Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

PROIECT DIDACTIC

Instituţia de învăţământ: Şcoala Nicolae Tonitza - Constanţa

Data: ... martie 2011
Clasa: a V - a ...
Obiectul: Educaţie religioasă ortodoxă
Perioada şcolară: Semestrul al II-lea, perioada de predare-învăţare
Unitatea de învăţare: Spiritualitate şi viaţă creştină
Subiectul: Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor (1)
Tipul lecţiei: mixtă
Propunător: profesor Alina Maria Vâlcu

Scopul: Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor cu privire la iubirea lui Dumnezeu, prin

recunoaşterea evenimentelor importante din Săptămâna Patimilor

Competenţe specifice:
 1.1 Explicarea rolului şi a importanţei Sfintelor Taine pentru mântuirea şi desăvârşirea
creştinilor
 2.1 Integrarea corectă a termenilor religioşi, specifici temelor studiate, în diferite
contexte de comunicare
 2.2 Comunicarea clară şi corectă a conţinutului şi mesajului moral-religios din textele
studiate
 3.3 Explicarea semnificaţiei şi a importanţei sărbătorilor creştine pentru credincioşi

Competenţe derivate:
Obiective cognitive
OC1: Să enumere evenimentele cele mai importante din Săptămâna Patimilor
Mântuitorului
OC2: Să argumenteze valoarea acestora în istoria mântuirii
OC3: Să identifice icoanele reprezentative fiecărui eveniment discutat
OC4: Să povestească pe scurt momentele importante din ultima săptămâna dinaintea
Învierii Domnului
OC5: Să realizeze, în grup, un material prin care să evidenţieze aspectele importante ale
evenimentului indicat

Obiective formative
OO1: Să execute corect Semnul Sfintei Cruci
OO2: Să se integreze în activităţile propuse, pe grupe
OO3: Să aibă o poziţie adecvată în momentul rostirii rugăciunii
OO4: Să interpreteze rugăciunea comună în ritmul întregului colectiv de elevi
OO5: Să aibă un comportament şi o atiutudine potrivită vârstei şi statutului
Obiectiv afectiv: Dezvoltarea dragostei faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni

1 MariA
Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

Metode şi procedee: Conversaţie, explicaţie, instructaj, observare

dirijată, demonstrarea icoanelor, concurs,
exerciţiu religios, exerciţiu, expunere, muncă
independentă, lucru în echipă, ciorchine,
cvintet, puzzle, ştiu - vreau să ştiu - am aflat,
colaj
Strategii didactice
Mijloace de învăţământ: Caietul special, caietul special de religie,
imagini iconografice, imagini puzzle,
tablă magnetică, tablă-panou, fişe de
lucru, fişa ştiu - vreau să ştiu - am aflat,
fişe de studiu

Bibliografie:

1. Biblia sau Sfânta Scriptură

2. Cucoş, Constantin, Educaţia religioasă, Editura „Polirom", laşi, 1999.
3. Cucoş, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi
grade didactice, Editura „Polirom", laşi, 1998.
4. Învăţătură de credinţă ortodoxă, Editura Centrului Mitropolitan al Olteniei, Craiova,
1952
5. Muha, Camelia, Caiet de religie creştin-ortodox pentru clasa a II-a, Editura „Sf.
Mina", laşi, 2008
6. Nicolau, Irina, Ghidul sărbătorilor româneşti. Editura „Humanitas", Bucureşti, 1998
7. Răducă, Pr. Vasile, Ghidul creştinului ortodox de azi, Editura „Humanitas", Bucureşti,
1998
7. Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Opriş, Dorin, Opriş, Monica, Metodica predării
religiei, Editura „Reîntregirea", Alba lulia, 2000
Momentul lecţiei Obv Descrierea activităţilor Timp Strateg
Schema comunicării Metode
I. Introducerea în Moment organizatoric: pregătirea materialului didactic; 2’ Exerciţiu de
activitate: asigurarea liniştii; salutul; rostirea Rugăciunii de pocăinţă a rugăiune
Sfântului Efrem Siru pentru Postul Mare de către întregul
colectiv de elevi, sub îndrumarea profesoarei.

