Cap.1 Rolul si importanta planului de afaceri 1.1. Ce este planul de afaceri Remarciim in ultima perioadé 0 evolutie din co in ce mai accolarsta economiai in ansamblul ei, evolufie sustinuta de aparitia unor noi idei do ata. ceri, a unor noi societati, de dezvoltarea gi porfactionarea color daja Gxiutonte Totusi, nu pufine sunt obstacolele: gi riscurile ce apar cu ocazia lansarii unui roiect de investitie sau unei noi intreprindari. Unul dintre cele mai importante fericole il reprezinta lipsa de transparent. Cum poate fi prezentat un proiect/o afacere unor parteneri comarciali, financiari, industriali de reactia carora depinde succesul demersului dum- neavoastra? Raspunsul este simplu: realizdnd un plan de ataceri cal putin ta fel de performant ca si ideea de afaceri in sine. Este uimitor cte persoane sunt nerdbdiitoare s4 porneasca o alacere doar cu 0 vaga idee despre ceea ce au de gdnd sa faca. Eventual, ele vin cu 0 idee de afaceri si incep s& 0 discute cu prietenii, cunostintele, sau cu alti oameni de afaceri. Acesta este momentul in care intreprinzdtorul are nevoie de un plan de afaceri si se impune realizarea unei planificari a afaceril. Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil intreprinzatorilor ce construiesc o afacere sau cauta parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau institutii de finantare, institutiilor ce gestioneaza fonduri pentru proiecte de investitii, gestionarilor de proiecte in cadrul asa-numitelor “incubatoare de afaceri” etc. El reflecté proiecte de investitii din toate domeni- ile de activitate. Astazi aceste proiecte tind sa devina din ce in ce mai impor- tante si complexe, de multe ori fiind de talie internationala. Proiectele de investitii internationale trebuie prezentate si negociate cu partenerii externi. Pentru a permite acest lucru, planul de afaceri aferent unui proiect international trebuie s& prezinte informatia intr-un sistem si limbaj acce- sibile tuturor partilor vizate. Din acest punct de vedere, partea cea mai sensibi- 1&0 constituie translatarea previziunilor financiare din sistemul romanesc in sis- temul anglo-saxon. lata de ce noi am incercat sa prezentam in lucrarea de fata 3 modele ale situatiilor financiare previzionate (romanesc, britanic, american). Termenul de plan de afaceri (business plan) este un element ce detine un loc insemnat in limbajul finantatorilor si investitorilor. Cea mai mare parte a discutiilor intre intreprinzatori si finantatori se poarté asupra elementelor unui plan de afaceri?). 1 + Bessis, D. Galai, L. Hiller, P. Ki Tehnic’, Bucuresti, 1997, p. 5. 9un formular ce trebuie comple sy reprosits un OTe ebule realizat pers 2 Cor, El reprezint& cu mult mart, ® Obj? identa si care reflect dg 2 "Ui ‘gcesteia intimp, — ° ™ orgmonstra c& afacerea meritg a dering cu primul an de operare {My ‘adaptare in functie de evoj ee ta, re po ca. 1 sertar odata Co fname °S° ca aan st port pentru ob! le de ey, il antreprenorial, @ id vnger este un document de reflectare a a foctide timp, de regula 12 luni, luand in ¢ lout gj i leci un document scris care descrie nat ataceri este 4 oipo care stacerea le va avea asupra co vantjle Puan do care GiSpUN Proprietari a ‘este necesar sa se analizeze cu atent roduseler "reveal thanciare necesare $i alle deta ope ca te acest eure mateal,ar cer dupa cum urmeaza nul de afaceri este un instrument al prezentului, elaborat prin apr fa si realzarle din trecut ale firmel pentru 41 reaizabl comproms inte rc ects eal mato fe ceea ce doreste si ceea ce poate SA una din primele sarcini ce trebuie inde in consecinta, In cofgcere ~ si care este de cole mai multe of Com Tey ‘a lui cere timp $i efort intre 100 avuta la a ei ‘300 ore ~ in functie de natura afaceri e cantitatea de informat ‘ Dar oricat de ar parea realizarea unui plan de ine a eas ooh ‘prima cauza este reprezentata de insufic jetel. Pregatind un plan Piero evoluati, a competitorlor pe cal mneavoastra de afaceri este fezal ‘onsibile care trebuie evaluate ‘ea, dar prin planul de afaceri Je ci $i o Imagine de ‘cateva puncte 5* in care intra acest ‘a elementelor