Decizia 4/2014 [A] referitoare la examinarea recursului în interesul legi... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?

DocumentId=00166661

Forma aplicabila pentru 'Decizia 4/2014' la data 8 decembrie 2014, valabila si azi

DECIZIE nr. 4 din 29 septembrie 2014 referitoare la examinarea

recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al
Curții de Apel Brașov privind interpretarea și aplicarea unitară a
dispozițiilor art. 203 alin. (5) și art. 4251 alin. (1) din Codul de
procedură penală, în sensul de a stabili care dispoziții sunt
aplicabile, respectiv dacă ședința de judecată prin care este
soluționată, în cursul urmăririi penale și în procedura de cameră
preliminară, contestația formulată împotriva încheierii
judecătorului de drepturi și libertăți și de cameră preliminară
privind măsurile preventive are loc în camera de consiliu sau se
desfășoară în ședință publică și dacă hotărârea adoptată este o
încheiere sau o decizie
Dosar nr. 2/2014

Livia Doina Stanciu - președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

președintele completului
Corina Michaela Jîjîie - președintele Secției penale
Lavinia Curelea - președintele Secției I civile
Roxana Popa - președintele delegat al Secției a II-a civile
Ionel Barbă - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal
Francisca Maria Vasile - judecătoria Secția penală, judecător-raportor
Rodica Cosma - judecător la Secția penală
Marius Dan Foitoș - judecător la Secția penală
Ilie Iulian Dragomir - judecător la Secția penală
Florentina Dragomir - judecător la Secția penală
Ioana Bogdan - judecător la Secția penală
Simona Cristina Neniță - judecător la Secția penală
Maricela Cobzariu - judecător la Secția penală
Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secția penală
Mariana Ghena - judecător la Secția penală
Ana Maria Dascălu - judecător la Secția penală
Luciana Mera - judecător la Secția penală
Săndel Lucian Macavei - judecător la Secția penală
Magdalena Iordache - judecător la Secția penală
Lavinia Dascălu - judecător la Secția I civilă
Romanița Ecaterina Vrânceanu - judecător la Secția I civilă
Constantin Brânzan - judecător la Secția a II-a civilă
Mărioara Isailă - judecător la Secția a II-a civilă
Iulian Măiereanu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Iuliana Rîciu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului
nr. 2/2014 este legal constituit conform dispozițiilor art. 473 alin. (1) din Codul de
procedură penală și conform art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind
organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
republicat, cu modificările și completările ulterioare.
Ședința este prezidată de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna
judecător dr. Livia Doina Stanciu.
La ședința de judecată participă doamna Marinela Mincă, procuror șef al Biroului de
reprezentare, Serviciul judiciar penal, Secția juridică din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție.

1 of 7 08.12.2014 23:31
Decizia 4/2014 [A] referitoare la examinarea recursului în interesul legi... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00166661

La ședința de judecată participă domnul Florin Nicușor Mihalache, magistrat-asistent în

cadrul Secției penale, conform art. 273 din Regulamentul privind organizarea și
funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu
modificările și completările ulterioare.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul
legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al
Curții de Apel Brașov privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 203
alin. (5) și art. 4251 alin. (1) din Codul de procedură penală, în sensul de a stabili
care dispoziții sunt aplicabile, respectiv dacă ședința de judecată prin care este
soluționată, în cursul urmăririi penale și în procedura de cameră preliminară, contestația
formulată împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți și de cameră
preliminară privind măsurile preventive are loc în camera de consiliu sau se desfășoară
în ședință publică și dacă hotărârea adoptată este o încheiere sau o decizie.
Reprezentantul procurorului general, doamna procuror-șef Marinela Mincă, a precizat că
recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov
privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 203 alin. (5) și art. 4251 alin.
(1) din Codul de procedură penală îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute
de art. 471 alin. (3) și art. 472 din Codul de procedură penală și a solicitat admiterea
recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure
interpretarea și aplicarea unitară a legii.
Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție este în sensul că în cursul urmăririi penale și al procedurii de cameră
preliminară, contestația împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți sau,
după caz, a judecătorului de cameră preliminară privitoare la măsurile preventive se
soluționează în camera de consiliu, prin încheiere motivată, care se pronunță în camera
de consiliu.
Președintele completului, doamna judecător dr. Livia Doina Stanciu, constatând că nu
sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile
închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul
legii.

ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:
1. Problema de drept care a generat practica neunitară
Prin recursul în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curții de Apel
Brașov, s-a arătat că, în practica judiciară națională nu există un punct de vedere unitar
cu privire la faptul dacă ședința de judecată prin care este soluționată, în cursul urmăririi
penale și în procedura de cameră preliminară, contestația formulată împotriva încheierii
judecătorului de drepturi și libertăți și de cameră preliminară privind măsurile preventive
are loc în camera de consiliu sau se desfășoară în ședință publică, iar hotărârea
pronunțată este decizie sau încheiere.
2. Examenul jurisprudențial
Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov a învederat că, în urma verificării
jurisprudenței la nivel național, s-au conturat două opinii în legătură cu modalitatea de
desfășurare a ședinței de judecată prin care sunt soluționate, în cursul urmăririi penale
și al procedurii în cameră preliminară, contestațiile declarate împotriva încheierilor ce
vizează măsurile preventive și felul hotărârilor ce se pronunță în aceste cauze.
3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești
Într-o primă orientare, minoritară, instanțele au considerat că ședința de judecată prin
care este soluționată, în cursul urmăririi penale și în procedura de cameră preliminară,
contestația declarată împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți și de
cameră preliminară privind măsurile preventive are loc în camera de consiliu și hotărârea
ce se pronunță este o încheiere.

2 of 7 08.12.2014 23:31
Decizia 4/2014 [A] referitoare la examinarea recursului în interesul legi... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00166661

Această opinie se întemeiază pe dispozițiile art. 203 alin. (5) din Codul de procedură
penală care prevăd că "în cursul urmării penale și al procedurii de cameră preliminară,
cererile, propunerile, plângerile și contestațiile privitoare la măsurile preventive se
soluționează de camera de consiliu, prin încheiere motivată, care se pronunță în camera
de consiliu".
Deși prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de
implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură
penală și pentru implementarea altor acte normative a fost introdus art. 4251 din Codul
de procedură penală prin care a fost reglementată calea de atac a contestației, în
această primă opinie s-a considerat că, potrivit alin. (1) al acestui articol, calea de atac a
contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile
articolului fiind aplicabile când legea nu prevede altfel. În aceste condiții, art. 203 alin.
(5) din Codul de procedură penală conține dispoziții derogatorii față de cele cuprinse
în art. 4251 alin. (5) și (7) din Codul de procedură penală.
Într-o a doua orientare instanțele au considerat că ședința de judecată prin care este
soluționată, în cursul urmăririi penale și în procedura de cameră preliminară, contestația
declarată împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți și de cameră
preliminară privind măsurile preventive are loc în ședință publică, iar hotărârea
pronunțată este o decizie.
Această opinie se întemeiază pe următoarele considerente:
- prin Hotărârea Bocellari și Rizza împotriva Italiei (Dosar nr. 399/02) Hotărâre -
13.11.2007 [Secția a II-a], Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât, în
unanimitate, că art. 6 paragraful I din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
libertăților fundamentale a fost încălcat în componenta privitoare la publicitatea ședinței
de judecată. Astfel, Curtea europeană a reținut că, deși "Desfășurarea procedurilor
mizând aplicarea măsurilor preventive în camera de consiliu, atât în primă instanță, cât
și în apel, este expres prevăzută de lege", [...] Justițiabilii implicați într-o procedură de
aplicare a măsurilor preventive trebuie să aibă cel puțin posibilitatea de a solicita o
ședință publică în fața camerelor specializate ale tribunalelor și curților de apel". În urma
acestei hotărâri de condamnare, Italia a modificat legislația în materie, prin Legea nr.
159/2011 - art. 7 alin. I teza a II-a. Astfel, potrivit acestui articol care este cuprins în
capitolul II intitulat "Măsurile de prevenție aplicate de către autoritatea judecătorească'",
"Președintele dispune ca procedura să se desfășoare în ședință publică în cazul în care
persoana interesată face o solicitare în acest sens":
- chiar dacă în cuprinsul art. 203 din Codul de procedură penală se face vorbire și
despre "[...] contestațiile privitoare la măsurile preventive se soluționează în camera de
consiliu, prin încheiere motivată, care se pronunță în camera de consiliu se are în vedere
denumirea marginală a acestui articol, respectiv "Organul judiciar competent și actul
prin care se dispune asupra măsurilor preventive";
- se apreciază că prin acest articol a fost reglementată procedura prin care judecătorul
de drepturi și libertăți și cel de cameră preliminară dispun, în primă fază, asupra
cererilor, propunerilor și plângerilor privind măsurile preventive, câtă vreme pentru calea
de atac a contestației legiuitorul a reglementat expres procedura prin articolele 204 și
205 din Codul de procedură penală. În aceste condiții, se apreciază că este vorba
despre o eroare de legiferare reținerea, în cuprinsul art. 203 alin. (5) din Codul de
procedură penală, și a contestației, alături de cereri, propuneri și plângeri privitoare la
măsurile preventive, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 4251 din Codul de
procedură penală care constituie regula, ședința de judecată fiind publică și
pronunțându-se o decizie.
4. Opinia Colegiului de conducere al Curții de Apel Brașov
Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, prin Sesizarea nr. 817/22 din 7 aprilie
2014, și-a exprimat punctul de vedere în sensul că în cursul urmăririi penale și al
procedurii de cameră preliminară, contestația împotriva încheierii judecătorului de
drepturi și libertăți sau, după caz, a judecătorului de cameră preliminară privitoare la

