Caracterele juridice ale contractului de transport

Caracter bilateral si sinalagmatic

Caracterul comutativ
Caracterul cu titlu oneros
Caracter consensual
Pozitia juridica a destinatarului, in contractual de transport
Teoria cesiunii de creanta:
Teoria gestiunii intereselor altuia
Teoria stipulatiei pentru altul
Obligatiile partilor contractante in contractul de transport:
Obligatiile expeditorului

Obligatiile expeditorului

Efectele juridice ale luarii in primire a marfii de catre transportator sunt:

Obligatiie partilor in cursul deplasarii marfurilor
Obligaţiile pă rţilor în cursul deplasă rii mă rfurilor

Obligaţia transportatorului de a respecta itinerariul convenit

Obligaţia transp de a respecta durata transp

Obligatiile partilor in ipoteza impiedicarii transportului provocata de circumstante

neimputabile vreuneia dintre parti(obstacole obiective)

Modificarea unilaterala a contractului de transport(contraordinul si dreptul de dispozitie

ulterioara

Obligatile partilor la destinatie

IMPOSIBILITATEA ELIBERĂ RII MĂ RFURILOR

Garantiile transportatorului in ipoteza neplatii pretului de transport(cheltuieli

ocazionate de stramutare a marfurilor)

Gajul

1
Raspunderea transportatorului

Cadrul juridic international

TRANSPORTUL RUTIER

TRANSPORTUL FEROVIAR
TRANSPORTUL FLUVIAL

TRANSPORTUL MARITIM

TRANSPORTUL AERIAN DE MĂ RFURI , PASAGERI SI BAGAJE

Caracterele juridice ale contractului de transport

Contractul de transport este contractul in virtutea caruia
transportatorul se obliga sa efectueze deplasarea de personae, bunuri
dintr-un loc in altul in schimbul unui pret datorat de pasager, calator,
expeditor ori destinatar.
Caracter bilateral si sinalagmatic: obligatiile partilor sunt
reciproce si interdependente, obligatiile cocontractantilor isi au temeiul in
obligarea celeilalte parti, de unde rezulta si efectele specifice ale
contractului bilateral: exceptia de neexecutare, rezilierea si rezolutiunea.
Excepţia de neexecutare nu trebuie confundată cu dreptul de retenţie
recunoscut în favoarea transportatorului .
Dreptul de retenţie , avâ nd un caracter indivizibil poate fi valorificat
indiferent de fracţiunea din datorie neonorată de beneficiarul
transportului.Dreptul la retenţie este neutralizat dacă destinatarul mă rfii
consemnează la o unitate bancară suma restantă pretinsă de
transportator, aflată în litigiu , care poate fi valorificat astfel dupa
soluţionarea litigiului.

2
 In contractual de transport riscul contractului este suportat de
debitorul obligatiei imposibil de executat, acesta nemaifiind indreptatit sa
mai pretinda executarea obligatiei corelative a cocontractantului.
Transportatorul, pus in imposibilitatea continuarii deplasarii, nu mai
poate cere plata pretului pentru serviciile de transport corespunzatoare in
mod proportional serviciilor de transport neexecutate din pricina
obstacolului care a impiedicat finalizarea transportului.
Trebuie sa distingem intre impedimentele obicetive care zadarnicesc
efectuarea prestatiei de transport si situatia in care este exercitat dreptul
la contraordine,de catre expeditorul marfii, prin care acesta ordona
suspendarea transportului pe parcurs si eliberarea marfii, altei persoane
decat persoana destinatarului prevazut in contract.
Atunci cand se da curs unei dispozitii ulterioare,unilaterale,venite din
partea expeditorului, expresie a unui drept potestativ prin care se modifica
unuilateal contractual de transport, transportatorul are dreptul la
repararea oricarui prejudiciu generat de executarea contra-ordinului,pe
care, in principiu, nu-l poate refuza, precum si la recuperarea tuturor
cheltuielilor suplimentare pe care le genereaza modificarea unilaterala a
contractului de transport.
Caracterul comutativ: Partile cunosc intinderea drepturilor si
obligatiilor ce le revin inca de la momentul incheierii contractului. In
principiu, este un contract de adeziune, transportatorii avand, de regula,
puterea dominanta.

Caracterul cu titlu oneros:

Fiind vorba de un contract cu titlu oneros, diligenţa pe care trebuie
să o manifeste transportatorul se apreciază in abstracto , prin raportare la
un model , la un prototip de transport , care si-ar îndeplini cu rigoare
regulile profesiei de transportator. . Grija , precauţia pe care trebuie să le
manifeste transportatorul , debitorul contractului , trebuie să ră spundă
unui anumiot standar de exigenţe pretinsă unui profesionist.
Transportatorul va ră spunde ,în caz de eşec al transportului ( transport
deficitar ) pentru cea mai uşoară culpă , culpa levissima , pe care nu ar fi
să vâ rşit-o o persoană avizată în domeniul respectiv . Imprudenţa şi
neglijenţa sunt apreciate cu maximă severitate . Din această cauză ,
3
regimul de ră spundere a transportatorului , atâ t in dreptul intern câ t şi
internaţional al transporturilor , este deosebit de exigent.
Ră spunderea transportatorului este, de plin drept . Fiind vorba de o
ră spundere obiectivă , o eventuală culpă nu prezintă
relevanţă .Transportatorul îşi asumă o obligaţie de rezultat care trebuie
atinsă cu maxim profesionalism.
Dacă se constată că marfa este deteriorată , alterată , degradată ori
lipseşte înmomentul verifică rilor la destinaţie se declanşează o prezumţie
de ră spundere, de culpă a transportatorului care nu poate fi înfrâ ntă decâ t
în anumite situaţii şi în mod excepţional.
Transportatorul , spre a se deroba de ră spundere , este ţinut sa
probeze un eveniment de forţă majoră , adică un eveniment imprevizibil ,
absolut invincibil , irezistibil si inevitabil , cu caracter excepţional şi extern
întreprinderii transportatorului. Pâ nă la dovedirea unei astfel de
circumstanţe şi a legă turii cauzale cu prejudiciul produs , transportatorul
ră spunzâ nd chiar dacă dovedeşte că a luat toate mă surile pentru a realiza
stră mutarea mă rfii în stare intactă şi că astfel nu i s-ar putea reproşa nicio
culpă .
În acelaşi sens , transportatorul nu se poate deroba de ră spundere
invocâ nd cazul fortuit , adică un eveniment pe care acel transportator nu-l
putea prevedea si nu-i putea împiedica efectele, consecinţele.
Cazul fortuit , aflat la frontiera dintre culpă si forţă majoră este apt să
exonereze de ră spundere în cazul prejudiciilor rezultate strict din
întâ rzierea transportului , condiţia fiind ca marfa să nu fi suferit
deprecieri.
Prin exceptie, contractual de transport poate fi si cu titlu gratuit, caz
in care transportatorul va raspunde numai pentru dol ori culpa grava.
Caracter consensual: simplul acord de vointa este suficient pentru
incheierea contractului:
Predarea marfii, de catre expeditor, transportatorului reprezinta un
efect al contractului si nu o conditie de incheiere a acestuia. De aceea
contractual de transport nu este unul real. Remiterea marfii nu este o
conditie a incheierii contractului.

4
 In mod exceptional, contractile feroviare de transport prezinta un
character real, intrucat se perfecteaza in momentul aplicarii stampilei
statiei expeditorii pe documentul de transport. Aceasta operatiune are loc
dup ace marfa a fost incarcata in vagoane.
Alteori, contractual de transport este formal, solemn. Este vorba de
contractul de transport maritime, in cazul caruia se elibereaza un
conosament. Conosamentul este un titlu de valoare,
negociabi,reprezentativ pentru marfa imbarcata ori pregatita pentru
imbarcare. Conosamentul incorporeaza valoarea marfii.
Posesorul legitim al conosamentului pretinde transportatorului
maritime eliberarea marfii.
Pozitia juridica a destinatarului, in contractual de transport
Contractul de transportator se incheie intre expeditor si
transportator si are caracter sinalagmatic. Intre partile care, cu ocazia
incheierii contractului, si-au manifestat vointa, se nasc obligatii recipoce si
intredependente.Principala obligatie este aceea de stramutare a marfii, in
starea intacta , in care se afla la momentul luarii din primire. La destinatie,
destinatarul, are dreptul de a pretinde eliberarea marfii, intocmai cum este
descrisa in documentul de transport , pretul fiind platit, de regula, de catre
expeditor. Se observa ca destinatarul, desi nu a participat la incheierea
contractului, beneficiaza de un drept nascut din acesta.
Destinatarul dobâ ndeşte calitatea de parte survenită în contract,
manifestâ ndu-şi voinţa în sensul aderă rii la contract , odată cu cererea de
eliberare a acesteia.
I. Teoria cesiunii de creanta: debitorul este cesionar al creantei de
transport care a fost transmisa de catre expeditorul cedent. Dreptul de
creanta s-a nascut in favoare debitorului si a fost cedat,ulterior,
destinatarului.
Cesiunea de creanta explica transferal unui drept de creanta de la
cedent la cesionar. Nu se admite o cesiune de datorie, fara a se modifica
raportul juridic in cadrul caruia a luat nastere datoria, ori, destinatarul
este obligat, uneori, sa plateasa pretul transportului, atunci cand in
contract s-a prevazut, in sarcina destinatarului, o astfel de obligatie.