individual de afacerl nu e o prezicere, - planul ul, este un instrument bine irse de finantare itima ora - in cazul in care firma ypumita succesiune de irmatoarelor 3 etape’ ‘unele potentiale sur i noi sau cifre de ul furnizori, date matillor necesare (preturi, concurent 1) aulegerea infor clegerea strategiei potri- joe ot respective .dactarea planul catre destinatar a rezultatului etapel anterioare). proces ce sta la baza plani- rezentarea completa a intregului foomirii planului de afaceri poate fi schematizata dupa cum a, soa, D, Gul Lr P, Kent, Pal Mile. teed cum sconce 6 redaction plan foc a. SO Tacs Boren 197, 9- "produse/Piet® proavetvita expansions! = oportunitat cconsoidar 2 = Amenintse et [ cnscsare__) -a 2) Resurse necesare 3) Responsabiitati de Implomentare i mot ‘Analiza medlulul Jeconomic de evolutie * Reourse: - umane |p|. coreroa “material = Ghent “financiare = Gompetitor —— {Tehnologile existente Fora de munca, + Rezutate = Ate intiuente ‘Schema 1.1. Fluxul realizar planulul de afaceri 1.2. Functiile $i rolul planului de afaceri Concept une! afacerreprezinta 0 idee i rez intangibita. Dar can so coneatzeara Tarun pan do alaco eee, elo, conceptele, provsurie ssi cercetarile devin tangibile, pot fi vazute si examinate. " une ee Plant ri apropie ic i jem Planul de afaceri apropie ideea de afaceri de realitate - fapt ce repre- Zinta un avantaj psi ata taj psihologic foarte mare"). Planul de afaceri are patru a) de cristalizare si dezvol usa 2,22 cristaizare $i dezvotare a idellorprivitoare la cum ar trebul con- b) de realizare a unei i formantelor reale ale a unel evaluati retr ; aro a unl ov ‘ospective a performantelor reale al —— i, mgph F Richara A, Sona, Vill Bu 1906-928 i Secret fr Nw ad ro 2 Companies, Dow Sones iin 12 « de evalyare a unel no del do afacer: @dea ‘obtine finantare. ‘seapan Panul oe afaces ‘Cbtinere finantar ‘orant-ur “Schema 1.2 Functile planuiui de afacer! runctia de cristalizare si dezvoltare a ideilor prvitonre ta cum ar tre- | consusa atacerea presupune ca planul de afacor 5A ‘defineasca clar Sco- con piecivele afaceri, s8 stabileasca matodele de aNnge'®, (indeplinire) ect etentiice riscutile implicate. Asttel, alocarea resurseior $8 U8 ise maximizare a eficientel, strategille sunt cizelate, afacered ie Toate punctele de vedere (marketing, productie, suport este exe) iar gregelile sunt comise mai degraba pe hare ‘decat in realitate 2a am arata oat i cand veti avea nevole (evité subcaptaleses & defictul de numerar), permitand compararea unor alternative strategice Si Glegerea celei mai eficiente. rea ola: de realizare a unel evaluari retrospective a performantcier reale ale unei afaceri de-a lungul timpulul presupune identiicarea: cauzelor, reale 2s! ampiitudinii abaterior de la plan, precum si modalitatie oe At Te Th viitor, Managerii si intreprinzatorii isi vor imbunatati experienta yor fi mai putin expusi unor pericole neprevazute, performantele companiel si vor fi in masura sa ia ‘atunci cand realizarea obiectivelor este amenintata, Functia de evaluare a unei nol idei de afaceri deriva din capacitates planulul de afaceri de a analiza, evalua, compara si clasifica, proiectele de Pail, Totodaté, acest instrument de lucru confera tneredere in forfele bui pur § acestora, face dupa criterl este examinata 13,vi si experienta in ral do pata considersazu! in mare - cei mal MUN cro, ete) de or studia planul de afacer, ‘ori gi ei asari Necesare OPeratiuniigy Birsole de capital VOr dori sao ie de ei, cum vor fi alocs Sti a capi ‘oportul 0 fir % veg, reqs Zing ingest Ge ce aia pent atingese, atomparat cu 0 harta rutiera. oe st, va oS F i ah Ug ating Proviz i El cuprinde puncte de re, 19H in mediul Economic, prog: ‘mai mult Sau mai puting fing 60% din propun de pi ining cecping 60% di Propunerilo de investy, 8 dy, at Peer, aun consiserare 15% ajungand in faza negociery Pring ion proounen eu Fee ae nd cent 8m VS do py ses jer Do aczea al redue 52 Scns CA £0 Poa d ona ovina instant ool care Se Gandeste SA investeacey 8 3 nse Jomplexttatea tabelelor si amanuntelor joey lo {atea managementuiui i modut