3 of 7 08.12.2014 23:31
Decizia 4/2014 [A] referitoare la examinarea recursului în interesul legi... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00166661

măsurile preventive se soluționează în ședință publică, iar hotărârea pronunțată este o

decizie.
5. Opinia procurorului general
Contestația, cale ordinară de atac, a fost introdusă, într-un capitol distinct, prin art. III
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3 din 5 februarie 2014.
Prin art. III pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2014, după cap. III al
titlului III al Părții speciale din noul Cod de procedură penală (privind apelul) a fost
introdus un nou capitol, capitolul III1, intitulat "Contestația", cuprinzând art. 4251 [alin.
(1), (5), (7)] - Declararea și soluționarea contestației.
După cum se menționează chiar în primul alineat, prevederile acestui articol sunt
aplicabile "când legea nu prevede altfel".
Prin urmare, rațiunea introducerii acestui capitol a fost aceea de a se institui o
procedură pentru judecarea căii de atac în situațiile în care, deși este prevăzută de lege,
nu există dispoziții care să vizeze procedura de judecată incidență [de pildă, art. 246
alin. (7), art. 248 alin. (8) din Codul de procedură penală privind contestarea
încheierii judecătorului de drepturi și libertăți sau judecătorului de cameră preliminară
privind măsurile de siguranță cu caracter medical) sau acestea sunt insuficiente.
Dispoziția astfel instituită reprezintă o normă cu caracter general.
Acest tip de normă cuprinde reglementări uniforme stabilite prin dispoziții generale, care
pot fi completate sau înlocuite cu norme speciale când legiuitorul le-a instituit prin
prevederi distincte.
Potrivit doctrinei (G. Teodoru, Tratat de drept procesual penal, Ed. Hamangiu, p. 43) o
normă generală ulterioară uneia speciale nu abrogă norma specială decât în cazul în care
o prevede în mod expres.
Astfel, în toate situațiile în care există o normă specială ce conține dispoziții derogatorii,
acestea se vor aplica cu prioritate.
Printre hotărârile care pot face obiectul contestației, se numără și încheierile prin care,
în cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi și libertăți ori judecătorul de cameră
preliminară dispune asupra măsurilor preventive, sediul materiei regăsindu-se în
prevederile art. 203 alin. (5) și art. 204 din Codul de procedură penală, respectiv art.
205 din Codul de procedură penală.
Aceste dispoziții legale, prin situarea lor după art. 202, intitulat "Scopul, condițiile
generale de aplicare și categoriile măsurilor preventive", relevă voința legiuitorului de a
realiza o mai bună sistematizare a reglementărilor în materia măsurilor preventive și,
totodată, de a institui un regim juridic specific în această materie.
Astfel, art. 204 și 205 din Codul de procedură penală reglementează în mod expres
regimul juridic al căii de atac împotriva încheierii prin care se dispune asupra măsurilor
preventive în cursul urmăririi penale, respectiv în procedura de cameră preliminară. Sunt
stabilite aspectele esențiale privind hotărârile supuse căii de atac, titularii acesteia,
termenul de declarare, organul judiciar competent cu soluționarea [art. 204 alin. (1),
(2), art. 205 alin. (1), (2)]; caracterul nesuspensiv [art. 204 alin. (3), art. 205 alin. (3)],
termenul de soluționare [art. 204 alin. (4), (5), art. 205 alin. (4), (5)], procedura de
soluționare [prezență părți, procuror, asistență juridică - art. 204 alin. (6)-(9), art. 205
alin. (6)-(9)]; soluțiile [art. 204 alin. (10)-(12), art. 205 alin. (10)].
Aceste dispoziții se completează cu art. 203 alin. (5), care stabilește expres natura
hotărârii ce se pronunță - încheiere motivată, precum și caracterul ședinței de judecată
sau de pronunțare - cameră de consiliu.
În consecință, din analiza acestor dispoziții și, în special, ale art. 203 alin. (5) din Codul
de procedură penală, a plasării lor în economia reglementărilor privind măsurile
preventive în cursul urmăririi penale, respectiv în procedura de cameră preliminară
(modul de sistematizare a materiei) rezultă cu caracter de evidență natura derogatorie,
de norme speciale a acestora.
În considerarea acestei naturi derogatorii, dispozițiile art. 203 alin. (5) din Codul de
procedură penală se vor aplica prioritar în raport cu cele similare ale art. 4251 alin. (5)