Prof.Alina Maria Stanciu 2 Proiect didactic

Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

II.Reactualizarea Profesoara le reaminteşte elevilor că au avut de pregătit câte 5’ Conversaţie

cunoştinţelor un cvintet referitor la un praznic împărătesc, dintre cele cu dată Explicaţie
dobândite în ora fixă. Grupele se numesc: Îngeraşii, Apostolii şi Mucenicii. Argumentare
anterioară Fiecare grupă îşi va prezenta cvintetul şi va spune câteva Cvintet
cuvinte despre sărbătoarea respectivă. Profesoara va stabili
ierarhia, acordând fiecărei grupe un număr de puncte de la 1 la
3.
III. Momentul OC Elevii vor fi întrebaţi dacă ştiu Cui Îi sunt dedicate sărbătorile 1' Conversaţie
aperceptiv 2 domneşti şi ce înseamnă Dumnezeu Sfânta Treime. Dumnezeu Argumentare
este o Fiinţă întreită în Persoane, este Tatăl Creator, Fiul
Mântuitorşi Duhul Sfinţitor. Motivul pentru Domnul Hristos a
venitpe pământ şi a luat chip de om este acela de a ne da nouă,
oamenilor, modelul Omului Desăvârşit, pe care să-L urmăm.
Pentru percepe importanţa momentului, profesoara va citi poezia
În grădina Ghetsimani a docotrului poet Vasile Voiculescu.
IV. Anunţarea OC Profesoara îi anunţă pe elevi că vor desfăşura împreună o oră 3' Exerciţiu
temei şi 1 în timpul căreia vor discuta despre evenimentele din ultima Explicaţie
enunţarea săptămână dinaintea Morţii şi Învierii Mântuitorului Hristos, dar Observare dirija
OC
obiectivelor şi despre minuni pe care le întâlnim la fiecare pas, în viaţa de zi Demonstrarea
3 cu zi. Astăzi vor discuta despre zilele de duminică, miercuri şi icoanelor
joi.
Apoi va prezenta planşa care conţine obiectivele lecţiei,
conform anexei 1, precum şi icoanele reprezentative.

Momentul Obv Descrierea activităţilor Timp Strategii didac

lecţiei Schema comunicării Metode
V. OC1 Elevii vor primi fişele de lucru ştiu - vreau să ştiu – am 20` Conversaţie A
Dobândirea OC2 aflat şi vor afla ceea ce au de făcut: să noteze pe foaie Instructaj ş
noilor ceea ce ştiu despre fiecare evenimentele din ziua Puzzle ş
OC3
cunoştinţe respectivă: duminică, miercuri, joi. Problematizare
OC4 Fiecare echipă va putea nota pe fişă în prima şi a doua Demonstrarea
OC5 rubrică (ştiu, vreau să ştiu), apoi elevii vor studia icoanelor Ico
documentele puse la dispoziţie şi vor completa cea de-a Ştiu - vreau să ştiu –
treia rubrică (am aflat). Pentru a afla despre eveniment am aflat A
vor avea de studiat, va trebui să completeze un puzzle - Lucru în echipă
icoană. Fiecare grupă va primi un punctaj, între 1 şi 3. Concurs
Muncă independentă A
Exerciţiu
VI. Fixarea OC1 Copiii vor primi câte o fişă de lucru pe care vor 13' Conversaţie A
cunoştinţelor OC3 putea completa, în funcţie de ceea ce au aflat în momentul Instructaj
anterior al lecţiei. Fiecare echipă va completa propria fişă, Ciorchine
OC4
după care transmite colegilor de la celelalte grupe. În Lucru în echipă
OC5 final, se completează fişa finală de către fiecare elev prin Concurs
contribuţia tuturor grupelor. Fiecare grupă va primi un Muncă independentă
punctaj, între 1 şi 3. Exerciţiu

Prof.Alina Maria Stanciu 3 Proiect didactic

Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

VII. Tema OC5 Fiecare grupă va avea ca temă pentru acasă 1` Exerciţiu
pentru acasă realizarea unui colaj referitor la evenimentele petrecute în
ziua studiată din Săptămâna Patimilor.
VIII. Profesoara va stabili ierarhia diin punct de vedere al 3' Argumentare Ca
Evaluarea respectului faţă de ceilalţi colegi (păstrarea liniştii) şi va pr
activităţii calcula punctajul fiecărei grupe, stabilind ierarhia finală.
Elevii din grupa câţtigătoare vor primi câte o notă de 10 Ta
în caietul profesoarei, la fel ca şi cei care, indiferent de
grupa din care fac parte, s-au implicat în mod special în
timpul orei.
Încheierea Rostirea Rugăciunii de pocăinţă a Sfântului Efrem 2` Exerciţiu de Ico
activităţii Siru pentru Postul Mare de către întregul colectiv de rugăciune cla
elevi, sub îndrumarea profesoarei; salutul.