in care produsul se transforma in bani, saan de alacen bine fundamentat va tebui Sa fle capabil sg rine necgearl de captal suplimentar si momentul(ele) in care se va eter era convngand asvpra capacitatisolctatorului de a congue Mfacerea,Investtori vor s se asigure ca s-a facut o analiza competenge farce pct oe far 8c oparumtato ac facerea rest au fost ic if a afore reapecva a est identificate si s-au gasit metode de diminuare a ior Deoarece planul de afaceri are rolul de a prezenta afacerea ir net ar ope asl Gra Soe See onfushsugerea 0 gin contra Rezultatele bune ale une’ pianifican saloroase pot f compromise prnt-o prezentare necorespunzatoare. Limbs i li@ $a fie Clar, direct, evitand stilul qa webu 8 fe ar cect, avd st pas g Getalile excesive, atacon 20 an 3 alacen este considera ca un act de fondar® a ui si companuiie de succes concep in mod dafacere nu va fi conv 1“ jn considerente de ordin material sau insuficionta ‘iunele mici apeleaza foarte putin la planificasl - lucru periculos, ‘inuu de planificare a afacenilor este mult mai impor~ sietuirea unel firme mici, decat pentru una mare. vrerunctioneaza deja sau cele ce doresc achizitionarea unor es un avanta) asupra color ce se afia la inceput de lor se bazeaza pe cifre reale si pe informatii con- ta acumulata din suocese gi greseli cent pianuti de afacert Foce un proces C jentru supra’ dete, pe experien Nu trebuie 68 vitati ca un plan de afaceri nu garanteaza In proportie, £597 Ge 100% succosul ataceri, el netiind o sci precisa a evolutiel de jpaniel De obicel, reaitatea va fi alta decat asteptariio ¢) este corre dumneavoastra. Daca lucrurile merg prost strategie adopiate reine sd so modiice, adaptandu-se la schimbarea conditilor. Calea ete succes se poate modifica odata cu trecerea timpul 4.3. Riscul de neplanificare ulti asa-zig! investitori (in special coi care considera cA nu mal St inuntare externe) incearcd s& porneasca o afacere fara i. Er omit o evaluate financiara, uneori mergand pe vediat, iar furnizorii vor astepta cateva luni ‘deti sa facem cateva rationamente impreuna si vet inde foarte bine si va fi necesara finantarea unel imobilizati: care nu trebuie S81 linigteasca, deoarece aceasta oportur si alli - care vor linigteoesd pe plata si cu spriinul nei strategi de afacen bine pus la punct iowa Tinlatura (de pe piaté) pe cei care fac atacert .dupa ureche"- ora Wun c& a intoomi un plan de ataceri reprezinta o { pot folosi mai bine achizitionand utiaje, cladiri, mt - nu vad padurea din cauza copacilor. Asa cum ferite mai ugor intocmind un plan de afa~ a realist E adovarat ca aceste pericole pot fi descopenite si mai tarziu - "ce fe tundul gropi’ dar cu costuri mult mai mari gi de multe or fatale, ‘Alte crotive pentru care multi intreprinzatori nu-si planifica afacerile sunt acelea cf planificarea ste prosteasca si plicticoasa sau ca e facuté numal acer frmele mari. Sunt scuze des invocate, ins adovarul este a de cle Perit jte on se tem s planifice. Creditorii bancar afirma c& putine afacen fa Traonteaza din lipsa de lichiditati - adevarata cauza este ca IntreprinzAtorl 16 ‘Aceste persoane spt pierdere de timp, timp ce- frijloace de transport, pe scu fm mai spus, capeanele pot fi descop’ Ocvapimi2 anide activitate) . psituire (PY ) Scie, perioada urmatoare) . ontolul intreprinderi, faza UMALOZTE) - siren g 1 fina, le ‘ CF SSI ge Pe, %, are ie si oportunitatile planificariy 1.4 avantaje! face cu mai mult USUTINTA daca yer, feta accesibila daCA Prin acest dom. t*borg i) de soliditatea atacerii dymyc™nt og” zinta 0 idee UNUi creditor <2 ‘9 aiba un plan de ance ‘goa dupa aceea $8 reviNa. Pregure sear 0 planiicare rguroass, none u actaig realizeze un plan de afaceri coms Staea it Nt cog vous sie un aatel do rreprinzator, pe lange intocmirea s =~ Deck ieaictat de fnantator, efectele pozitive generate ‘de ee homers sunt evidente si de necontestat 2). coe, vet avea preuls& identificati unele aspecte ale afacerii care n ree aioe Conta si s8 actionati asupra lor cu unele masuri spe ciale; ~ vet oer tat angajatior frei, ct direc noi de actune; = cu ocazia aceasta