4 of 7 08.12.2014 23:31
Decizia 4/2014 [A] referitoare la examinarea recursului în interesul legi... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00166661

și (7) din același cod, în ceea ce privește caracterul ședinței și natura actului de
soluționare a cauzei.
Prin urmare, s-a considerat că ședința de judecată îi care este soluționată, în cursul
urmăririi penale, respectiv al procedurii de cameră preliminară, contestația împotriva
încheierii judecătorului de drepturi și libertăți, ori a judecătorului de cameră preliminară
privind măsurile preventive are loc în cameră de consiliu, hotărârea adoptată în această
procedură fiind o încheiere, conform art. 203 alin. (5) din Codul de procedură penală.
6. Raportul asupra recursului în interesul legii
Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză privind sesizarea referitoare la
natura ședinței (cameră de consiliu sau ședință publică) și natura hotărârii (încheiere
sau decizie), în cursul urmăririi penale, respectiv în procedura de cameră preliminară, în
cazul contestației declarate împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți și de
cameră preliminară privind măsurile preventive, a apreciat că este inadmisibilă din
următoarele considerente:
Instanța supremă, în unificarea practicii judiciare prin mecanismul recursului în interesul
legii, vizează acele chestiuni de drept ce au primit rezolvări diferite și care influențează
situația juridică a părților. Aceste două condiții de admisibilitate a sesizării trebuie
întrunite cumulativ, nefiind suficient să se constate numai existența unor chestiuni de
drept ce au primit rezolvări diferite. Ultima condiție de admisibilitate rezultă din
interpretarea art. 474 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia
decizia se pronunță numai în interesul legii și nu are efecte asupra hotărârilor
judecătorești examinate (atașate sesizării) și nici cu privire la situația părților din acele
procese, per a contrario, însă produce efecte viitoare și obligatorii asupra hotărârilor
judecătorești pronunțate ulterior și cu privire la situația acelor părți.
Natura ședinței în calea de atac, publică ori nepublică, nu influențează garanțiile
procesuale aplicabile (contradictorialitatea, prezența inculpatului și a apărătorului
acestuia, ascultarea inculpatului, accesul la dosar, comunicarea hotărârii) și prin aceasta
nu influențează în nicio măsură soluția pronunțată, respectiv situația juridică a părții,
sesizarea fiind inadmisibilă.
Problematica naturii hotărârii pronunțate în calea de atac (încheiere sau decizie) nu
produce, de asemenea, niciun fel de consecință asupra situației părților, nu generează
nulitatea hotărârii, ci numai consecințe de ordin administrativ reflectate în statistică,
sesizarea fiind inadmisibilă.
Existența unei inconsecvențe jurisprudențiale în materia naturii ședinței de judecată sau
a naturii hotărârii pronunțate în materia menționată nu poate fi evaluată și tranșată în
cadrul recursului în interesul legii.
Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză, a exprimat și punctul de vedere cu
privire la fondul problemei de drept deduse judecății și a opinat în sensul că în cursul
urmăririi penale și al procedurii de cameră preliminară contestația împotriva încheierii
judecătorului de drepturi și libertăți sau, după caz, a judecătorului de cameră
preliminară privitoare la măsurile preventive se soluționează în camera de consiliu, prin
încheiere motivată, care se pronunță în camera de consiliu.
7. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii,
raportul întocmit de judecătorul-raportor și dispozițiile legale ce se solicită a fi
interpretate în mod unitar, reține următoarele:
Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal sesizată, fiind îndeplinite cerințele impuse
de dispozițiile art. 471 din Codul de procedură penală, referitoare la titularul sesizării
și la depunerea hotărârilor definitive ce atestă existența unei jurisprudențe neunitare
relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată.
Astfel, cu privire la condiția de admisibilitate, potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 472
din Codul de procedură penală rezultă faptul că legiuitorul a stabilit drept criteriu
pentru aprecierea admisibilității existența unor probleme de drept soluționate în mod
diferit prin hotărâri judecătorești definitive, condiție îndeplinită în cauză. Evaluarea
interesului sesizării se analizează de către titularul acțiunii, iar Înalta Curte de Casație și

5 of 7 08.12.2014 23:31
Decizia 4/2014 [A] referitoare la examinarea recursului în interesul legi... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00166661