5
 Obligatia de care este tinut destinatarul nu poate fi explicata prin
intermediul cesiunii de creanta. Prin urmare, destinatarul nu este cesionar
al unei creante transmise de expeditor.
Daca ar fi vorba despre o cesiune de creanta, cesionarul creantei ar
putea valorifica toate exceptiile pe care cedentul, titularul initial al
creantelor, le-ar fi avut impotriva transportatorului. De asemenea, toate
exceptiile pe care transportatorul le putea invoca impotriva expeditorului,
prin mecanismul cesiunii de creanta, ar fi putut fi invocate si impotriva
cesionarului creantei, destinatarului, intrucat exceptiile reprezinta
accesorii ale creantei.
Inca de la inceputul incheierii contractului,este prevazut dreptul de
eliberare a marfii in favoarea destinatarului, acesta nu tranziteaza
patrimoniu expeditorului.
II. Teoria gestiunii intereselor altuia: S-a sustinut ca transportatorului ar fi
gerantul interesului destinatarului great: interesul de a transporta marfa
de la expeditor si de a o elibera destinatarului.
Ca si la gestiunea intereselor altuia, geratul detinatar, ale carui interese
au fost administrate,salvate de gerantul transportator, este obligat sa
restituie toate cheltuielile oaczionale generate de apararea intereselor
sale, avansate de catre gerant. Intr-adevar, transportatorul care avanseaza
anumite cheltuieli de transport, suporta, in prima faza, costurile de
transport, are dreptul, cu ocazia livrarii marfurilor, la acoperirea acestor
cheltuieili din partea destinatarului. Se explica astfel de und ear proven
obligatia destinatarului, fiind asimilat unui great.
Totusi, in cadrul unei veritabile gestiuni a interesului altuia, initiativa
gestiunii apartine gerantului, in afara oricarei intelegeri prestabilite.NU se
poate spune ca transportatorul “gerant” ar avea initiativa gestiunii, aceasta
din urma apartinand expeditorului.

III. Teoria stipulatiei pentru altul: expeditorul este stipulantul,

transportatorul este promotentul si destinatarul este tertul beneficiar.

6
 Nici aceasta teorie nu poate fi acceptata pe deplin, neexplicand existent
unor obligatii in sarcina tertului beneficiar. Stipulatia pentru altul
permitegenerarea unor drepturi in favoarea unei terte persoane, care nu a
participat la incheierea contractului dintre stipulent si promitent.
Prin intermediul stipulatiei pentru altul nu-l putem obliga pe altul, care nu
si-a manifestat vointa, in scopul asumarii unei anumite conduite.
Desi nu participa la incheierea contractului de transport, debitorul
devine parte odata cu aderarea sa la contractul de transport intrand in
ambianta contractuala generata de expeditor si transportator, partile
originale, inregistrandu-se in sfera obligatiilor, a efectelor produse de
contract.Destinatarul este o parte aderenta. Acesta este titularul autonom
al unor drepturi si obigatii care se nasp pentru el inca din momentul
incheierii contractului de transport, afectate de un termen suspensiv si de
o conditie rezolutorie.
Termenul suspensiv consta in faptul ca destinatarul nu poate exercita
dreptul de a pretinde eliberarea bunului pana cand bunul nu ajunge la
destinatie.
Conditia rezolutorie este repezentata de neexercitarea dreptului la
contra-ordine de catre expeditor.
Obligatiile partilor contractante in contractul de transport:
Obligatiile partilor se impart in 3 faze: punctual initial al deplasarii, etapa
deplasarii si la destinatie.
In faza initiala transportatorul are obligatia de a menitine oferta de
transport publica un termen rezonabil si de a incheia contractual de
transport , in cazul acceptarii ofertei. Transoprtatorul nu poate refuza, in
mod nejustificat, o eventuala cerere de transport intrucat el se afla intr-o
oferta publica de transport, fiindu-i antrenata raspunderea civila pentru
abuz de drept ,atunci cand refuzul ar fi nejustificat.
Raspunderea este extracontractuala intrucat contractual de transport
nu se incheie.
Dupa incheierea contractului de transport, obligatiile partilor sunt:
I. Obligatiile expeditorului:

7
1. Expeditorul este obligat sa aleaga un mijloc de transport compatibil cu
marfa pe care urmeaza sa o transporte. Prin urmare, transportatorului nu i
se poate reprosa faptul ca nu a asigurat clientului sau un mijloc adecvat, ce
a produs pagube constand in degradarea si deteriorarea marfii,
Expeditorul cunoaste cel mai bine particularitatile marfii si conditiile
de depozitare sau conservare care trebuie asigurate. Cand mijlocul de
transport este impropriu iar marfa a fost expusa deprecierii, culpa
apartine expeditorului, care nu l-a informat si nu a solicitat
transportatorului un mijloc de transport corespunzator.
In caz de raspundere a transportatorului pentru pagubele suferite de
marfuri, acesta se poate exonera invocand culpa cocontractantului, care nu
a ales mijlocul de transport compatibil cu marfa sa.
In acelasi timp, transportatorului ii revine obligatia corelativa de a asigura
un mijloc de transport bine ales de catre expeditor, corespunzator din
punct de vedere tehnic.
Trebuie sa dispuna de dotarile/echipamentele/instalatiile
corespunzatoare, astfel incat, sa asigure integritatea marfii pana la
destinatie.
Obligatia expeditorului de a allege un mijloc determinat, compatibil
cu marfurile sale, se intinde pana la limita in care transportatorul
profesionist ar fi trebuit sa cunoasca, in mod rezonabil, ce mijloc de
transport este necesar, tinand cont de marfa uzuala ale care insusiri sunt
indebste cunoscute.
Cunoscand felul marfii, transportatorul nu se poate eschiva ca nu ar fi
cunoscute caracteristicile acesteia, punand la dispozitie un mijloc de
transport inadecvat, atat timp cat este de notorietate pentru orice
transportator profesionist.
Numai in cazul in care marfurile ar prezenta insusiri atipice sau
oculte pentru un transportator profesionist, acest neavand cum sa
cunoasca modul de manifestare in timp al marfii, incumba obligatia pentru
expeditor de a transmite informatiile relevante si de a allege un mijloc de
transport apt sa asigure conservarea marfii.
In legatura cu obligatiile transportatorului de a asigura un mijloc de
transport corespunzator dpdv tehnic, retinem ca transportatorul raspunde
inclusive pentru cazul fortuit constand in defectarea mijlocului de
transport nedetectabila cu ocazia verificarii corespunzatoare. Defectul
mijlocului de transport il exonereaza pe transportator de raspundere

