1. Hematocritul se recoltează prin puncție venoasă pe EDTA. A
2. Amilazele în urină apar în pancreatita acută. A 3. Prezența glucozei în urină este normală. F 4. Pentru examenul sumar de urină se trimite la laborator un eșantion de 100-150 ml. A 5. VSH și fibrinogenul sunt probe hematologice care indică prezența unei bacterii în organism. F 6. Dispneea din astmul bronșic este ameliorată de atmosfera umedă și rece. F 7. Calea parenterală pentru administrarea medicamentelor se mai numește și digestivă. F 8. Urografia este o investigație imagistică a aparatului renal fără substanță de contrast. F 9. Frisonul solemn anunță scăderea febrei din pneumonie. F 10. Sumarul de urină nu necesita recoltarea în recipient steril. A 11. Regimul hipoglucidic este necesar în recuperarea IMA. F 12. Pentru recoltarea hemoculturii sunt necesare două recipiente sterile cu medii de cultură. A 13. Dacă pe filtrul transfuzorului se depun cheagurile conținute în flaconul de sânge nu se va schimba flaconul și transfuzorul. F 14. Pentru măsurarea pulsului la nivelul gambei se va repera artera radială. F 15. În primele zile postoperator se recomandă regimul hidric. A 16. Globul vezical reprezintă distensia vezicii urinare prin acumularea de gaze în vezică. F 17. HLG se poate recolta prin înțeparea pulpei degetului. A 18. Puncția ganglionară și a tumorilor solide se efectuează pentru examen histopatologic. A 19. Prezența leucocitelor în urină este normală. F 20. Proba Jeanbreau pune în evidență incompatibilitatea în sistemele OAB și Rh. A 21. Frigul este un factor precipitant al crizei de EPA. F 22. Pentru măsurarea T.A. la nivelul brațului membrana stetoscopului se fixează pe artera poplitee. F 23. La pacienții inconștienți, care trebuie alimentați mai mult timp, sonda se introduce endonazal. A 24. Agentul patogen specific pneumoniei pneumococice este streptococus pneumoniae. A 25. Ortopneea nu este dispneea caracteristică din astmul bronșic. F 26. Unul dintre factorii etiologici ai EPA este criza hipertensivă. A 27. Exudatul faringian se recoltează după alimentarea bolnavului. F 28. Proba de compatibilitate OELECKER indică felul în care pacientul reacționează față de sângele introdus. A 29. Prin metoda palpatorie se poate măsura valoarea T.A maximă. A 30. În caz de șoc hemolitic nu se va întrerupe transfuzia. F 31. Hiperestezia cutanată reprezintă o manifestare în apendicita acută. A 32. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire. A 33. În timpul resuscitării cardio-respiratorii poziția bolnavului este de decubit dorsal. A 34. În poziție Trendelenburg vor fi așezați bolnavii cu irigare cerebrală deficitară. A 3 5 . Edemele în bolile renale sunt moi, albe şi pufoase. A 36. Tulburări de flux ale ciclului menstrual sunt : dismenoreea și leucoreea . F 37. În deficit de sodiu, bolnavul prezintă cefalee, confuzie, anxietate. A 38. Contactul social, de rutină cu un purtător HIV comportă un risc de infecţii. F 39.” Furia laptelui" este însoţită de creşterea temperaturii până la 38°C. A 40. Examenul sedimentului urinar este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de infecţie urinară. F 41. S t o p u l c a r d i a c e s t e u r m a t i n v a r i a b i l d e s t o p r e s p i r a t o r î n 2 0 - 3 0 s e c u n d e . A 42. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros, nu se impun restricţii alimentare din a doua zi a operaţiei. F 43. Supravegherea postoperatorie a plăgii are drept scop depistarea sângerării precoce. A 44. Stresul, anxietatea, agitatia sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii. A 45. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai asupra tehnicii pe care o execută. F 46. Persoanele cu obezitate sedentare nu au risc crescut de aparitie a DZ tip II. F 47. In tratamentul diabetului zaharat regimul alimentar este lipsit de importanta. F 48. Prezenta hematiilor in urina este specifica diabetului zaharat. F 49. Diagnosticul clinic de fibrom uterin se stabilește pe baza tușeului vaginal, echografie și palpare abdominală. A 50. Paralizia unui singur membru poarta numele de monoplegie. A 51. Coma hipoglicemică apare, de obicei, ca urmare a supradozării de insulină. A 52. Reflexul Babinski reprezintă un reflex cutanat. A 53. Hemostaza provizorie prin garou este indispensabila in caz de amputatie a unui segment de membru. A 54. Sputa hemoptoica este rosie gelatinoasa. F 55. Pareza este o tulburare de sensibilitate tactilă. F 56. Predispozitia la infectii este posibila atunci cand individul locuieste in conditii insalubre. A 57. Oliguria insoteste trecator toate starile febrile. A 58. Determinarea grupului sangvin şi a RH-ului este obligatorie la bolnavii internați în serviciul de chirurgie. A 59. Pareza reprezintă diminuarea forței musculare. A 60. Pacientul prezintă alexie când nu înțelege ceea ce este scris. A 61. Coma de gradul II se caracterizează prin conştienţa pierdută, reflexe abolite , perturbarea circulaţiei şi a respiraţiei, midriază . F 62. Durerea toracica insotita de colaps sugereaza infarct de miocard. A 63. Prin transfuzia de sange nu se transmite virusul hepatitei A. A 64. Hematuria este o hemoragie externă. F 65. În timpul lăuziei fiziologice se produce involuția uterină. A 66. Angina pectorala este o cardiopatie ischemica nedureroasa. F 67. Medicația de urgență în HTA constă în administrare de antiinflamatoare. F 68. Ritmul rapid de administrarea a solutiilor poate determina accidente grave. A 69. Diabetul zaharat poate exista fără ca pacientul să acuze vreo tulburare. A 70. Administrarea de insulină i.v. se face numai în cazul comei hipoglicemice. F 71. Stimularea circulației cutanate la bolnavul imobilizat se face prin fricționare zilnică cu alcool diluat. A 72. A actiona etic inseamna a respecta codul deontologic. A 73. Agentul etiologic al tuberculozei pulmonare este bacilul Koch. A 74. Insuficiența renală acută se caracterizează prin suprimarea bruscă a funcțiilor renale. A 75. Hemocultura se va recolta în mod obligatoriu, la un pacient cu HDS. F 76. Frisonul unic este specific pneumoniei pneumococice. A 77. Durerea în colica biliară nu se poate combate cu morfina. A 78. Asepsia înseamnă îndepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe obiecte. F 79. Hemostaza provizorie este hemostaza activă prin care se poate opri o hemoragie un timp limitat. A 80. În cazul unei plăgi în treimea medie a coapsei drepte din care ţâşneşte sânge roşu aprins în jet continuu, garoul se va aplica deasupra plăgii. A 81. Proba de compatibilitate directă se face între sângele primitorului şi plasma donatorului. F 82. Frecvenţa respiraţiei la adult este 14-16 r/min. F 83. În litiaza calcică se recomandă dietă săracă în proteine. F 84. Înainte de începerea tratamentului cu antibiotice nu este necesar să se identifice agentul patogen. F 85. Pulsul filiform reprezintă puls cu volum foarte redus, abia perceptibil. A 86. Ischiuria reprezintă incapacitatea vezicii urinare de a-și evacua conținutul. A 87. Extravazarea soluţiilor perfuzabile nu prezintă importanţă clinică. F 88. Midriaza constă în mărirea diametrului pupilar. A 89. Diureza este procesul de formare şi eliminare a urinei din organism timp de 24 ore. A 90. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o nutriție deficitara. A 91. Mioza reprezintă micșorarea diametrului pupilar. A 92. Fotofobia este intoleranța la căldură. F 93. Bilantul hidric este raportul dintre cantitatea de lichide ingerate si cele eliminate din organism. A 94. Anestezia constă în pierderea sensibilității cutanate. A 95. Expectorația este un act reflex și voluntar de eliminare a secrețiilor formate în căile respiratorii. A 96. Varsatura abundenta se numeste vomica. F 97. Intervenţiile delegate de îngrijire reprezintă intervenţiile prescrise şi realizate de asistentul medical. F 98. La pacienţii aflaţi sub tratament permanent cu anticoagulante orale este interzisă recoltarea de hemoculturi prin puncţie venoasă. F 99. Prin sondaj vezical se înţelege introducerea unei sonde prin orificiul vaginal , pe uretră, în vezica urinară. F 100. Dispneea Biot este o respirație agonică. A 101. Hiperestezia reprezintă diminuarea sensibilității. F 102. Pulsul aritmic se caracterizează prin pauze inegale între pulsații. A 103. Măsurarea pulsului se face prin comprimarea venelor pe un plan osos. F 104. Spalatura auriculara se face cu apă sterilă încălzită la 37°C. A 105. