UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
DISCIPLINA: MONEDĂ ȘI CREDIT

Convergența nominală, reală, juridică și

culturală în procesul adoptării monedei Euro
în România (studiu de caz)

Conducător științific, Toma Elena

Studenţi,

Grupa CIG 2.2

IAȘI 2019
 Alături de alte şase(Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, Suedia, Ungaria) , România se
înscrie în rândul statelor membre ale Uniunii Europene care au obligaţia adoptării monedei euro,
ceea ce înseamnă practic participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară,
odată cu îndeplinirea tuturor condițiilor necesare, respectiv a criteriilor de
convergență nominală , juridică şi reală .1

Ce sunt criteriile de convergență?

Convenite în 1991, la Maastricht, de către statele membre, ca parte a pregătirilor pentru

introducerea monedei euro, criteriile de convergență sunt definite ca fiind un set de patru
indicatori economici și juridici meniți să asigure convergența economică între țările interesate
din afara zonei euro și statele membre din zona euro2

Între criterii se numără

 stabilitatea prețurilor – rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste
rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate
 finanțe publice solide și sustenabile - Deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 %
din PIB. Datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.
 rata dobânzilor pe termen lung - Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai
mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai
bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor
 stabilitatea cursului de schimb - Candidatul trebuie să participe la mecanismul cursului de
schimb (ERM II) timp de cel puțin 2 ani fără devieri semnificative de la cursul central
ERM II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu
euro în aceeași perioadă.

Stabilitatea cursului de schimb este demonstrată dacă statul membru în cauză a participat la
mecanismul cursului de schimb (MCS II) pentru o perioadă de cel puțin doi ani fără a înregistra
tensiuni grave. Aceste condiții de ordin juridic trebuie să fie îndeplinite de țările membre ale UE
pentru a adopta moneda euro.

Pentru a Adera la zona euro, România ar trebui să facă progrese notabile în patru domenii:

a) Convergența nominală - Aici vorbim despre îndeplinirea de durată şi sustenabilă (nu doar
pentru un an sau doi) a criteriilor de la Maastricht şi a indicatorilor din Tabloul de bord. În ceea
ce privește criteriile de la  Maastricht, România le îndeplinește pe toate cinci începând cu toamna
anului 2015 dar, din cauza relaxării fiscale începută tot atunci, este astăzi în pericol să piardă
încadrarea în criteriul de deficit bugetar, iar din 2018 pierde şi încadrarea în criteriile de inflație
şi de dobândă la titlurile de stat pe termen lung3
1
BNR, Procesul de pregătire pentru adoptarea monedei unice europene
2
BCE, Criteriile de convergență pentru aderarea la euro
3
Lazea, V., Perspective și provocări privind aderarea României la zona euro
Criterii de convergenţă reală

Presupune diminuarea decalajelor dintre ţări cu privire la:

 nivelul de dezvoltare
 condiţiile de trai

Tratatul de la Maastricht nu menţionează criterii explicite privind convergenţa reală, care sunt
însă la fel de importante pentru adoptarea euro

Astfel de criterii de convergenţă reală pot fi:

 nivelul PIB/locuitor
 structura ramurilor economiei naţionale (% din PIB)
 gradul de deschidere a economiei
 volumul comerţului exterior şi gradul acestuia de integrare în UE
 costurile cu forţa de muncă

Definirea convergenţei reale

Spre deosebire de criteriile de convergenţă nominală, care sunt clar stabilite de Tratatul
de la Maastricht, în cazul convergenţei reale nu există o definiţie neechivocă şi nici repere
numerice

De obicei, prin convergenţă reală se înţelege convergenţa standardelor de viaţă sau a PIB
real pe cap de locuitor către nivelul din zona euro

 Obiectiv al oricărui factor de decizie prin prisma funcţiei de maximizare a prosperităţii

sociale
 Relevanţă specială în contextul adoptării euro – un parametru important în ceea ce
priveşte minimizarea riscurilor asociate abandonării independenţei politicii monetare

Convergenţa nominală şi cea reală se susţin reciproc:

 Convergenţa nominală asigură mediul macroeconomic stabil care facilitează convergenţa

reală, în timp ce
 Convergenţa reală creează premisele sustenabilităţii convergenţei nominale prin
reducerea expunerii economiei la şocuri asimetrice şi prin limitarea diferenţelor în
procesul de transmitere a şocurilor simetrice
Repere pentru convergenţa reală

Chiar dacă nu sunt definite criterii precise care să indice convergenţa reală suficientă în vederea
adoptării cu succes a euro, un reper de bun-simţ în acest sens ar putea fi nivelul minim de
convergenţă reală la care s-a produs intrarea unui stat în zona euro

 58,3 la sută pentru Estonia

 59,6 la sută pentru Letonia
 65 la sută pentru Slovacia

Nu trebuie neglijată dimensiunea decalajelor de dezvoltare între regiuni atunci când evaluăm
gradul de convergenţă reală

 România este statul UE cu cea mai mare disparitate între regiuni

 Calitatea slabă a infrastructurii care conectează provinciile istorice favorizează
concentrarea investiţiilor în apropierea graniţei de vest şi permanentizarea decalajelor de
dezvoltare