8
 numai in cazul prejudiciilor provocate in mod exclusive de intarzierea
transportului.
Fundamentul raspunderii transportatorului este unul obiectiv, o
eventuala culpa neavand relevanta. Nu intereseaza ca transportatorul este
nevinovat in legatura cu existent si efectul produs de un defect al
mijlocului de transport.
Transportatorul este exonerat de raspundere atunci cand, in proba,
exitsta un eveniment de forta majora( eveniment extern,absolut,invincibil
si inevitabil).
Viciul ascuns al marfii reprezinta o cauza de exonerare a raspunderii
transportatorului. Marfa prezinta o inaptitudine functionala prin insusirile
ei intrinseci de a suporta o deplasare.

2. Sa furnizeze transportatorului date, indicatii, informatii referitoare la

marfa, pe care transportatorul nu le poate cunoaste in mod rezonabil, fiind
vorba de nu poate cunoste, fiind vorba de insusiri sau caracteristici oculte
pentru transportator.
Raspunderea expeditorului este obiectiva, in legatura cu indeplinirea
acestei obligatii. Prin urmare, expeditorul nu se poate exonera invocand
anumite circumstante care ar fi putut denature veridicitatea informatiilor
transmise. Nici chiar fapta prepusilor sau altor persoane care au participat
la furnizarea unor astefl de informatii nu este de natura sa-l absolve pe
expeditor. Expeditorul este exonerate in momentul in care se descopera
neconcordante intre datele transmise de acesta si mentiunile aferente din
cuprinsul documentului de transport elaborate de transportator.
Transportatorul este interest sa verifice veridicitatea, fidelitatea
informatiilor transmise de expeditor in legatura cu marfa in momentul
luarii in primire a marfii. Cu ocazia luarii in primire, transportatorul face
verificari privind concordanta informatiilor primate cu mentiunile din
documentele de transport pe care le redacteaza cu ocazia luarii in primire
a marfi. Odata cu luarea in primire a marfii, se transfera, catre
transportator, paza juridical a acesteia. Cu ocazia verificarii marfii,
transportatorul are facultatea de a formula reserve in legatura cu starea
marfii, nr, cantitate, calitate, greutate, dimensiuni, nr de colete,marcaje
aplicate.

9
 Luarea in primire a marfii reprezinta obligatia transportatorului de
preluare a marfurilor predate de catre expeditor, la locul si momentul
convenite, in cantitatea, calitatea,greutatea prevazute in contract si intr-o
stare apparent buna.
Daca locul luarii in primire a marfii nu este precizat in contract,
partile sunt datoare sa predea sis a primeasca marfurile,in locul rezultat
din practicile statornice intre parti, respectiv, din uzante.
Efectele juridice ale luarii in primire a marfii de catre transportator
sunt:
1. Se transporta paza juridical a bunurilor de la expeditor la transportator:
Din acel moment, transportatorul, care exercita controlul, comanda si paza
juridica a bunurilor, este tinut sa raspunda in mod obiectiv, in raport cu
orice prejudiciu ar fi provocat tertilor, de catre bunurile in cauza. Nu va
avea relevanta culpa transportatorului, acesta garantand repararea
prejudiciului, independent de orice vina a sa.
2. Din momentul luarii in primire a marfii, transportatorul isi angajeaza
raspunderea juridical pentru orice prejudiciu suferit de marfuri, cata
vreme marfa se afla in grija sa.
Pentru prejudiciile care au originea localizata in perioada in care marfurile
sunt in grija transportatorului, raspunderea este guvernata de norme
interne ori internationale, in principiu, inderogabile.

5.Obligatiie partilor in cursul deplasarii marfurilor

Obligaţiile pă rţilor în cursul deplasă rii mă rfurilor.

