Burse de marfuri si valori

Curs 1

Introducere in activitatea bursiera

1 Bursa – definiŃie, istoric, clasificare

Bursa este o instituŃie a economiei de piaŃă în care se manifestă o piaŃă organizată liberă
de mărfuri şi servicii, eficientă, transparentă, corectă, adaptabilă şi lichidă.
Termenul de bursă desemnează o instituŃie a economiei de piaŃă ca formă organizată
de schimb pentru mărfuri sau titluri financiare.

Bursa = un hotel „Deburses” în holul căruia se negociau metale preŃioase, emblema era trei
pungi;
Bursa = locul de întâlnire dintre vanzător şi cumpărator.
Legea 52/94 privind valorile mobiliare şi bursele de valori defineşte bursa de valori
astfel: este o instituŃie cu personalitate juridică asigurând prin acŃiuni intermediare
automatizate sisteme, mecanisme şi proceduri adecvate pentru efectuarea continuă,
ordonată, transparentă şi echilibrată a tranzacŃiilor cu valori mobiliare admise la cotă
oferind garanŃia morală şi securitatea financiară prin masurarea continuă a lichidităŃii
respectivelor valori mobiliare.
Ca istoric evoluŃia comerŃului a apărut cu mulŃi ani în urmă ca un proces natural
evolutiv de la forme primare până la concentrări comerciale care au dus la apariŃia burselor.
Formele de comerŃ – darul, trocul, moneda marfă, moneda metalică până la formele
metalice de astăzi.
După sec. XV-lea târgurile au început să decadă lent pierzând teren în faŃa depozitelor,
magazinelor, comerŃului engros care au dus la apariŃia burselor.
La început au existat numai burse de mărfuri iar pe parcurs au fost acceptate şi piaŃa
titlurilor finanicare sau de valori.

1.1 Activitatea bursieră din România

La mijlocul sec. XIX – 1831 se obŃine o recoltă foarte bună în Principatele Române –
grâu, orz, porumb, care exceda consumul intern, astfel apare necesitatea înfiinŃării unor burse
de mărfuri în Bucureşti unde aveau loc în principal tranzacŃiile cu cereale. Aceste burse aveau
înfiinŃate un „cod de comerŃ” cu regulament de funcŃionare care prevedea condiŃii de finanŃare
legale, conduita comercianŃilor, administrarea burselor şi cotaŃia.
FinanŃarea era reglementată ca fiind suportată de negustorii interesaŃi în tranzacŃiile
bursiere. Sistemul de cotaŃie era rezultat prin calculul preŃului mijlociu. Erau asigurate
condiŃii de publicitate în Gazata comercială. CondiŃiile de administrare erau asigurate de 6
„efori” la Bucureşti iar la Brăila aveau „DeputăŃia negustorească”. Negustorii se numeau
„dragomani” sau „scăunaşi”, ulterior devin „dealer” şi „broker”. Erau interzise
„matrapazlâcurile” şi „precupeŃia”, specula şi frauda.
Activitatea bursieră în România la începutul sec.XX – în 1904 a apărut legea asupra
burselor de valori şi un regulament prin care se înfiinŃau 6 burse la Bucureşti, Brăila, GalaŃi,
ConstanŃa, Iaşi şi Craiova. Mai funcŃionau până la Marea Unire şi bursele de la Arad,
Timişoara, CernăuŃi.
Burse de marfuri si valori

Activitatea bursieră în România în perioada interbelică – în 1929 a apărut Legea

Madgearu pentru reglementarea activităŃii bursiere – „Legea asupra burselor”, această lege
aduce reglementări mult mai precise asupra activităŃii bursiere, introducând unele modificări
conceptuale şi juridice în concordanŃă cu normativele internaŃionale unificând totodată
legislativ practica bursieră în România. Astfel s-au creat condiŃii de manifestare independentă
a pieŃei de capital în Burse de efecte, acŃiuni de capital, aceste instituŃii sunt investite cu
personalitate juridică.
După 1989 apar legile 15,31,34,58 - egi care au pus baza acestei activităŃi.
Guvernul emite H. 552/92 privind circulaŃia titlurilor de valori, se înfiinŃează AgenŃia
mobiliară şi autoritatea pieŃei care este dată de C.N.V.M..