Justiție evaluează doar existența jurisprudenței divergente ca o condiție de

admisibilitate.
Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de
interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 203 alin. (5) și art. 4251 alin. (1) din Codul
de procedură penală.
Printre hotărârile care pot face obiectul contestației se numără și încheierile prin care, în
cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi și libertăți ori judecătorul de cameră
preliminară dispune asupra măsurilor preventive, sediul materiei regăsindu-se în
prevederile art. 203 alin. (5) raportat la art. 204, respectiv la art. 205 din Codul de
procedură penală.
Legiuitorul actual a încercat o sistematizare a procedurilor în materia măsurilor
preventive în titlul V - "Măsuri preventive și alte măsuri procesuale". În cap. I, secțiunea
1, art. 203 alin. (5) se stabilesc expres: natura cauzelor ce fac obiectul reglementării,
cereri, propuneri, plângeri, contestații; natura hotărârii ce se pronunță, încheiere
motivată; caracterul ședinței de judecată și al ședinței de pronunțare, cameră de consiliu
(ședință nepublică).
Art. 204 și 205 din Codul de procedură penală reglementează în mod expres regimul
juridic al căii de atac împotriva încheierii prin care se dispune asupra măsurilor
preventive în cursul urmăririi penale, respectiv în procedura de cameră preliminară, fiind
prevăzute: titularii contestației, termenul de declarare, competența funcțională,
materială și teritorială [art. 204 alin. (1), (2), art. 205 alin. (1), (2)]; caracterul
nesuspensiv de executare [art. 204 alin. (3), art. 205 alin. (3)], termenul de soluționare
[art. 204 alin. (4), (5), art. 205 alin. (4), (5)], garanții procesuale [prezență părți,
procuror, asistență juridică - art. 204 alin. (6)-(9), art. 205 alin. (6)-(9)]; soluțiile [art.
204 alin. (10)-(12), art. 205 alin. (10)].
Ședința desfășurată în camera de consiliu nu este publică, însă instituie o serie de
garanții suficiente pentru respectarea drepturilor inculpatului. Astfel procedura, atât în
fond, cât și în calea de atac, este contradictorie și se desfășoară în prezența avocatului și
a inculpatului care beneficiază de toate înlesnirile necesare organizării eficiente a
apărării (audiere, acces la dosar, comunicarea hotărârii ș.a.).
În materia măsurilor preventive, în faza urmăririi penate ori în cameră preliminară, lipsa
de publicitate nu exclude și nu limitează garanții procesuale recunoscute pentru ședința
publică, ci protejează inculpatul și cercetarea de o publicitate nocivă.
Argumentul conținut în sesizare referitor la Hotărârea Curții Europene a Drepturilor
Omului pronunțată în Cauza Bocellari și Rizza împotriva Italiei, respectiv la necesitatea
unei judecăți publice în cererile referitoare la măsurile preventive, nu se susține nici din
perspectiva faptului că o astfel de condiție este respectată pe toată perioada judecății în
fond și în calea de atac [art. 208 raportat la art. 352 alin (1) teza I și art. 206 alin. (3)
din Codul de procedură penală], și nici a faptului că soluția Curții europene s-a referit
la "măsuri preventive patrimoniale", respectiv la confiscare.
În nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2014 care a
introdus art. 4251 din Codul de procedură penală, se arată că textul reglementează
calea de atac a contestației, cazurile în care aceasta se poate dispune, precum și
procedura de judecată, modificarea fiind necesară deoarece calea de atac a contestației
reprezintă o cale de atac pentru proceduri urgente și hotărâri restrictive de drepturi și
libertăți fundamentale.
Se poate constata că art. 4251 alin. (1) potrivit căruia calea de atac a contestației se
poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol
fiind aplicabile când legea nu prevede altfel, instituie o normă cu caracter general.
Natura de normă cu caracter general se desprinde din conținutul său, legiuitorul însuși
făcând aceste precizări în teza finală a textului.
O normă generală ulterioară uneia speciale nu abrogă norma specială decât în cazul în
care se prevede în mod expres.
Ca urmare, regula fiind specialia generalibus derogant, în toate situațiile în care există o

6 of 7 08.12.2014 23:31
Decizia 4/2014 [A] referitoare la examinarea recursului în interesul legi... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00166661

normă specială ce conține dispoziții derogatorii, acestea se vor aplica cu prioritate.

În considerarea naturii derogatorii, dispozițiile art. 203 alin. (5) din Codul de
procedură penală se vor aplica prioritar în raport cu cele generale prevăzute de art.
4251 alin. (5) și (7) din același cod, în ceea ce privește caracterul ședinței de judecată și
al ședinței de pronunțare - cameră de consiliu, precum și natura actului de soluționare a
cauzei - încheiere.
În considerarea celor expuse, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 203
alin. (5) și art. 4251 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cursul urmăririi
penale și al procedurii de cameră preliminară, contestația împotriva încheierii
judecătorului de drepturi și libertăți sau, după caz, a judecătorului de cameră
preliminară privitoare la măsurile preventive se soluționează în camera de consiliu, prin
încheiere motivată, care se pronunță în camera de consiliu.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 473 și art. 474 din Codul de procedură
penală,

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

În numele legii
DECIDE:
Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel
Brașov și, în consecință:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 203 alin. (5) și art. 4251 alin. (1)
din Codul de procedură penală stabilește că în cursul urmăririi penale și al procedurii
de cameră preliminară contestația împotriva încheierii judecătorului de drepturi și
libertăți sau, după caz, a judecătorului de cameră preliminară privitoare la măsurile
preventive se soluționează în camera de consiliu, prin încheiere motivată, care se
pronunță în camera de consiliu.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 septembrie 2014.
-****-

PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

judecător dr. LIVIA DOINA STANCIU
Magistrat-asistent,
Florin Nicușor Mihalache
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 821 din data de 11 noiembrie 2014

7 of 7 08.12.2014 23:31