constientizati si analizati in det fie, tertilor un cadru operatiy 5; liu strategia 17n0 sed MPP Ener sn Bon, et pe Sung Devt and Managing a New Enterprise, second atin aan wea. Yn Wo. Parco aco Ed, Ta, Bus, 200,91, SUCCES |& ‘inanciar™ personal (eree dl (esee” no Eee [Schema 1.2 Avantajele planificsni tetizand, elaborarea si redactarea planulul vi vor conferi avantaje ‘in cel putin trei domenii (schema 1.3) comp’ asteptarile lor, jut de piata dort procesul operational regii afaceri) - Invatarea pregatiri st folositi proiectilor cash-flow tor de punct critic etc: jin concluzie, conceperea unui fe ataceri este un excelent mod de a coptine credibiltate si a aréta c& a avea succes @ foarte important pentru dum- neavoastra. jatilor, “= financ! Nu uitati un lueru foarte important - nici un plan de afaceri nu va fi KS™ nai bun docat persoana/persoanele care Iau intocmit. in cazul re intreprinzatorul nu colaboreaza cu un consultant profesionist, Cele necesar sa aleagé pentru intocmirea planului persoanele cu eiepetentele $i cunostintele necesare, si n nicl un caz angajati care corm grad mai redus de ocupare in perioada in care este realizat planul.Cap.2 Destinatarii planuta; ge afaceri si domeniile | interes or de 2.1. Identificarea surselor de finantare Ne propunem acum s& aflim cine sunt cei care ej sce anume cautt ei. Aceasta deoarece si in acne 816) este mai ugor 88 previl decat sa tratez), ome Un plan de afaceri poate ficitit de angajat ¢ planul de ataceri niu, ca si in medi- gienti si consultanti. Fiecare va citi planul cu un ee bancheri, furnizori, Seuficienta detaliore a planific&ri, pentru a raspunde nevener ot ce necesita fecarei categorii de destinatari. Nu e mai putin adevarat ox ores norman ale simaniera de prezentare depind de natura destinatavula fone ootaliere & Qeenta lui rman constante”). ui final, ins structura Planul de afaceri se adreseaz4 de " peu flor) sau potentialilor investitori. Este de an pass bancilor (credito- ei de care depinde aprobarea finantari dorite, pentra a sti toe en rese trebuie prezentat. , Sti_ce trebuie si cum Totusi, nu trebuie s& c&deti in capcana lipsei obiectivitati exagerata a proiectelor din plan poate ingen Rieiserat sau Goes strangerii fondurilor. Efectele acestor induceri in eroare se vor intonres net tarziu impotriva investitorului, falimentul ca rezultat final fiind un rise ce trebuie foarte bine luat in considerare gi evitat. Profesionistii ce consiliazi intre. prinzatorii in conceperea planului de afaceri si garantarea finantarit isi stata. iesc deseori clientii s& fie realisti in prezentarile lor. aos Un plan de afaceri trebuie sa fie clar si bine structurat, iar scrierea aces- tuia trebuie facut la un nivel de complexitate accesibil examinatorului i intr-o maniera care si demonstreze interesul intreprinzatorului pentru potentiala afacere. Examinatorii, oricare ar fi ei (consiliul director, o potentialé sursa de fi- nantare sau comisia de declarare a falimentului), trebuie convinsi c& ceea ce cuprinde planul de afaceri poate fi aplicat cu succes in practica. Planurile de afaceri sunt destinate, in general, potentialelor surse de finantare a afacerii, in cadrul acestora putand fi identificate trei categorii: creditorii; investitorii; alti potentiali finantatori (creditori sau investitori) (schema 2.1). weloping and Managing a New Enterprise, second tion 1) RD. Hisrich, M. P. Peters, Entrepreneurship - Starting, De Inwin, Boston, 1992, p. 128. 19‘suse do tinantare acceptabi Protactia atace! Proviciuni genome 241 Dostntrlplanuta de wlacer 8! dorerite or ke intern Inceput cA invostion! gi croditorii sunt ntore sa azi 0 alacore, din aceasta cauza vom inc ‘3 do planul de ataceni ator ita bin fieane ot care acordh crete ponu tnanarea alacorior. Mark Toate plastic acnsto catogort de nator! mprumuta umbrela atunci cAnd @ soare $1 Care 7m boat paroa descurajant la pi /bancit, un debitor id SUE ie Caen acore oxistontime Name un cash-tlow asigurator pentru rambur. avant suerte 0 ar alec atacerea * Puto® =— 20 thee Hety br Hasan, te a 8A aa, eg 0 Sin Twain, gic ac ‘4 cuncasten cate cova dcr