1.2 Clasificarea burselor

Bursele se clasifică după criterii legate de obiectul tranzacŃiilor pe care le adăpostesc,

forma lor de organizare şi reglementare, a statutului juridic, reglementarea participanŃilor la
piaŃă, specializarea din punct de vedere a obiectului tranzacŃiilor şi tehnica tranzacŃionării.
1. După obiectul tranzacŃiei:
- burse de mărfuri
- burse de servicii
- burse de valori.
2. După forma de organizare:
- burse publice
- burse private.
3. După numărul de participanŃi:
- burse cu participare limitată
- burse cu participare nelimitată.
4. După gama de mărfuri sau titluri tranzacŃionate:
- burse specializate
- burse universale.
5. După modul de execuŃie a contractelor:
- burse cash
- burse la termen cu tranzacŃii în marjă.
6. După tehnica tranzacŃiilor:
- burse cu strigare liberă
- burse electronice.

1.3 Caracteristicile pieŃei bursiere

PiaŃa care se realizează la bursă sau care are caracteristicile acesteia este cunoscută
subdenumirea de piaŃă bursieră. Termenul defineşte mai mult tehnica, mecanismul de
realizare a condiŃiilor de piaŃă concurenŃială liberă.
Caracteristicile acestei pieŃe sunt:
1. piaŃă de mărfuri şi de valori
2. piaŃă dematerializată sau simbolică
3. piaŃă liberă
4. piaŃă organizată
5. piaŃă reprezentativă
1. piaŃă de mărfuri şi de valori
Burse de marfuri si valori