1. Obligaţia transportatorului de a respecta itinerariul convenit.
Transp. este obligat să efectueze transportul pe ruta prevă zută expres în
c.t.tr. Dacă acesta nu este prev. transportatorul este obligat să efectueze
transp. pe ruta obişnuită între punctul de expediţie şi destinaţie, în funcţie
de m.d.t. utilizată .
Culpa transportatorului de a se abate nejustificat de la rută , transp.
încă lcâ nd o obligaţie de a nu face pentru care este de dr. în întâ rziere , are
10
ca efect suportarea efectelor tuturor riscurilor , pierderile fortuite care se
ivesc după ac. moment în perioada postabatere nejustificată .
Faptul culp. al transp. alterează caracteristicile evenimentului de forţă
majoră , contaminează caract. imprevizibile, invincibile şi inevitabile al
foţei majore .
În aceste condiţii , în ipoteza unui contract desfiinţat , ca efect al rezolvă rii ,
care antren. obligaţia transp. de restituire a mă rfii ca efect al rezoluţiunii .
Cum va fi influenţat regimul ră spunderii transporturilor dacă mă rfurile ar
fi distruse de un eveniment de forţă majoră .
Transp. iese forţat din sfera contractuală . Sancţiunea rezol. l-a plasat în
afara contractului. Deci , transp. nu se mai poate prevala de beneficiul
legal de ră spundere a transp. Transportatorul nu mai poate invoca
riscurile specifice care s-ar afla la origine pagub. altfel apte să -l exonereze
în cadrul contractual.
Transp. care s-a abă tut de la traseu , intrâ nd astfel în câ mpul de acţiune al
f.m. , ascund în acelaşi timp din cadrul contr. , va putea fi exonerat numai
dacă dovedeşte că evenimentul respectiv era imprevizibil şi inevitabil.
2. Obligaţia transp de a respecta durata transp.
În caz de întâ rziere , transp. datoreaza daune interese menite să repare
prejudiciul a că rei cauză constă exclusiv în întâ rziere.
Ră spunderea transp. în această situaţie este limitată .
Potrivit dispoziţiilor legale din domeniul transporturilor internaţionale , la
preţul transportului , transp. decade din această limitare a ră spunderii sale
atunci că nd s-ar reţine în sarcina sa dolul ori culpa gravă raportat la cauza
întâ rzierii .
Transp. că ruia i se reţine o culpă nescuzabilă decade din beneficiul
plafoanelor de limitare a ră spunderii , precum şi din beneficiul clauzelor
de ră spundere.
Prin culpă nescuzabilă se înţelege un act nechibzuit , îndră zneţ, să vâ rşit în
cunoştinţă de cauză că un prejudiciu s-ar produce probabil.

11
Întâ rzierea provocată de un caz fortuit este de natură să -l absolve pe
transportator de ră spundere chiar dacă , din cauza întâ rzierii, destinatarul
mă rfii ar fi suferit anumite prejudicii mater.
Pe de altă parte , dacă prejudiciul este provocat de culpa
gravă /nescuzabilă a transp. acesta va fi ţinut să acop. pe lâ ngă prejudiciu
previzibil şi pe cel imprevizibil.
Cazul fortuit îl exonerează pe transp. numai în ipoteza repar. prejudiciului
rezultat exclusiv din întâ rziere. Acest lucru p.p. că marfa este eliberată în
stare perfectă , dar cu întâ rziere.

6.Obligatiile partilor in ipoteza impiedicarii transportului provocata

de circumstante neimputabile vreuneia dintre parti(obstacole
obiective)
Împiedicarea efectuă rii transportului
În ipoteza unui obstacol ivit în calea deplasă rii mă rfii , transp. are dr.
şi obligaţii de a-l ...pe expeditor a.i. acesta din urmă să dispună cu privire la
sarcina transportului.
Transp. nu poate adopta o atitudine pasivă , el trebuie să se comporte
, dincolo de obligaţiile impuse prin clauzele exprese din contr. că un
veritabil gerant al intereselor altuia
Contr. obligă nu numai la ceea ce este expres stipulat ci şi la urmă rile
pe care legea , practicile statornicite între pă rţi , uzanţele ori echitatea le
dau contr. după natură să .
Expeditorul înştiinţat poate dispune denunţarea contr. fă ră daune
interese daune interese atunci câ nd transportul nu mai poate fi finalizat
aşa cum era prestab.în contract.
În mă sură în care expeditorul dispune continuarea transportului pe
alt itinerar este obligat să suporte difer. de preţ şi cheltuielile
suplimentare.
Dacă transp. nu primeşte instrucţiuni de la expeditor , deşi le-a
solicitat într-un timp rezonabil, are dreptul că din propria iniţiativa să
folos. alt itinerar dacă transp. ar putea fi finasizat astfel. Transp. are dr. la