cent sunt ined dostul de far Inti, Com pentru a 1 gon 3° int goa ruleze bari depoziiat, acestea vor cre Acee acon DA ertocta. ne Mart CU BO" ‘goa rai bund alegere ar fi un intre- south do VOOo" iba fi condus 0) afacere de succe: Pro oray don 30 situeaz sokeitanti cu suCceS ‘cea pentru care Se doreste cred: Pentru ca 1 so tinantar9,01 tebule S4-9t 6° ipsa oe nolo cevorialt Membr ai echipes de Cony og respective 4 axpund de suficienti ani de ra ce se doreste atacat). ul de aerazator la Inceput de drum, naire Je 3 A pregati Pmt Ia coon co doresc creator, Mal mun. Goismul caracteristc etapa cu o attuaine ma a oe ca velit. unl dintre putin care reusesc =A 1000 aca nu asa) nite raspunsurl convingstoar i sunt? OO yg deja 4 Coa mai mare pare a, afacenior sa uunt dintre supravietuitor prospera in mod evident trabalano” face 84 ; caro trobuio 24 vil amintt,Tnante do a serie un plan Priel et gn ann, ato ca 0 m0 asementa Un Oe te ac rot oo paracana fare consavetcar, prudent, Ds ater Va nt al apn! doeat al 6-3) ASU UM Meo a ae mu mai reacia Wh Tata scl decat un vest. ste putin probabil s4 putoti convinge un creditor bancar 24 va impru- mute Eaptaiul do pornire al ataceni numal CU Garant ‘stocurilor si echipa- smut jor pe care 1 voli achizitiona din bani primi de la el. Nu spunem ca & mente (in Romania 8-a practicat acest lucru), dar Nu © ‘des intainit, indite- poet de tantastice ar 1! profiturile din previziumie financiare. a oe Ja este gi mai problematica atunci cand nu ati condus niciodata © atacere de genul celei pe care doriti 8-0 demarati. in acest caz, in mintea aac ott de credit apat foarte multe semne de intrebare privitoare la riscul de croditare a afacerii?. in general, bancile acorda o deosebita atentie capacitatii debitorului de a-si achita datoria $i gradului de acoperire a garantiei oferite. Un creditor Oe oh interesat do perspectivele Indepartate ale unei profitabilitati remarcabile pentru cd, indiferent de marimea profitului obtinut de intreprinzator, el va primi {yang mh dot Lancer & J UA Pt, 2082 "Em hs aa, a! aes eof Hwan rig Compr, Oow na in 21sata cu ttl d ‘Basi un debtor poate deven! votaree afaceni fu, banca saunstt “ sataceri, bancheri urmaresc Cl Prente 4 aspecte esentiale 3 5 ‘ c i fe credit si dobanda cuvenita acesteia, ‘un client mai important odata cy lade creditare nu Va prospera in a doar suma avat ez, Cees, Netea 41) caracterul si 4. Caracterul solicitantulut ad vorom de caracter nune referim numai la un cazier cUraL al so}, can aero eae ciguranta ancl c4 deDtOru OU Va spare cease Saag afacerea va Intampina greutat. Legaturlle Cu comunitateg are cadenta indelungata, legatun de fami, propriate unel case c) suat bine vazute de catre bancher. He era aa obsewa stent caratestle soltantul, precum sincer. le managenile, increderea inspirata, pentru a se decide asu. Ny va seapa din vedere nic un store bun al credit, banci ina, tinantatorul isi va face o idee privtcare la onestitatea solicitan. tului gi la capacitatea acestuia de a conduce suficient de rentabil afacerea respectiva, 2. Capacitatea financiara Capacttatea financiara se roferd de fapt la posibilitatea afaceril de a-gi ‘achita ta timp obligatile catre banca jn practica sunt utlizate mai multe tipur de rambursare a creditelor si e achitare a dobénzi, ins detali privtoare la acest aspect vor fi prezentate in captolul ce trateaza sectiunea financiara a planuli de alacer. fhe suk, 8 provectiorfinanciare creditor urmatesc insA ca afacerea sa fe suficient de puternica financiar incdt, pe Inga plata credituli si a do- 4 poata acoperi activitatea curenta si constitu o rezervé c. Bancile sperd ca afacerea va prospera astel Incite sé imprumute mai mutti bani acesteia pe vitor, sa-i furnizeze mai muite servici bancare (asigurar, consuitanta fiscal etc). Deoarace apiicarea in practc8 poate genera 1,00 8 For, tanh Ea Yury Buns Man Oi Em 22 1 Para de eroare a previziunilor. 