Fisa de lucru

nr.1
Padurile din zona calda (ecuatoriala, musonica, paduri galerii, mangrove)

Aspecte analizate Caracteristici

Raspandirea geografica

Componenta vegetala

Animale caracteristice
(specii, utilizare)

Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare

Fisa de lucru
nr.2
Padurile de foioase

Aspecte analizate Caracteristici

Raspandirea geografica

Componenta vegetala

Animale caracteristice
(specii, utilizare)
Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
 Fisa de lucru
nr.3
Padurile de conifere

Aspecte analizate Caracteristici

Raspandirea geografica

Componenta vegetala

Animale caracteristice
(specii, utilizare)

Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare

Fisa de lucru
nr.4
Padurile din zona mediteraneana

Aspecte analizate Caracteristici

Raspandirea geografica

Componenta vegetala

Animale caracteristice
(specii, utilizare)
Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
 Fisa de lucru
nr.5
Pajisti din zonele montane alpine, dealuri si podisuri

Aspecte analizate Caracteristici

Raspandirea geografica

Componenta vegetala

Animale caracteristice
(specii, utilizare)

Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare

Fisa de lucru
nr.6
Pajisti din stepe si silvostepe temperate

Aspecte analizate Caracteristici

Raspandirea geografica

Componenta vegetala

Animale caracteristice
(specii, utilizare)

Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
 Fisa de lucru
nr.7
Pajisti din regiuni semidesertice, savane

Aspecte analizate Caracteristici

Raspandirea geografica

Componenta vegetala

Animale caracteristice
(specii, utilizare)
Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare

Fisa de lucru
nr.8
Resursele domeniului acvatic/oceanic- fitoplanctonul

Aspecte analizate Caracteristici

Raspandirea geografica

componenta vegetala

Utilizare

Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
 Fisa de lucru
nr.9
Resursele domeniului acvatic/oceanic-zooplanctonul

Aspecte analizate Caracteristici

Raspandirea geografica

Fitoplancton(componenta)

Utilizare

Sarcina:
Nr.1-scrie
Nr.2-analizeaza raspandirea geografica
Nr.3-prezinta componenta vegetala
Nr.4-precizeaza speciile de animale si modul lor de utilizare
 RESURSELE BIOSFEREI

Biosfera- invelisul de viata al Pamantului

Principalele resurse ale biosferei sunt: resursele forestiere, resursele fondului funciar, culturile
agricole , rsursele faunistice ale uscatului, resursele biotice marine.
Padurile(’’aurul verde’’):- functie economica-sociala (pentru combustibil, fructe, ciuperci,
costructii, refacerea fizica si psihica, plante folositoare)
- functie ecologica(oxigen, echilibreaza excesele de temperatura si
precipitatii, influente asupra climei, apelor, solurilor)

* Padurile de conifere acopera circa 1mild. ha(31% din paduri si 48% din masa lemnoasa)
economic, reprezinta o resursa insemnata de masa vegetala, intrucat se caracterizeaza prin numarul
restrans de specii, uniformitatea intinderilor cu paduri, trunchiurilor drepte, densitatea redusa si
pierderile de lemn in urma separarii ramurilor scurte si subtiri. Asigura cea mai mare parte a masei
lemnoase prelucrate industrial(mobila, materiale, incalzire, substante, instrumente muzicale, hartie).
Cele mai intinse paduri de rasinoase revin Emisferei nordice(Rusia, America de Nord, Suedia,
Finlanda).
Padurile de conifere sunt formate frecvent, din brad, molid, pin, zada, zambrul uneori in amestec cu
mesteacanul in Rusia(taigaua siberiana), Suedia, Finlanda, cedrul de Liban. In apropierea tarmului
vestic al Americii de Nord creste arborele mamut si arborele rosu(Sequoia), cu inaltimi de pana la
120 m, tuia gigantica (65 m), laricele, douglasul verde si chiparosul de California.
In emisfera Sudica ocupa suprafete restranse in m-tii Anzi, Podisul Braziliei- paduri de aracauria,
Australia, etajul montan al zonei intertropicale.
Fauna padurilor de conifere( elanul, cerbul, vulpea argintie, nevastuica, zibelina, hermelina, vizonul)
utilizata in special pentru carne si blanuri.

* Padurile de foioase din zona temperat-subtropicala sunt formate dintr-un amestec de specii,
precum: fagul, stejarul, mesteacanul, castanul, plopul, carpenul, frasinul, paltinul, artarul, aninul,
nucul, alunul. Economic, avand densitati mai mici, aceste paduri furnizeaza mai putina materie
lemnoasa (90 m3/ha in America de Nord si 75 m3/ha in Rusia). Raspandita in estul Americii de
Nord, vestul si centrul Europei, estul Asiei. Utilizate pentru foc, cherestea, mobila, materiale, fructe,
hartie.
În aceste păduri trăiesc: lupul, vulpea, ursul brun, căprioara, cerbul, mistrețul, jderul, veverița, pisica
sălbatică, sturzul, mierla, cucul, ciocănitoarea, sticletele. Se vaneaza pentru carne, coarne si blanuri.
*Padurile de foiase mediterane

