=OO’ inaltimea trunchiului V= ∙ (Ab+AB+√𝑨𝒃 ∙ 𝑨𝑩 )
𝟑 B
apt=MM’ apotema trunchiului
𝑳√𝟑
AM= h∆echilateral= inaltimea triunghiului echilateral baza mare
𝟐
𝟏 𝑳√𝟑
OM= a3=𝟑⋅h∆= apotema triunghiului, sau raza cercului inscris in triunghiul echilateral
𝟔

𝟐 𝑳√𝟑
AO= R3=𝟑⋅h∆= raza cercului circumscris triunghiului echilateral
𝟑

Pb=3l perimetrul bazei mici ; PB=3L perimetrul bazei mari

𝒍𝟐 √𝟑 𝑳𝟐 √𝟑
A b= aria bazei mici ; AB= aria bazei mari
𝟒 𝟒
 2.Trunchiul de piramida patrulatera regulata
Alcatuire: V
 8 varfuri – 4 varfuri ale bazei mici
-4 varfuri ale bazei mari
 12 muchii – 4 muchii ale bazei mici (l), 4 muchii ale bazei mari (L)
-4 muchii laterale (mt)
 6 fete – 1 baza mica si 1 baza mare patrate D’ C’
-4 fete laterale trapeze isoscele congruente O’
M’
A’ B’
Elementele trunchiului: Formule generale ht apt
(𝑷𝒃 +𝑷𝑩 )∙𝒂𝒑𝒕 mt
l, L laturile bazelor Al=
𝟐
D C
mt muchia laterala At=Al +Ab+AB
𝒉𝒕
ht=OO’ inaltimea trunchiului V= ∙ (Ab+AB+√𝑨𝒃 ∙ 𝑨𝑩 ) O M
𝟑 B
apt=MM’ apotema trunchiului A L

AC= d=L√𝟐 diagonala patratului baza mare

𝑳
OM=a4= apotema patratului, sau raza cercului inscris in patrat
𝟐
𝒅 𝑳√𝟐
AO=R4= = raza cercului circumscris patratului
𝟐 𝟐

Pb=4l perimetrul bazei mici, PB=4L perimetrul bazei mari

Ab=l2 aria bazei mici, AB=L2 aria bazei mari
IV.Corpuri rotunde
1.Cilindrul circular drept
Alcatuire: Formule

 2 baze cercuri congruente Al=2𝝅RG

 1 suprafata laterala obtinuta prin infasurarea unui dreptunghi Ab=𝝅R2

Elemente: R= raza cercului de la baza cilindrului At=Al+2⋅Ab

G=h= generatoarea sau inaltimea cilindrului V=Ab⋅G

ABCD s.n. sectiunea axiala a cilindrului; este un dreptunghi cu dimensiunile 2R si G

AA1D1D s.n. desfasurarea suprafetei laterale a cilindrului; este un dreptunghi cu dimensiunile 2𝜋𝑅 si G

D D1 D O’ C

G G

R
A B
A A1 O
2𝝅𝑹
 2.Conul circular drept
Alcatuire: Formule

 1 baza cerc Al=𝝅RG

 1 suprafata laterala obtinuta prin infasurarea unui sector circular Ab=𝝅R2
Elemente: R= raza cercului de la baza conului At=Al+Ab
𝑨𝒃⋅ 𝐡
G= generatoarea conului V= 𝟑

𝐑∙𝟑𝟔𝟎𝟎
h= inaltimea conului m(∢AVA1)=
𝐆
∆VAB s.n. sectiunea axiala a conului; este un triunghi isoscel

Sectorul circular AVA1 s.n. desfasurarea suprafetei laterale a conului

O G V
A1

A
G h

O R
A B

2𝝅𝑹

3.Trunchiul de con
Alcatuire: Formule

 1 baza mica si 1 baza mare cercuri Al=𝝅Gt(R+r)

 1 suprafata laterala obtinuta prin infasurarea unei coroane circulare Ab=𝝅r2 , AB= 𝝅R2
(diferenta dintre 2 sectoare circulare) At=Al+Ab+AB
𝒉𝒕
Elemente: r= raza cercului de la baza mica V= ∙ (Ab+AB+√𝑨𝒃 ∙ 𝑨𝑩 )=
𝟑
𝒉𝒕 𝝅
R= raza cercului de la baza mare = ∙(R2+r2+Rr)
𝟑

Gt= generatoarea trunchiului

ht= inaltimea trunchiului

Trapezul isoscel ABCD s.n. sectiunea axiala a trunchiului de con

D O’ r C

Gt ht

O R B
A

4.Sfera
Formule

A=4𝝅R2
𝟒𝛑𝐑𝟑 A O R B
V=
𝟑