TEODORA ESTERA URSULICĂ

IAŞI
2012
 MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
ÎN CADRUL
UNEI INSTITUŢII ŞCOLARE

CUPRINS

Cuvânt înainte…………………………………………………………..5
Argument …………………………………………..…………………..7
Cap 1. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE……….........9
Introducere…….…………………………………………….………....9
1.1 Conceptul de resurse umane………………………………...…...11
1.2 Definirea conceptului de management al resurselor umane..........14
1.3 Etapele managementului resurselor umane....................................16
1.4 Principii ale MRU..........................................................................17
1.5 Obiective ale MRU........................................................................19
1.6 Funcţiile MRU……………………………………………….......21
1.7 Factori care influenţează managementul resurselor ……………..30
1.7.1. Factorii ce influenţeazează managementul resurselor umane din
educaţie..................................................................................................31
1.8 Politica şi strategiile în domeniul resurselor umane......................36
Cap.2 ASIGURAREA RESURSELOR UMANE............................40
2.1 Etapele asigurării resurselor umane............................................40
2.1.1. Planificarea…………………………………..………….40
2.1.2. Recrutarea ..................................................................42
2.1.3. Selecţia........................................................................55
2.1.4. Angajarea....................................................................64
2.1.5. Pregătirea…………………………………………….66
2.1.6. Evaluarea performanţelor……………………………69
2.2. Motivaţia şi satisfacţia resurselor umane……………..…....76
2.3. Organizarea resurselor umane……………………………...81
2.3.1. Structura organizatorică a unei instituţii…………........81
2.3.2. Angajaţii, cariera profesională şi recompensele............87
2.3.2.1 Integrarea angajaţilor şi cariera profesională……….87
2.3.2.2 Recompensele personalului................................90
2.4.Tendinţe în managementul resurselor umane..............................95
Cap 3. SPECIFICUL MRU ÎN EDUCAŢIE (cu precădere în
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR)........................................98
3.1. Caracteristici specifice ale managementului educaţional…….98
3.2. Organizarea resurselor umane………………………….........102
3.2.1. Structura organizatorică a resurselor umane din
şcoală................................................................................102
3.2.2. Personalul didactic, auxiliar, nedidactic………………...104
3.2.2.1. Analiza Swot a resurselor umane………………………...110
3.2.3 Managerul/directorul............................................................112
3.2.3.1 Domenii de competenţă şi atribuţii managerial…………...113
3.2.3.2 Atribuţiile directorului pe domeniile calităţii………….......122
3.3. Documente necesare organizării şi funcţionării unităţii
şcolare ......................................................................................127
3.3.1. Regulamentul de ordine interioară ...................................127
3.3.2. Fişele posturilor.................................................................128
3.4. Aspecte concrete ale organizării activităţii. Instrumente de lucru
pentru directorul de unitate şcolară...........................................130
3.4.1 Portofoliul directorului....................................................130
3.4.2 Proiectul de dezvoltare instituţională..............................132
3.4.3 Planurile manageriale......................................................136
3.5. Planificarea resurselor umane……………………………….138
3.6. Selectarea…………………………………………………….141
3.7. Angajarea…………………………………………………….146
3.8. Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane…………….....147
3.9. Evaluarea…………………………………………………….158
3.9.1. Evaluarea anuală ……………………….………….…...158
3.9.2. Evaluarea prin inspecţii şcolare…………………...…....159
Concluzii…………………………………………………….......163
Bibliografie………………………………………………….…..169
Anexe………………………………………………...………….171
 Cuvânt înainte

Managementul educaţional suscită, mai nou, în ultimii

cincisprezece ani cu precădere, interesul practicienilor din
domeniul educaţiei. Deşi demersurile epistemologice în acest
domeniu nu reprezintă o noutate, practica educaţională nu s-a
corelat mereu cu fundamentele teoretice care explică sau
direcţionează activităţile de tip managerial dintr-o unitate de
învăţământ. Ideea de a numi pe directorul unei unităţi de
învăţământ preuniversitar „manager” este una lăudabilă însă ar
implica, lucru încă nerealizat la noi, profesionalizarea acestei
„îndeletniciri”.
Directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar au
învăţat - fie prin studiu individual şi schimburi de experienţă,
fie prin parcurgerea unor programe de formare în management
educaţional (studii postuniversitare, de master sau cursuri de
formare continuă) – să-şi asume rolurile manageriale specifice,
să elaboreze documente de proiectare managerială, de evaluare
şi de analiză a personalului şi a unităţii din perspectivă
managerială, să conducă unităţile de învăţământ pe principii
manageriale. Cel mai sensibil domeniu, însă, este cel al
resurselor umane în care, dincolo de problemele inerente ce
decurg din natura relaţiilor interpersonale, s-au produs şi se
produc anual schimbări legislative, iar mobilitatea mare a
personalului didactic impune o permanentă implicare a
directorului în gestionarea acestui fenomen.
Lucrarea de faţă abordează cu curaj acest domeniu, al
resurselor umane, autoarea bazându-se pe studiul realizat prin
parcurgerea unui program de masterat şi pe experienţa
profesională acumulată ca şi cadru didactic, ca membru al unei
organizaţii de tip şcolar. Pentru a ajunge la aspectele concrete
privind managementul resurselor umane dintr-o unitate şcolară,
lucrarea trece în revistă principiile teoretice pe care se bazează
maniera de gestionare a acestor resurse într-o organizaţie, de la
planificare şi recrutare de personal până la evaluarea
performanţelor. Intenţia este aceea de a sublinia aplicabilitatea
teoriilor generale din domeniul managementului resurselor
umane la specificul organizaţiei şcolare. Particularizarea se
realizează prin trimitere concretă la caracteristicile unei unităţi
şcolare complexe, ce cuprinde mai multe niveluri de şcolaritate
şi categorii diverse de personal: didactic, didactic auxiliar şi
nedidactic. De altfel, capitolul al treilea al lucrării oferă chiar
câteva exemple de bună practică în gestionarea resurselor
umane într-o instituţie de învăţământ preuniversitar, exemple
armonizate cu schimbările legislative, metodologice şi
procedurale din ultimii ani în acest domeniu managerial.
Sinteza realizată de autoare este riguroasă, bine
documentată şi poate constitui un reper pentru cei interesaţi în
abordarea coerentă, fundamentată şi aplicată a managementului
resurselor umane într-o unitate de învăţământ preuniversitar.