Tinuturile cu vegetatie mediteraneana se extind intre 30 grade si 40-45 grade si cuprind teritoriile din
jurul Marii Mediterane, din peninsula California si din Australia de sud-vest. Au cel mai redus areal
datorita interventiei omului prin defrisarea masiva pentru a valorifica terenurile agricole cu soluri
foare fertile.
Vegetatia este compusa din arbori xerofiti, copacii find scunzi,cu coaja groasa si frunzele
mici si cerate pentru a rezista la uscaciune. Acest lucru se datoreaza capacitatii plantelor de a-si
inchide porii prin care vaporii de apa pot sa iasa. Dupa sezonul de seceta plantele isi reiau activitatea
de fotosinteza. Predomina stejarul de pluta, stejarul vesnic verde, pinul de Alep, pinul maritim,
fistic, laur, cimbrul, leandrul, dafin, maslinul salbatic eucalipt. Utilizarea lor este diversificata
precum stejarul de pluta folosit in constructia navelor maritime, constructii, plante aromatice,
alimentatie.
Mare parte din vegetatia bastinasa de stejari vesnic verzi si pini a fost “alterata” de interventia
omului. In locurile unde plantatiile de vita-de-vie si de maslini nu le inlocuiesc tufisurile dese
maquis (laur, măslin sălbatic, mirt, mai rar, stejar de plută) sunt tipice si garriga(stejarul de kermes,
rosmarinul uneori apare palmierul pitic) tufisuri si mai mici, frigana(dafinul, leandrul, măslinul i
plante spinoase ). Ambele tipuri contin multe specii bogate in uleiuri aromatice. Intinderi de
paduri asemanatoare cu cele de maquis ocupa regiunea Capului Bunei Sperante in Africa de Sud
numita fynbos, aceasta ecoregiune cuprinde numeroase specii unice in lume. In centrul si sudul
Californiei dealurile de pe coasta sunt acoperite de manzanitas, ceanothus si alte plante care
formeaza zona de chaparral.
Fauna cuprinde numeroase specii de animale cum ar fi: broasca testoasa,vipera cu corn, numeroase
insecte, magotul, jderi, cameleonul si sacalul. Utilizate pentru hrana si blana.

*Padurile intertropicale umede (cuatoriale, musonice, mangrovele, galerii) repartizate intre cele
doua tropice, se dezvolta intr-un mediu umed si cald, pe circa 2 miliarde ha (peste 50% din suprafata
forestiera a Terrei); in bazinul Amazonului, bazinul fluviului Congo/Zair, Arhipelagul Indonezian;
cu o mare varietate a speciilor si densitate variabila ajung la productia de masa lemnoasa de 190-370
m3/ha. Speciile de arbori cu valoare econonima deosebita sunt: arborele de cauciuc, mahonul,
arborele de cafea, abanosul, palisandrul, cedrul, palmierul, teckul, santalul, bambusul, arborele de
camfor, arborele de unt, castanul, indigetierul, cocotierul, arborele de chinina. Modul de valorificare
a lemnului padurii intertropicale ramane in mare masura primitiv doar 20% este
industrializat(mobila, aeronautica, latex, fructe, cafea, cacao, medicament arborele de chinina pentru
malarie), restul fiind folosit ca lemn de foc.
Fauna :gorila, cimpanzeul, pavianul si babuinul in Africa si gibonul in Asia de S-E ,elefantul indian,
jaguar, puma, tigrul, pantera.
Suprafete importante cu acest tip de padure se gasesc in Brazilia, R.D. Congo, Indonezia, Peru,
Sudan.
*Pajisti din zonele montane alpine, dealuri si podisuri– au cunoscut o mare extindere in ultimul
timp in detrimetul parurilor, mai mult de jumatate se intalnesc in Eurasia( Rusia), Canada urmate
de cele din Anzi. Au caracter temporar dar calitate ridicata.
Reprezinta o insemnata sursa pentru cresterea animalelor inca din Antichitate, asigurand un pastorit
intensiv, iar vara se cosesc, valoare furajera, se adauga utilizarea medicinala.
Prezinta o varietate de specii in functie de localizarea geografica, incepand de la muschi si licheni in
tundra, (necesare cresterii renilor), ierburi scunde in zonele montane(teposica) si ierburi de talie
mijlocie in zonele de deal si podis( exemplu festuca, iarba vantului), apar arbusti(ienupar, jnepeni,
merisor, salcia pitica, afin) la care se adauga flori viu colorate. Vegetatia protejeaza terenul
impotriva alunecarilor, utilizarea fructelor. In zona alpina vietuiesc capra neagra, acvila de munte si
marmota, in zonele de deal si podis se adauga iepurele, caprioara, porci mistreti etc.