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie F 106. Vărsăturile postprandiale apar după mancare sau chiar in timpul alimentaţiei. A 107. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi membri ai echipei de îngrijire. A 108. Paracenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurală si mediul exterior. F 109. Tetraplegia reprezintă paralizia celor patru membre. A 110. Pentru toracocenteza, pacientii cu stare generală alterata, se aseaza calare pe un scaun cu spatar, cu bratele sprijinite pe spatar. F 111. Punctia pleurala este contraindicata in hemofilie. A 112. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere F 113. Principala sursa de energie din organism este reprezentată de vitamine. F 114. Vărsătura este actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin cavitatea bucală, conţinutul gastric sau intestinal. A 115. Pansamentul chirurgical este actul prin care se realizează şi se menţine asepsia unei plăgi, în scopul cicatrizării ei. A 116. Alimentarea artificială înseamnă introducerea alimentelor în organismul pacientului prin mijloace naturale. F 117. Expectoraţia reprezintă eliminarea prin tuse, prin cavitatea bucală, a secrețiilor din căile respiratorii. A 118. Leziunea specifica din infarctul miocardic acut este necroza miocardului. A 119. Scaunul amestecat cu sange proaspăt este caracteristic hemoragiilor din portiunea superioara a tubului digestiv. F 120. Vomica este actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gură, o cantitate mare de spută din plămâni. A 121. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi. F 122. Recoltarea sângelui pentru determinarea glicemiei se face prin puncţie venoasă la orice ora a zilei. F 123. Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice tremuraturile si transpiratia. A 124. Eructaţia reprezinta eliminarea aerului din stomac prin cavitatea bucală. A 125. Disuria consta in dificultate la mictiune. A 126. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. A 127. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli. A 128. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după permeabilizarea căilor respiratorii. A 129. Principalul factor cauzal al IMA este obstructia coronariana la peste 95% din cazuri. A 130. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. A 131. Pierderea bruscă,completă și potențial reversibilă a cunoștinței se numește sincopa. A 132. Dozele de insulina se masoara in unitati . A 133. Surse de infectie pot fi produsele eliminate de pacient. A 134. Anamneza este un instrument care permite personalizarea ingrijirilor. A 135. Deshidratarea se manifestă prin scaderea diurezei. A 136. In IMA, pacientul prezinta cianoza periorala. A 137. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget. F 138. Examenul radiologic pune diagnosticul in fractura. A 139. Fara o curatire adecvata, instrumentele nu pot fi sterilizate corect. A 140. Mictiunea dureroasa se numeste algurie. A 141. Dezinfectia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe obiecte. A 142. Pozitia Fowler este pozitia in decubit ventral cu capul intr-o parte. F 143. Alimentarea prin gastrostoma este indicata in stricturi esofagiene. A 144. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular A 145. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie A 146. Durerea din IMA se deosebeste de cea din angina pectorala prin intensitate si durata. A 147. Sângele care tâşneste sincron cu sistola cardiacă este o caracteristică a hemoragiei venoase. F 148. Alimentarea pasivă se face la pacienţii cu uşoare tulburări de deglutiţie și motorii. A 149. Pansamentul plăgilor se schimba zilnic de 4 ori pentru a grabi vindecarea si cicatrizarea. F 150. Aspectul LCR normal este opalescent. F 151. În cazul unui pacient operat pentru ocluzie intestinală sonda de aspiraţie se menţine până la reluarea tranzitului intestinal pentru materii fecale . A 152. Pacientul cu hiperactivitate este capabil să-şi asigure securitatea fizică în mod independent. F 153. Arsura de gradul III se caracterizează prin interesarea epidermului şi parţial a dermului şi apariţia flictenelor sero-sangvinolente. A 154. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este contraindicat sa se administreze antialgice majore (morfina, mialgin). A 155. Hipoglicemia se caracterizează prin apariția transpirațiilor generalizate. A 156. Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este fractura cominutiva. A 157. Prin tenesme vezicale se intelege mictiuni frecvente. F 158. Criza de astm bronșic nu este declanșată de către alergeni. F 159. Apariția cianozei postoperator imediat indică insuficiența respiratorie și circulatorie. A 160. În ocluzia intestinală se administrează purgative. F 161. Examenul bacteriologic al sângelui se face din sânge recoltat prin puncție capilară. F 162. In calcularea suprafetei arse, toracele posterior reprezinta 9%. F 163. Dispneea reprezintă o manifestare specifică bolilor cardiovasculare. F 164. Globul vezical poate fi delimitat deasupra simfizei pubiene prin palpare. A 165. În insuficiența respiratorie acută tahicardia apare ca un fenomen compensator. A 166. Hemoragiile interne se însoţesc de paloare, extremităţi reci, hipotensiune, puls accelerat, respiraţie accelerată superficială. A 167. Cefaleea din encefalopatia hipertensiva acuta este intensa, violenta, pulsatila. A 168. Starea de rau astmatic poate sa dureze 30 de minute. F 169. Comunicarea intre stomac si peretele abdominal, efectuata chirurgical se numeste traheostoma. F 170. Ileusul reprezinta lipsa completa a eliminarilor fecalelor si gazelor din intestin. A 171. Colicile biliare de intensitate și durată mică se pot trata la domiciliu. A 172. Complicațiile litiazei renale sunt : anuria, infecție urinară, hidronefroză. A 173. Fractura este o afecțiune traumatică care constă în deplasarea permanentă a extremităților articulare. F 174. Profilaxia antitetanică la bolnavii arși spitalizați nu este obligatorie. F 175. Tipul de respirație costal inferior se întâlnește la copii și persoane în vârstă. F 176. In stari patologice, lichidul cefalorahidian (LCR), este limpede ca “apa de stanca”. F 177. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice se face pe EDTA. F 178. Anxietatea, in toate situatiile de stres poate produce polakiurie si mictiuni imperioase. A 179. Pentru protectia persoanelor receptive fata de unele infectii se foloseste si chimioprofilaxia. A 180. Scopul explorator al punctiei rahidiene consta in cântărirea presiunii lichidului cefalorahidian. F 181. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. F 182. Se vor administra per os medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid. F 183. Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului. F 184. Peteșiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase. A 185. Cand lichidul pleural poarta numele de exudat, reactia Rivalta este pozitiva. A 186. Coma diabetica poate fi declansata de oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina. A 187. Compresiunea din masajul cardiac extern se face pe 1/3 inferioara a sternului. A 188. Un mililitru de solutie perfuzabila contine 20 de picaturi. A 189. Varsaturile de cauza digestiva se produc in jet, fara efort si au proiectie mare. F 190.Oxigenul se administreaza umidificat pentru a preveni uscarea si iritarea mucoasei respiratorii. A 191. Testul Adler se face pentru identificarea hematiilor in urina. F 192. Atitudinea de urgenta in hemoptizie consta in repaus absolut fizic si verbal. A 193. Principala cauza determinanta a infarctului miocardic este ateroscleroza. A 194. Pentru creșterea T.A. la bolnavul cu infarct miocardic acut se recomanda administrarea in perfuzie de dopamina. A 195. In timpul tratamentului cu heparina se recomanda determinarea timpului Howell. A 196. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor. A 197. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG. F 198. Prevenirea morţii subite în IMA se realizează în primul rând prin asigurarea repausului fizic şi psihic al pacientului. A 199. Alimentaţia reprezintă un obiectiv important in îngrijirea pacientului cu HTA. A 200. Pacientul cu tromboflebită prezintă durere pe traiectul venos afectat. A