9. Garantia oferita un creditor adevarat nu va finanta 0 afacere bazandu-se numai pe Nici un Cred, dat fiecare creditor profesionist va incerca sa obtina cea garantie Pure rr posibila pentru un credit, Aceasta implica asigurarea recu- vansate si a dobanzii conexe prin dreptul de gaj sau ipoteca enmobiliare sau echipamentelor. Echipamentele, cladinie, unuitovehiculele sunt preferate ca garantii datorta vaiori consi- pacitati de a mentine aceasta valoare 0 perioadé mai mare de ie Ste (materile prime, martuile si produsele finite) sunt a doua opt- esta Tel pierd valoarea mai repede decat active imo! err otive de prudenta, cei mai muiti creditori vor solicita angajamentul qrsonal (prin sermnatura) al intreprinzatorului atat ca asigurare adtionala, cat Ea angalament Tu se face pentru intreprinzatori se bazeaza stem 8 p ae aspunderea $ Contracara réspun A cfgpule& averea personald nu este in pericol datorta raspunde oe hati prin care se deruleaz@ afacerea -lucru vata soceditori comercial. Banca poate insista asupra semnaturii personale, $ Sind astfel obligatia societati cu cea a intreprinzatorului. Practica ne-a emonstrat diverse strategi de diminuare a obligatilor persoanelor in astfel de oerurl (ex: transferarea averli personale pe numele unor rude, in conturi pro- {gate de secret bancar sau in firme din paradisur fiscale) 4. Contributia solicitantutul Bancile doresc ca intreprinzétorii sa aiba un grad suticient de implicare financiara in afacerea pentru care doresc obtinerea creditului. Aceasta pentru a fi siguri c& ei sunt suficient de legati de succesul companiei s! implicit de succe- sul finantaril, jar expunerea la risc este Impariita intre creditori si Intreprinzator. Un plan de ataceti trebuie sa satistaca diverse solicitari si crite acordare a creditelor. Se stie c& pentru finantarea afacer acordare a imprumut sunt mai variate decat cele ale obtinerii creditetor pentru consum. De foarte multe ori aceste criterii variaza de la 0 banca la alta si chiar in cadrul aceleiasi banci. prezentare mai detaliata a necesitatilor de informare ale bancilor este propusa de Scott A. Clark in cartea sa “Beating the odds - 10 Smart steps to small business success"), Aceste institutii urmarese, in principal, urmatoarele seturi de probleme: seat A. Ck, Boating te odds 10 Smart stops 1. 23.— 1? (oxpansiune, realizar ( 28 Ung "Oy "peo sunt nacosare fondu rou ete) sate aceste fondu? (cetalierea destina a gosta atacere nue grevata do Un tise = Proiectul va “va genera proiectil jeprevazute? Esta 0 rezenva «Gare este experienta echipai de conducere’ set cu solictantul imprumutui Pentru a va mari sansele de a bé 1 jeneficia de un credit fa mom Pe acca oh tae cle = & A va observatii soc Dz ungated ese ma mia ga 2 ara ec eeu an rr ace ou arse dea trata, do timp arstguranca exes put pesca "prezertaactvelor cue vais eis str cae, ocr 3! eet mies Sansa “pezertarea uno i ran irtean irr tar ear s demons ov ani va marese mut posbaittea coset creda at ins t- cu ra parce oe fe Sletart ut aporta aces ese maim 24 # pentru bance @ 6 cele gouine erect pentry acoperea plerdenor dn ac: teres ale creditotlor, va atragem atentia Wrortante motive de respingere a unc! le creditare a intreprinzatoriior cu acestia sunt: ‘mal impo? insuticienta CaP ~insvfene contapile neadecvate, « evanagement slab pregatit, ~mansgunte financiare insuticiente” . creditor faceril, concentrandu-se 1 Spe‘ iy-se deci mai degraba vi intrarle de numerat s a, asupra partior e deosebire de inve: pe care ‘sunt interesati Ca. ind atent}, mai degrab’ wnantarii unei afacert prin .A un creditor ia decizli mat fant $8 odin un acord si SB Gata la care a prezentat prima lun investitor are nevoie in general inchs planul de ataceri cred care Ferioada cel putin dubl 4 principala de finantare @ 2.3. nvestitoril afacerilor incipiente or inte investitori individual i cel instution care finanteaza investi b in categoria invest fondurile de investi i alte organisme econ —e—eV“_— “Tou a Gum, Benign 10 Sma wee anal bes STE ew Yo, 9188, I oe oman Te Ee Yur ares Pan 8 Atay 8 Sere, Nw YOR 28fai important’ deOarece © may ost 0 ge arer6278 ACEST YD dg ae poroada de ineePut a UNE! aIACRt © a oad: tort sunt atragi de © afacerg 9; 18 ra io obtina 8.9 al caja eae Soa aati epreriN"A acea cing cori Atego va Denelicia