Prof.Alina Maria Stanciu 4 Proiect didactic

Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

ANEXA 1

Vasile Voiculescu
 

In gradina Ghetsimani

Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul...

Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intruna.
Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul
Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna.

O mana nendurata, tinand grozava cupa,

Se coboara-miindu-l si i-o ducea la gura...
Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa...
Dar nu voia s-atinga infama bautura.

In apa ei verzuie jucau sterlici de miere

Si sub veninul groaznic simtea ca e dulceata...
Dar falcile-nclestandu-si, cu ultima putere
Batandu-se cu moartea, uitase de viata!

Deasupra fara tihna, se framantau maslinii,

Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada...
Treceau batai de aripi prin vraistea gradinii
Si uliii de seara dau roate dupa prada.

ANEXA 2

5 MariA
Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

CE VOM ALFA?
 evenimentele cele mai importante din Săptămâna Patimilor Mântuitorului
 valoarea acestora în istoria mântuirii
 icoanele reprezentative
 momentele importante
 aspectele importante într-un material al grupului

CUM VOM AFLA?

 ştiu - vreau să ştiu - am aflat
 lucru în echipă
 concurs
 ciorchine

DUMINICĂ MIERCURI JOI VINERI SÂMBĂTĂ DUMINICĂ

Intrarea Vânzarea Spălarea Judecata Coborârea Învierea
Domnului lui Iuda picioarelor Sinedriului în iad Domnului
în apostolilor
Ierusalim / Spălarea Cina cea de Taină În faţa lui Pilat
Floriile picioarelor Rugăciunea din Biciuirea şi
cu mir Grădina batjocorirea
Ghetsimani Drumul Crucii
Sărutul lui Iuda şi Moartea pe
prinderea lui Iisus cruce
Punerea în
mormânt

Prof.Alina Maria Stanciu 6 Proiect didactic

Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

ANEXA 3 FIŞA ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU – AM AFLAT

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM AFLAT

7 MariA
Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

ANEXA 4 OGLINDA TABLEI 1 A – LA ÎNCEPUTUL OREI

Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor
Duminică
Joi
Miercuri
..................... .........................
......................... ..................... .........................
.................. .....................
......................... .................. ..................... .........................
................. .................. .....................
......................... .................. ...... .........................
................. .................. .....................
...........
......................... .................. ......... ..................
......................... ................. ..................
......................... ... ...... "dacă
.......... Eu, ............. “Şi iată a
„Luaţi, “................
O « Şi ........... ...şi.............. sosit...............,
mâncaţi, acesta Meu, de este
Iisus a intrat femeie ........ şi................... ...., v-am unul dintre cei
este.................. cu putinţă,
călare pe ...............I-a căutau cum să- spălat doisprezece, şi
..............". (...) treacă de la
un............... uns L omoare vouă ........... împreună cu el
„Beţi dintru Mine ..........
picioarele cu (...); Şi a intrat .......voastre, mulţime multă
acesta toţi, .........acesta
.................. satana în Iuda, şi voi sunteţi cu ...........şi
acesta ! Însă nu
.scump. cel numit datori că să cu ..............(...)
.................... este ................. precum .......
Iscarioteanul, spălaţi ........ Pe care-L
................se .................., a ...................
care era din ..........unii voi ..................
bucurau şi L- Legii celei noi, ..., ci
numărul celor altora; Că .., Acela este:
au aşteptat ca ................... care pentru precum Tu
doisprezece. v-am dat puneţi mâna pe
pe un ..... s-au mulţi se vărsa voieşti.”
(...), el a vorbit vouă ........... El.” Matei 26,
împărat: cu supărat, căci spre Matei 26, 39
cu................... ......, ca, 47-48
ramuri nu iertarea ...........
de ........., înţelegeau. (...) Şi ei s-au precum v- ....." -Matei 26,
covor din bucurat şi s-au am făcut Eu 26-28
hainele lor şi învoit să-i vouă, să .............., vrând
rostind “...mai dea ................. faceţi şi voi" să-L apere pe
„..............., dinainte a ......Şi el a Ioan 13, 13- Iisus, a
Fiul lui uns trupul primit şi căuta 15 tăiat
prilej să-L dea "Aceasta să o .............unui......
David!” Meu, Alături de
lor, fără ştirea faceţi ..........., dar
spre............. El erau
..................şi .. mulţimii.”  întru ............... Mântuitorul l-a
.............” Petru, Ioan
................ se Luca XX, 2-6 ....... ..............." certat şi a lipit
Marcu şi Iacov.
temeau. -Luca 22, 19 urechea .............
XIV,8.
...