12
notif. termenului în care trebuie efectuat transportul precum şi la toate
cheltuielile aferente pe care le antren. efect. transp. pe o altă ruta.
Expeditorul poate dispune denunţarea c.t. fă ră daune interese ,
plă tind transportul pâ nă în locul în care acesta a fost împiedicat.
Transportatorul nu va ră spunde decâ t pentru dol şi culpă gravă
avâ nd un statut echivalent cu cel de gerant al afacerilor altuia.
De asemenea transp. poate depozita bunul la un terţ pe socoteală
pers. care are dr. de depozitare asupra mă rfii , expeditorul. În ultimul caz,
transp. ră spunde pentru alegerea judicioasă a terţului depozitar.
În cazul în care depozit. nu este posibil , ori bunul se poate
deteriora /altera ori val. acestuia nu poate acoperi preţul transp. , taxele
accesorii şi cheltuielile suplimentare , inclusiv cele cu depozitarea , transp.
va valorifica bunul potrivit dispoziţiilor legii.
Din preţul vâ nz, transportatorul pă strează drepturile bă neşti derivate
din c.t. , restul punâ ndu-l la dispoziţia expeditorului. Dacă preţul este unic,
expeditorul ră mâ ne dator cu diferenţa.
Obstacolul trebuie să fie neprevă zut , fortuit şi de neînlă turat . Riscul
contr. care nu mai poate fi îndeplinit din circumstanţe fortuite este
suportat de debit. obligaţiei imposibil de executat.
Transportatorul ( res perit debitori -transp. nu mai poate pretinde
cocontrac. sau plata preţului transportului corespunză tor distanţei
neparcurse deşi imposibil de efect. deplină a transportului nu îi este
imputabilă

7.Modificarea unilaterala a contractului de transport(contraordinul

si dreptul de dispozitie ulterioara)
În materia dr. transp. este consacrată o excepţie de la pr.
irevocabilită ţii efect. contr.
Efectele unui contract nu pot fi modificate /stinse decâ t prin acordul
pă rţilor / din cauze autorizatede lege .lg. autoriz. în materia
transporturilor pe expeditor să aducă modifică ri în mod unilateral c.t fă ră
a fi necesar acordul cocontractantului.Expeditorul este titularul unui
drept protestativ, aproap descretionar, în virtutea că ruia, prin voinţă să

13
exclusivă poate interveni şi aduce schimbă ri ambianţei contractualeasa
cum a fost creată iitial prin acordul de voinţe.
Prin urmare, expeditorului îi este recunoscut dreptul de a da
contraordine, menţinâ nd efectele transpotului în continure.
Transportatorul este obligat să execute contraordinul a avea în
schimb dreptul la contravaloarea cheltuielilor şi pagubelor pricinuite de
executarea acestui ordin.
Dreptul de a da contraordine de suspendare a transportului încetează
în momentul în care marfă este pusă la dispoziţia destinatarului, acesta
cerâ nd eliberarea ei potrivit art. 1976.
De asemenea, posesorul documentelor de transport la ordin ori la
purtă tor trebuie să le remită transpotatorul odată cu eliberarea mă rfii de
că tre acesta la destinaţie,Din acel moment , contraordinile pot fi date de
că tre destinatar transportatorului ră spunză tor pentru prejudiciile produse
prin executarea contraordinelor cu încă lcarea dispoziţiilor legale, adică cu
încă lcarea dispoziţia care prevede modificarea documentelor de transport
în conformitate cu noile dispoziţii.
În afară dreptului de a suspendă transportul, un drept descretionar
care impune transportatorului executarea noii dispoziţii, expeditorului îi
este recunoscut , de asemenea, dreptul de a da dispoziţii ulterioare prin
care se aduc modifică ri substanţei esenţei efectelor de transport.
Prin dispoziţii ulterioare expeditorul poate decide:
-descă rcarea mă rfii la pet de expediţie, retră gâ nd astfel bunul înainte
de plecare;
-să oprească nava în cursul transportului sis a o elibereze altei
personae;
-să amâ ne predarea mă rfii că tre destinatar chiar dacă acesta ar
solicită eliberarea ei;
-să dispună înapoierea mă rfii în locul de plecare;
-să schimbe persoanele destinate, locul de destinaţie;
-să dispună o altă modificare a condiţiilor de executare a
transportului;
14
8.Obligatile partilor la destinatie

Potrivit art. 1976 CC, transportatorul trebuie să pună mă rfurile la

dispoziţia destinatarului în locul consemnat prin e.t. sau dacă nu e
prevă zut expres În contract, în locurile ce rezultă din practicile
statornicite între pă rţi din uzante/din lege.
Dacă nu poate fi stabilit un astfel de loc,transportatorul este ţinut să
livreze mă rfurile la domiciliu, reşedinţa sau sediu professional al
destinatarului.Transportatorul este obligat să -l avizeze în prealabil pe
destinatar de sosirea mă rfii atunci câ nd această va fi eliberată în alt loc
decâ t domiciliul/sediul celui din urmă .
Destinatarul conştient de sosirea mă rfurilor trebuie să elibereze
vehiculul cu celeritate într-un termen ce rezultă din uzante, contract sau
practici.
Imobilizarea vehiculului cu marfă aferentă pe o perioada mai lungă
de timp cauzează prejudiciu pentru întreprinderea transportoare.
Perioada de timp în care trebuie preluată marfă de la transportator,
respective să fie descă rcată …
Orice depă şire a termenului, intaziere în descă rcare veche, angajează
ră spunderea civilă contractuală a destinatarului în scopul repară rii
prejudiciului suferit de transportator.
PARTICULARITATE:
În transporturile fluviale şi maritime, timpul câ ştigat cu ocazia
încă rcă rii mă rfii la portul de expediţie secompenseaza cu întâ rzierea la
descă rcare , acest mechanism de compensare numindu-se reversibilitatea
statelor.