Bursele sunt locuri de concentrare a cererii şi oferetei pentru mărfuri, precum şi pentru
diferite instrumente financiare. Dacă la începuturile lor pieŃele bursiere erau organizate pentru
tranzacŃionare în egală măsură a mărfurilor şi valorilor, ulterior s-a produs o separare între
cele 2 categorii de burse.
Bursele de mărfuri sunt centre ale vieŃii comerciale, pieŃe unde se tranzacŃionează
bunuri care au anumite caracteristici:
- sunt bunuri generice care se individualizează prin măsurare, cântărire, numărare;
- sunt fungibile;
- au caracter standardizabil, mărfurile pot fi împărŃirte în loturi omogene, apte a fi livrate la
executarea contractului încheiat în bursă;
- trebuie să aibă un grad redus de prelucrare ca o condiŃie a păstrării caracteristicilor de
produse de masă, nediferenŃiat, omogen – grâu, porumb, orez, soia, produse agroalimentare,
metale, cupru, aluminiu, petrol şi produse petroliere.
Există şi burse pentru servicii (asigurări).
Bursele de mărfuri tranzacŃionează contracte cu executare imediată prin livrarea
efectivă a mărfii şi plata preŃului respectiv conform contractului, de asemenea bursele de
mărfuri găzduiesc pieŃele specializate care asigură condiŃi pentru încheierea de tranzacŃii cu
contracte la termen.
Bursele de mărfuri sunt pieŃe de interes public care asigură în condiŃii centralizate de
negociere eficienŃă şi transparenŃă, efectuarea de operaŃiuni cum ar fi:
- vânzarea şi cumpărarea de mărfuri pe pieŃe la disponibil
- vânzarea şi cumpărarea la disponibil de titluri reprezentate de mărfuri
- vânzarea şi cumpărarea de instrumente financiare derivate
- negocieri de asigurări maritime şi fluviale de nave cu încărcătură
- vânzarea şi cumpărarea de alte instrumente autorizate de CNVM.
Bursele de valori adăpostesc tranzacŃii asupra unor titluri de valori fiind instituŃii ale
pieŃei financiare.
Titlurile financiare sau instrumentele financiare care fac obiectul tranzacŃiilor bursiere
am văzut sunt instrumente bursiere iar pentru bursele de valori caracteristici sunt titlurile
primare cuprinzând acŃiunile, obligaŃiunile şi titlurile de stat. Generic titlurile tranzacŃionate în
bursele de valori sunt denumite valori mobiliare.
2. piaŃa dematerializată sau simbolică
La bursele de mărfuri nu se negociază asupra unor bunuri fizice materializate şi prezente ca
atare la locul contractării ci pe baza unor documente reprezentative care consacră dreptul de
proprietate asupra mărfii şi constituie imaginea comercială (o anumită cantitate de marfă, de o
anumită calitate), bursa este prin urmare o piaŃă dematerializată unde se încheie contracte
între părŃi, edificarea şi circulaŃia mărfurilor realizându-se înafara acestei pieŃe.
La bursele de valori obiectul tranzacŃiilor este el însuşi simbolic, el fiind reprezentat de
titluri ce conferă drepturi patrimoniale asupra emitentului, iar demeterializarea este dată de
faptul că tranzacŃiile bursiere se referă la înscrisuri ce pot fi evidenŃaite în cont, simbolice,
lipsind chiar forma materială, iar hârtia de valoare evidenŃiază transformări prin conturi.
3. piaŃa liberă
Bursele sunt pieŃe libere în sensul că asigură confruntarea directă şi deschisă a cererii şi
ofertei care se manifestă în mod real în economie. Prin urmare nu pot fi tranzacŃionate la
bursă decât acele mărfuri şi valori pentru care există o piaŃă liberă, adică un număr suficient
de mare de ofertanŃi (vânzări şi cumpărări) astfel încât să nu apară posibilitatea unor
concentrări în scopul manipulării preŃului. Bursa este opusă prin esenŃa sa ideii de monopol
fiind ataşată ideii de concurenŃă.
Burse de marfuri si valori

Menirea burselor este punerea în valoare a jocului liber al forŃelor pieŃei, excluzând
orice intervenŃie extra economică, precum şi orice tendinŃă provenită din afară sau din
interiorul pieŃei, de manipulare a variabilelor pieŃei, în speŃă a preŃului.
Pentru ca o marfă sau valoare mobiliară să poată să fie obiectul tranzacŃiei de bursă
trebuie să fie îndeplinite o serie de condiŃii:
- oferta trebuie să fie amplă cantitativ şi să provină de la un număr suficient de mare de
ofertanŃi;
- cererea trebuie să fie solvabilă, respectiv să fie îndeplinită condiŃia de lichiditate;
- preŃurile nu trebuie să fie obiectul unor măsuri administrative sau de control;
- trebuie asigurată transparenŃa informaŃiilor privind piaŃa, în general condiŃii ce duc la o
concurenŃă liberă.

4. piaŃa organizată
Bursa este o piaŃă organizată în sensul că tranzacŃiile se efectuează conform unor principii,
norme şi reguli cunoscute şi respectate de participanŃi, acesta nu înseamnă controlul pieŃei ci
reglementarea ei în scopul de a creea sau asigura condiŃii pentru desfăşurarea concurenŃei
libere, deci un sistem de garantare a caracterului liber şi deschis al tranzacŃiilor monetare şi
comerciale.
Organizarea pieŃelor bursiere se realizează prin cadrul legislativ al Ńărilor respective şi
prin regulamente bursiere. Regulamentele bursiere sunt expresia concentrată a normelor şi
uzanŃelor consacrate în lumea afacerilor.
Toate tranzacŃiile se desfăşoară întotdeauna prin firme specializate cum ar fi societăŃile
de brokeraj şi societăŃile de servicii de investiŃii financiare. Se desfăşoară şi prin intermediul
unui personal specializat care asigură contactul între cererea şi oferta ce se manifestă pe
piaŃă. Prin reglementare se urmăreşte asigurarea uneia din condiŃiile esenŃiale ale viabilităŃii
bursei – credibilitatea acesteia.