Prof. dr. Cristina Manolache

Metodist CCD Botoşani
 Argument,

Managementul sistemului şi al instituţiilor de

învăţământ cuprinde: formularea clară a finalităţilor,
proiectarea reţelei instituţionale, elaborarea conţinuturilor
învăţării, asigurarea cadrului legislativ-normativ, formarea
iniţiala şi pe parcurs a personalului de conducere şi intruire,
stabilirea unor tehnici de evaluare care să permită reglarea pe
parcurs a sistemului şi procesului de învăţământ şi
omptimizarea rezultatelor. Necesitatea managementului este
dată de realizarea creşterii eficienţei, a eficacităţii realizării
finalităţilor educaţiei, şi nu numai de asigurarea resurselor şi de
dirijarea efectivă a activităţilor în sine.
Managementul resurselor umane constă în ansamblul
activităţilor orientate către asigurarea, dezvoltarea, motivarea şi
menţinerea resurselor umane în cadrul organizaţiei în vederea
realizării cu eficienţă maximă a obiectivelor acesteia şi
satisfacerii nevoilor angajaţilor. Pe măsură ce organizaţiile se
dezvoltă au de a face cu o serie de aspecte esenţiale ale
managementului resurselor umane. Managerii creează un plan
de atragere şi reţinere a persoanelor cu abilităţile de care
arenevoie organizaţia. Implementarea planului presupune
recrutarea, selecţia, integrarea, instruirea, recompensarea,
alegerea beneficiilor celor mai potrivite şi evaluarea
permanentă a performanţelor pentru a se verifica dacă sunt
atinse obiectivele organizaţionale. Aceste activităţi
reprezintă componentele managementului resurselor umane.
Planul de resurse umane într-o unitate de învăţământ
preuniversitar este creat în acord cu planul strategic al
organizaţiei. Pe măsură ce organizaţia identifică oportunităţile
de dezvoltare disponibile, este necesară corelarea lor cu
abilităţile de care va fi nevoie pentru acoperirea
lor. Recrutarea, instruirea şi programele de recompensare sunt
create în vederea atragerii, dezvoltării şi păstrării oamenilor cu
abilităţile necesare.
Dezvoltarea resurselor umane în învăţământ implică un
proces de instruire a oamenilor pentru a îndeplini sarcinile de
care este nevoie în unitatea şcolară. Problema constă în
recunoaşterea tipului de instruire de care angajaţii au nevoie.
Toate deciziile de instruire trebuie să ţină cont de motivarea
angajatului supus formării.
Orice organizaţie şcolară este în creştere şi de aceea
trebuie stabilite metode de găsire şi angajare de oameni care să
posede abilităţile solicitate. Acest lucru se reflectă de obicei
într-o formă de planificare a resurselor umane. Analizându-se
proiectele şi tendinţele viitoare ale organizaţiei - printr-un
proiect de dezvoltare instituţională (PDI), se estimează numărul
de oameni de care este nevoie şi tipul de abilităţi şi competenţe
pe care le solicită eventualele posturi vacante.
Orice aspect din activitatea unei organizaţii este
determinat de competenţe, motivaţie şi eficienţă în organizarea
personalului. Dintre toate sarcinile managementului,
conducerea componentei umane este cea mai importantă
deoarece de ea depinde cât de bine este realizat totul într-o
organizaţie.
Resursa umană a organizaţiei este adesea denumita “cel
mai valoros activ”, deşi nu apare în evidenţele contabile.
Succesul organizaţiei depinde însă de modul încare membrii săi
pun în practică obiectivele acesteia; de aceea capacităţile şi
calitatea resurselor umane sunt definitorii pentru rezultatele
organizaţiei.
Lucrarea de faţă încearcă să surprindă complexitatea
sistemului de învăţământ, unde atât educaţii cât şi educatorii
(resursele umane) devin cadre de analiză a managementului
resurselor umane, în condiţiile unei legislaţii în continuă
schimbare.