IMPOSIBILITATEA ELIBERĂ RII MĂ RFURILOR

Expeditorul este obligat la râ ndul sau să transmită astfel de instrucţiuni în
15 zile sub sancţiunea redistribuirii bunurilor că tre expeditor sau vâ nză rii
acestora de că tre transportator pe cheltuiala expeditorului.

15
 Dacă există urgenţe sau bunurile sunt prerisabile transportatorul va
retransporta expeditorului bunurile pe cheltuiala acestuia sau le va vinde
potrivit art. 1726 fă ră să mai solicite instrucţiuni expeditorului.

9.Garantiile transportatorului in ipoteza neplatii pretului de

transport(cheltuieli ocazionate de stramutare a marfurilor)

Pentru efectuarea transportului, transportatorul angajează

cheltuielile, suportă taxe care la un moment dat trebuie onorate de că tre
beneficiarul transportului .De regulă , transportatorul încasează preţul
transportului la locul de expediţie a mă rfii, acesta datorie revenindu-I
expeditorului în calitate de cocontractant.
Garanţiile transportatorului sunt: dreptul de retenţie, privilegiul
mobiliar, dreptul de gaj.
Dreptul de retenţie( de a refuză eliberarea mă rfii) nu mai subexista
câ tă vreme destinatarul că reia îi este opus consemnează la o banca
diferenţa de preţ al trasportului, aflată în litigiu.
Dreptul deretentie este o garanţie reală imperfect, întrucâ t nu
conferă transportatorului garantat dreptul de a solicită preţul mă rfii în
scopul satisfacerii creanţei sale.
Dreptul de retentive reprezintă numai o mă sură de constrâ ngere,
prin imobilizarea mă rfii, destinatarul fiind nevoit să satisfacă mai întâ i
pretentiie transportatorului şi numai după aceea să primească marfă .
Privilegiul transportatorului acoperă însă numai creanţele certe,
exigibile şi lichide, adică acele creanţe a că ror valoare a fost stabilită ,
eventual în instant.
Privilegiul transportatorului dă inuie câ tă vreme marfă se gă seşte în
detenţia să . Dacă a predat-o, s-a desesizat de marfă , privilegiul se stinge.
Acest privilegiu garantează plata comisionului comisionarului.
Observă m aşadar urmă toarea ierarhie : comisionarul cumpă ră torului,
vâ nză torul neplă tit,transportatorul

16
 Fiind titular al dreptului de retenţie, deposedarea involuntară a
transportatorului de marfă aflată în detenţia să , nu şterge dreptul de
retenţie (2499) . Transportatorul poate cere restituirea bunului din
mâ inile uzurpatorului, sub rezervă regulilor prescripţiei extinctive,
corespunză toare acţiunii principale şi dobâ ndirii bunurilor mobile de că tre
posesorul de bună -credinţă (1937).
Transportatorul care exercită dreptul de retentive nu se poate opune
urmă ririi silite pornite de un alt creditor însă are dreptul de a participa la
distribuirea preţului în condiţiile legii.
Gajul
Conform art. 2493. Gajul transportatorului poartă asupra tuturor
mă rfurilor grevate pâ nă la strâ ngerea integrală a obligaţiilor garantate.
Sub rezervă regulilor referitoare la dobâ nda proporţional bunurilor
mobile prin posesia de bună -credinţă (237), transportatorul poate cere
restituirea bunurilor de la cel care le deţine, cu excepţia cazului în care
bunurile au fost preluate de un creditor ipotecar cu rang superior (chiar
dacă transportatorul a obţinut detenţia bunului ipotecat anterior înscrierii
ipotecii la arhivă ) sau preluarea a intervenit în cadrul procedurii de
executare silită .