5. piaŃa reprezentativă

Bursa este o piaŃă reprezentativă servind drept reper pentru toate tranzacŃiile care se
efectuează cu acele mărfuri pentru care ea constituie piaŃă organizată.
La bursă se stabileşte preŃul pentru mărfurile negociate – aşa numitul curs al bursei,
element esenŃial pentru toate tranzacŃiile comerciale care se desfăşoară în Ńara respectivă şi
chiar în cazul marilor burse în întreaga lume.
Datorită globalizării economice bursele stabilesc repere de preŃ mondial, devenind
etalon pentru tranzacŃii încheiate înafara burselor cu aceleaşi tip de marfă sau titlu financiar
oriunde în lume. De altfel funcŃia centrală a băncii este tocmai aceea de a stabili zilnic nivelul
preŃurilor, adică punctul de echilibru al pieŃei, acel preŃ care asigură în condiŃiile date valori
maxime de tranzacŃii. Prin această funcŃie a sa bursa devine un reper al întregii activităŃi
economice, sursă a informaŃiei de bază pentru agenŃii economici şi pentru nivelul preŃului,
mai mult prin funcŃionarea permanentă, spre deosebire de licitaŃii care au un caracter periodic,
bursa exprimă chiar continuitatea procesului economic, caracterul neîntrerupt al tranzacŃiilor
comerciale şi financiare.

1.4 FuncŃiile bursei

1. FuncŃia cea mai importanŃă care conferă statutul de instituŃie reprezentativă a economiei de
piaŃă este funcŃia fundamentală de a asigura cadrul optim necesar efectuaării de tranzacŃii
bursiere cu valori mobiliare sau instrumente financiare în condiŃii de protecŃie a investitorilor
şi de transparenŃă a tranzacŃiilor. Organizarea unei pieŃe vaste prin concentrarea cererii şi
Burse de marfuri si valori

ofertei cu un număr important de participanŃi într-o dimensiune vastă în condiŃii de concurenŃă

asigurată.
2. Formarea unui preŃ corect – mecanismul de formare a preŃurilor urmăreşte riguros
respectarea criteriilor necesare pentru ca echilibrul cererii şi al ofertei să se realizeze în
punctul ce reprezintă preŃul corect, acesta fiind preŃul reprezentativ pentru întreaga piaŃă de
referinŃă.
3. Armonizarea preŃurilor – bursa realizează şi difuzarea informaŃiilor care apoi realizează
armonizarea preŃurilor pe întreaga economie (naŃională, comunitară, mondială). InformaŃia
bursieră, deci, joacă rolul de mediator pe piaŃă stabilind preŃul de referinŃă.
4. Acoperirea riscurilor – prin intermediul pieŃei bursiere, a mecanismelor specifice de
tranzacŃii se realizează operaŃiunile de acoperire a riscului. ParticipanŃii la piaŃă sunt motivaŃi
diferit, astfel încât unii sunt dispuşi să preia un risc mai mare în condiŃiile unui profit potenŃial
mai mare, pe când alŃii nu sunt dispuşi să rişte. Transferul riscului de la participanŃii cu
aversiune faŃă de risc la participanŃii cu dispunere la risc se realizează cu ajutorul
operaŃiunilor de acoperire prin bursă.
5. Barometrul bursei – evoluŃia pieŃei bursiere are un caracter de predictibilitate, cursul
stabilit la bursă devine un instrument de analiză economică şi evaluare. El intră în calcul
pentru stabilirea politicii economice şi în acelaşi timp devine un semnal de acŃiune pentru
agenŃii economici, pentru guvern, pentru autorităŃile locale, fiind cel mai realist instrument de
prognoză.