*Pajisti din stepe si silvostepe temperate

Pajistile de stepa sunt alcatuite din ierburi in general xerofile. Principalele specii dominante:
negara, păiuş, salvia, piciorul-cocoşului, laptele-cîinelui, albăstriţa, scrîntitoarea, bărboasa, migdalul
pitic, festuca, paius stepic, colilie, firuta, graminee si unele dicotiledonate. In silvostepa pe langa
ierburi xerofile se intalnesc arbusti (paducel, porumbar, maces) dar si unele palcuri de foioase in
deosebi specii de stejar.
Pajistile de stepa si silvostepa: asigura nutret pentru cresterea animalelor; impiedica distrugerea
terenurilor si stricarea echilibrului natural si reprezinta un rezervor genetic pentru specile de plante
care nu se mai intalnesc in alte regiuni.
Animale de stepă : iepurele, ţistarul, orbetele, hîrciogul, cîrtiţa, vulpea; păsări-ciocîrlia, fîsa de cîmp,
prepeliţa, potîrnichea, acvila de stepă, dropia. Utilizare: carne, blana.

*Pajisti din regiuni semidesertice, savane

Pajistile de savana si de semidesert – 1,3 mld. ha. (800 mil. ha in Africa, 400 mil. ha in America de
Sud, 90 mil. ha in Australia). Savana alcatuita din ierburi inalte ce depasesc 1m inaltime(iarba
elefantilor, graminee) arbori (baobabul, acacia, specii de pamieri), cele mai productive sunt savanele
sud-americane, cea din Sahel fiind o savana uscata.Animale: antilopa, gazela, zebra, girafa,
elefantul, leul, hiena, leopardul, ghepardul, babuinul, reptile(crocodilul), insecte(lacuste, termite).
Fauna semideșertului este destul de variată, cuprinzând mai multe specii: puma americană, linxul,
coiotul, vulpe cenușie, sconcsul; ratonul, oposumul. Utilizare: fildes, blana, carne.
*Resursele domeniului acvatic/oceanic

*Resursele vegetale reprezentate indeosebi prin fitoplancton (plante plutitoare), constituie

cele mai importante forme de viata din domeniul marin, ele transformand, prin fotosinteza, apa si
bioxidul de carbon in material organic ce formeaza baza lantului trofic (de hranire) a organismelor
din ocean.
Dintre vegetale cele mai intrebuintate sunt algele: algele verzi apar in zonele de amestec intre
apele dulci si sarate, in zone putin adanci. Un exemplu il constituie alga Ulva sau salata de mare.
Algele brune formeaza adevarate "covoare", foarte bogate in iod si potasiu. Algele rosii se extind in
largul marii mai mult decat alte forme, fiind distribuite in tot spatiul oceanic, dar cu precadere in
apele calde. Se adauga si iarba de mare utilizata in tapiterie, stuful folosit in papetarie.
Utilizare: furaj pentru animale, ingrasamant agricol, medicina, extragerea iodului, hrana pentru om.
Bromura de potasiu, alcool, parfumerie, industria farmaceutica, polizaharide etc.
Se intalnesc la diferite adancimi, recunoscute pentru cresterea si productia de alge fiind: Filipine,
Irlanda, Marea Britanie, China, Japonia, Franta.

*Resursele faunistice Aceste resurse sunt si mai bogate si mai diverse, oceanul reprezentand
zone in care acestea ating cea mai mare dezvoltare ca numar de specii si chiar dimensiuni, uscatul
rezervand acest privilegiu pentru plante.
Principalul mijloc de valorificare a resurselor alimentare din ocean il reprezinta pescuitul
pesti - peste 25.000 de specii(codul, tonul, heringul, macroul, somonul, hamsiile), moluste,
crustacee(crabi, creveti, homari, languste), stridii, midii, indeosebi in vestul Americii de Sud si
Oceanul Atlantic
-vanarea mamiferelor marine (balene, delfini, foci, morse), s-a diminuat in ultimele decenii
pentru a se pastra biodiversitatea marina, devenind o sursa turistica (Norvegia, Noua Zeelanda,
Australia), vanarea reptilelor marine (broaste testoase),
-extragerea scoicilor perlifere (Marea Arabiei, Golful Persic, Marea Rosie, India, Indonezia,
JaponiaMexic)
Unele state obtin venituri importante (Kiribati, Tuvalu, Micronezia)din licentele de pescuit
acordate unor mari flote de pescuit din alte tarii preum Japonia, Coreea de Sud, SUA; altele impun
restrictii de a patrunde in zona lor economica exclusiva ca masura de protective precum Islanda
Biologii au estimat la circa 18 miliarde tone pestele existent in mediul marin.
In ultimele decenii s-a dezvoltat acvacultura in spatii marine amenajate(Japonia, China, Filipine,
India, Spania, Franta), ostreicultura (cresterea scoicilor in Franta), somoni ( SUA, Canada).
 Tabelul incomplet
Zonarea biogeografica a resurselor biosferei

Aspecte paduri Pajisti Domeniul acvatic

analizate Din zona calda De De Medite Din Din Din Vegetale Animale
foioase conifer raneen zonele stepe regiun
e e monta silvost i
ne epe semide
sertice
si
savane
Raspandirea
geografica
Componenta
vegetala
Animale
caracteristice
(specii,
utilizare)