10.Raspunderea transportatorului
Ră spunderea transportatorului
- transportatorul îşi asumă o obligaţie de rezultat de a stră mută
mă rfurile, în stare perfectă pâ nă la destinaţie
Condiţiile ră spunderii transportatorului:
1. Existenţa unui prejudiciu
-existenţa unui prejudiciu patrimonial/moral, prejudiciu constă în
pierderea, alterarea, deteriorarea mă rfurilor.
Prejudiciul trebuie să fie previzibil la încheierea contractului, astfel
încâ t transportatorul să fi putut constientia consecinţele negative ale
ineficienţei în mod corespunză tor a prestaţiei de transport.
2. Atunci câ nd mă rfurile predate spre a fi transportate au fost
pierdute, transportatorului dolul /culpă gravă , pe lâ ngă echivalentul
17
valoric al mă rfurilor pierdute, transportatorul este ţinut să suporte şi
acoperirea cheltuielilor fă cute de destinatar cu un depozit în aşteptarea
mă rfurilor ori cu alte servicii care urmau a fi prestate în privinţa
mă rfurilor o dată cu ajungerea lor la destinaţie.
Transportatorul ră spunde în limita valorii declarare a mă rfurilor ori
a valorii reale, atunci câ nd s-ar constat că această este inferioară valorii
declarate.
- un prejudiciu direct – adică să se afle în legă tură de cauzalitate
directă cu neîndeplinirea obligaţiilor.
-prejudiciul să fie cert
Prejudiciul cert, de regulă actual poate fi şi viitor.A nu se confundă
prejudiciul cert cu cel eventual.
Transportatorul nu este ţinut să repare un prejudiciu imputabil
cocontractantului sau- expeditorului sau destinatarului.
De asemenea, ră spunderea transportatorului se diminuează atunci
câ nd prejudiciul este cauzat în parte, de un eveniment al că rei risc a fost
asumat de creditor (expeditor).
Potrivit 1995 CC, expeditorul îşi poate asumă riscul transportului în
cazul pagubelor cauzate de ambalaj sau în cazul transporturilor special
care urmă resc riscul pierderii/ strică ciunii bunului.

12.Cadrul juridic international

TRANSPORTUL RUTIER
Conv. de la Geneva din 1956 modificată prin 1978, privind c.t.
internaţional de mă rfuri pe şosele ratidicat de Romă nia prin Decretul
451/1972
Regulile uniforme cuprinse in această convenţie vor guverna un contract
care are ca obiect deplasarea mă rfurilor între 2 state diferite dintre care
cel puţin unul dintre două state să fie parte la această convenţie.
Aşadar toate transporturile rutiere internaţionale care au ca punct de
expediţie /destinaţie un loc situate pe teritoriul Româ niei vor fi
subordonate regimului juridic instituit de această convenţie.

18
Convenţia C.M.R surprinde şi ipoteza unui transport multimodal , efectuat
prin intermediul unor moduri de transp. diferite , cu condiţia ca marfa sa
nu fie descă rcată din vehiculul rutier.
TRANSPORTUL FEROVIAR
Se aplică Convenţia de la Berna din 1980 amendată printr-un Protocol din
1999.
Cuprinde 2 anexe :
1. C.I.M- se referă la transp. de mă rfuri
2. C.I.V.-se referă la transportul de persoane
Normele curprinse în această convenţie reglementează C.T. feroviar
internaţional care au punctual de expediţie şi de destinaţie situate în 2
state diferite , dintre care cel puţin unul să fie parte la această convenţie.
Regimul juridic al transportatorului feroviar care şi-a asumat un transport
internaţional în cadrul contractului printr-o scrisoare de transport unică ,
se aplică deopotrivă şi transporturilor multimodale în cadrul că rora o
etapă de transport este acoperită printr-un (nu am inteles ce scrie )
TRANSPORTUL FLUVIAL (CĂ I DE NAVIGAŢIE INTERIOARE )
Se aplică Convenţia de la Budapesta adoptată la 3 octombrie 2000 şi
intrată în vigoare în 2005 pentru ratificarea de că tre al 5 lea stat, Croaţia.
Româ nia este parte a acestei convenţii .
Reglementează contractul maritime internaţional pe că i de navigaţie
interioare , desfă şurat între 2 state în care sunt situate locul de luare în
primire a mă rfii , cu condiţia ca cel puţin unul dintre aceste state să fie
parte la Convenţie.
comun în materie de contracte , consacrat în .C.C. la art. 1955-2001 ar fi
completat în materia transporturilor fluviale cu dispoziţiile Convenţie
C.M.N.I. (Budapesta 2000) care comportă un înalt grad de calificare ,
ţinâ nd cont de particularită ţile transportului fluvial.
TRANSPORTUL MARITIM

19
Se au in vedere regulile de la Hamburg din 1978 de Româ nia , ratificată de
Româ nia prin Decretul 243/1921.
Aceste reguli vizează trasportul de mă rfuri pe mare prin care s-a eliberat
un conosament.
În domeniul transportului maritim internaţional , ,,puterule maritime ,, au
ră spuns tributare Convenţiei de la Haga din 1988, respective printr-un
protocol din 1968.
Această convenţie de la Haga a instituit un regim al ră spunderii
transportatorului maritime favorabil acestuia, cuprinzâ nd o listă de 17
cazuri de examinare prevă zut de Conveţie.
TRANSPORTUL AERIAN DE MĂ RFURI , PASAGERI SI BAGAJE
Se aplică Conv. de la Montreal din 1999 , Înlocuieşte Conv. de la Varşovia
din 1929 modificată prin Protocolul de la Guadalajara din 1977.
Sfera de aplicare a Convenţiei de la Montreal
Guvernează transportul aerian internalţional care au punct de plecare şi
de destinaţie pe teriitoriile a
S-a adoptat în 2009 la Roterdam o convenţie care reglementează
modernizarea c.t. maritim internaţional , respectiv de transport
multimodal care curpinde cel puţin o etapă maritimă integrată în cadrul
transportului multimodal efectuat în baza unui document de transport
unic.

20