do qa SGOny ert pe esteste in companile mici $1 medi a Me Nan Sse agers 8a TN oa Oe ety en ry a arcane al abtalls neat tune aS Scena 2 orca congue Quze Cot nel ara a eg oohee PENT Be eap onsiderabile. consort eispusi decat creditor s& accepte Fiscul, e} co, sea ema importante prowctie farce, Fe cand Sante oe seetane mai iris apoi prove”, invegttors gandesc exact invest acordand mai mutta atentie perspec ivelor decat creditorii. Una din exp! rs, scored a Te ma pune atacer, dspunand deci de tmp! eFectur ung exec eh re. De acemenes, 0 au 03°98 exparent@ CU rine aunts enduron de investi), dezvolndusi UN al sasele, ‘simt in privinta aptitudinilor antreprenonale. 7 pontru'a man sansele de obtinere a finant fie foarte bine realizat gi profesional prezentat. cttina pr Deoarect planul de afaceri trebuie - ind oxamineac plant de alacerprezonat spre finantare, invest "| tomstemat is concenreaza aera asupraumatoarelraspece 2) pers auroans a it jovada acceptabitath produsulu/sevicil €) protectia oferita de dreptt ctate, rile de d) previziuni credibile. " mes 2) Ab sone stata cguroaes lt xe coedt on nlaeea o to no aria dover cd itrepnneaton Potenalor cert. Dosceres produselorsenvcior rea zat da alacerea respectva iv nu va valora nim dute acestea. = ic daca nu se arata cum si cui vor fi van in plus, finantatori vor tuarea varfurilor afaceril- unuv/dou F aprocia accent il exploatarea cavora vor ebinur ava om ; ute avantaje concurentiale consistenta, " 26 doi parteneri de atacen care au creat vu, prezentam stata & gpr0 0x27, OT mgntaa. FING ane ce talontat designert $1 cre art ra yea 1 coon co so cerea In mod even * Eraru copii, rochil Ge miroasé ON. ‘Abia cand, OP je, vestimentatie modema pentry progres deosebit - identitcasera o inves igatata de celal: competiton 1 0°. Din acel oatatizat un salt al cifret de atacen de la 12 Gateva milioane de lire sterling. att produsului/serviciulul este Conta mod tat g daca noul produs/serviciu $8 ¥ © je pe te dar far ei numai in faza de serie 0: In fare criak gdata aparut produsul sau Servicii! Gontracara acest luctu treb\ acare jive prin intermediul produselor S316 © rezfumar mare de persoane sau agent! ‘atacerea cauta SA copetiv este deja prezent pe piata, Se poate iw ugor gradul de estima la 80S uct, teprineatonl Web Se demonstroze cst ° ile lor si ca dispun de mijloacele de gum sieui vor vind produsele sau servi curjgare a acestui Proces. 1a oferits de drepturile de propristate | este & masura de vecaune a introprinzatorului, MASA O° Gantribuie la cresterea increderit fl: precatprului in afacerea respectva. FSM nvestitional se poate reduce dac& nantarinzatorul detne arepturl de propriotate ‘sub forma licentelor, breve- ior patentelor, marcilor inregistrate- Rifai mult decat atat, detinerea acestor active necorporale poate limita concurenta, cel putin pentru o perioada de timp: pr @) Proviziunile credibile constituio o arma a prudentei si sinceritat contactul pe care solicitantul urmeaza s&-| alba oy ‘potentialul investitor. “ny 0 rate Sp olga doar fapte concreto si ciffe Care Sa exp! a eavoasra novo pete 9! Prowectle nance ee una 28 nek va prowulll dumreavoastra (inerce"s Be care avett nevove, pentru ce il solctat, beneficile finantatormt! lu), 3.3. Cuprinsul planului de afaceri Un cuprin bine construitasiquré exami si one ur8 examinatoulc& nus va pierde tiny cr ruans'de sacar tomate cave este ct rat ‘oar tni fir in Foare putn Inara vr et panul doa Inceput pana la start EN vor st ru ane) cand va rea euprined $1 organt aa sctura planului. ° cae ‘voeram 84 itoducet euprine jinteza plar hoo eo vor nope eu seta ini ape A ‘Acest tip de format poate oferi Ry o-mai bund organizare pentru un x2 plan amplu si complex. AB 1 dupa ce planul de ataceri este finalizat Supiie numerotate organizat. clar $1 corect ‘omisiunila de paginatie ttorulut crenta $1 neorganizata. Investitor sunt sur- son atacer care ajung pe birourls lor cu un cupnins ‘element al planului existé o serie de omisiuni sau 1, capitole st Mgorespunde cu continutul planul 2, paginatia Oe Sntins pe dowd pagint dest ar intra intr-una singura; $ fomtut nu esto uniform @ cuprinsul arat iniat gi arata neingrijit; aca gi cum Nu v-aF fi interesat aspectul si conceperea Iu pentru a proveni o impresie inilala proasta, verificati de dowd & forma- tur eupensului§: paginatia taainte do a trite investitorului/creditorutu planul mente struct prezentarea, err 1urale: planului de afacori. Sinteza lucrarii Progentare condensata a esentel planulul de atacer Frodul de organizare a lucrs ‘Desi sunt scurte i par lipsite de importanta, unt primele sectiuni cu care examinatorul intré in contact. Prin urma- I planului de afaceri reprezinta primete doua ele- ‘plan do afaceri si sunt in directa corelatie cu constituie componenta de iar cuprinsul reflect a acestel Je reprezinté “avangarda” jorma de prezentar uci ales in cazul in care scopul planului este cel de a obtine investiti, de ‘eamera de alcaluire gi prozentare a acestor doua componente depinde con- {nuarea examinasii planului si acordarea unei ganse de obtinere a finantari, Premfnaim guar bce ape waunapny, "O° Moa ‘emai prertndon oneness cane Pao Yara pitche, Cum arf; wn ° 4 \ a ayo In grogollie ato ¢1 a cesta osto #1 Scopul acestel cart!” ppeFATA ‘am seri ? jg aceasti carte din dorinta de a oferi un instrument compl is aceert i inocinireaunor plan de afacen desnate cbr, tas 2 i a apa soil grant din fonds neranbuabie Ne adieu a Hor actuali sau persoanelor care vor si etc. Ne adresam_ reeprinzatori ost lor si demareze o afacere, institutilor d a ilo de afacen, profesorilor, studentilor,tuuror acclorscme verte te onc une! afaceri de succes si calea cae trebuie urmatd pen Sesiaee yentru a objine o re, consultant fiat ret jantare: inant carte este ret netelor de interes ce caracterizeazi fiecare categorie de finantato fie precentats fiind evi pee pl 3, sunt plan de afaceri si sunt oferite recomandari si sfaturi privitor ta modul d ‘ufacerii si de intocmire a planului de afaceri eee grea sectiuinii financiare a carfii permite familiarizarea cu modul de Tor financiare atat in format autohton, cat si in format britanic sau ame- litatea in care planul de afaceri trebuie prezentat unui finantator strain inicile de marketing si promovare a planului de afaceri dat continutul unui plan de afaceri faceri aga cum dorese fi ale eniat oats elapele necesare penta iocmifenaccstua ea gind acestuia $i atragan Parcure mire a situal tual sunt prezentate tehi dupa defnitivarea 82, precur si un ‘exemplu practic al unui plan de afaceri detaliat. Pentru a completa gi fixa cunostintele acumulate in urma parcurgerii lucrarii $i ‘mplifica eforturite de planificare financiara a unei afaceri, cartea este insouts de iplicatie practic’. Pe baza datelor introduse de utilizator, aceasta aplicatic situafiile financiare necesare unui plan de afaceri (bilant, cash calculeaza indicatorii de analiza ai afacerii pe perioada previzio- jntocn rican ~ in evel De asemenca, pentru a si un CD ~ 4 genereaza automat toate flow, cont de rezultate), nati si evalueaza proiectul de inv Prin urmare, componentel ce nu poseda suficiente cunostinfe teoretice sau resurse financiare pentru lor care trebuie sA realizeze urgent un de afaceri profesional, dar si cel estitii vizat. Je acestei lucriri constituie instrumente de lucru foarte utile persoanelor a realiza un plan asemenea plan. in final, vrem s& menti cadrul Departamentului de Consul parcursul uno multiple proiecte de cercetare si asist ceri destinate atat finanfatorilor romani, cat si celor IRECSON pentru sprijinul acordat in timpul realizarii acesteia si, jondim cd lucrarea este rezultatul unei bogate experiente in Itan{a Complex’ al IRECSON, experienta dobandita pe cenf in intocmirea planurilor de afa- striini, si sA multumim colectivului in special, d-lui Ionut Costea pentru colaborarea sa la realizarea aplicatilor practice. Autorii_— dr, DUMITRU POROJAN prot wn Drd. ec. CRISTIAN BISA PLANUL DE AFACERI CONCEPTE, METODE, TEHNICIL PROCEDURI ’ ( ALCASA_DE EDITURA LATRECSON Bucuresti 2002olectia apfacerti de succes CRISTIAN BISA U POROJAN pUMITR e investitii e grant-uri profit ot a situatillor financian, 2 \a AIRECSON & i a i Y ae [