Prof.Alina Maria Stanciu 8 didactic

Proiect
Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

ANEXA 5 ICOANELE – PUZZLE

Prof.Alina Maria Stanciu 9 didactic

Proiect
 Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

ANEXA 6 fişa de studiu

DUMINICĂ - Intrarea Domnului în Ierusalim / Floriile
„Mergând deci ucenicii şi făcând după cum le-a poruncit Iisus, Au adus asina şi mânzul şi deasupra lor şi-au pus veşmintele, iar El a şezut peste Sfânta
ele. Şi cei mai mulţi din mulţime îşi aşterneau hainele pe cale, iar alţii tăiau ramuri din copaci şi le aşterneau pe cale,  Iar mulţimile care mergeau înaintea Scriptură-
Lui şi care veneau după El strigau zicând: Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!  Şi Enaghelia după
intrând El în Ierusalim, toată cetatea s-a cutremurat, zicând: Cine este Acesta? Iar mulţimile răspundeau: Acesta este Iisus, proorocul din Nazaretul Matei XXI, 6-11
Galileii.”
« (...)Minzul asinei, ca orice minz, este salbatic si anevoie de imblinzit, iar ca un asin este necurat; pentru aceea nici nu era primit intre cele ce se Despre
aduceau lui Dumnezeu dupa lege, ci se schimba. Necurate erau toate neamurile pamintului pentru necredinta lor si salbatice si cu anevoie de imblinzit, implinirea
pentru ca erau lipsite de legile lui Dumnezeu. proorociilor
Sederea lui Iisus Hristos pe minzul asinei insemna suspinarea neamurilor catre El; si vezi ca Apostolii au adus la Iisus minzul asinei, precum zice pentru Hristos si
dumnezeiescul Luca, si aruncindu-si hainele pe el au pus pe Iisus deasupra. Hainele asternute pe jos erau semne si inchipuiri aratate cum ca Apostolii, despre orbirea
intinzind propovaduirea Evangheliei la neamuri, le-au adus si le-au supus lui Hristos, Care le-a umplut de darurile Lui cele dumnezeiesti. Apoi zice spirituala (Predică
dumnezeiasca Evanghelie: “Acestea nu le-au inteles ucenicii Lui la inceput, dar cind S-a preaslavit Iisus, atunci si-au adus aminte ca acestea erau scrise la Duminica
pentru El si ca I le-au facut Lui “(Ioan 12, 16). (...) Floriilor) -
Poporul care era din Betania impreuna cu cei din Ierusalim, auzind ca Mintuitorul a facut acea mare si preaslavita minune, a invierii lui Lazar, Parintele Cleopa
mort de patru zile, numai prin strigarea: “Lazare, vino afara!”, a iesit inaintea Domnului cu mare evlavie si mirare si L-a intimpinat cu stilpari si cu
ramuri. Dar oare tot cu aceasta e-vlavie si credinta l-au primit pe Mintuitorul arhiereii, fariseii si carturarii? Nu. Acestia erau plini de zavistie si de ura
impotriva Mintuitorului si, auzind despre preaslavita minune cu invierea lui Lazar, nu numai ca nu au crezut, ci s-au si grabit sa ia toate masurile pentru a
ucide pe Iisus. Caci adunind sinedriul, ziceau: “Ce facem, pentru ca Omul acesta face multe minuni? Daca-L lasam asa toti vor crede in El si vor veni
romanii si ne vor lua si tara si neamul” (Ioan 11, 47-48). (...)
Cauzele impietririi si orbirii sufletesti a arhiereilor si fariseilor erau ura si zavistia, pe care le aveau impotriva Mintuitorului. De aceea cautau
felurite pricini spre a-L pierde. (...)”
“Intrarea în Ierusalim pe asin neînvatat la calarit este o repetare a prorociei lui Moise - repetare nu prin cuvinte, ci prin simboluri. Moise a Sfantul
prevestit ca neamurile se vor veseli de Domnul, iar iudeii vor fi lepadati: aici, asinul neîmblânzit, “pe care nimeni din oameni niciodata n-a sezut”, îi Ignatie
închipuie pe pagâni. (...) Briancianinov -
Mânzul asinei” mai înseamna si altceva. Aceste cuvinte arata spre fiecare om mânat de pofte dobitocesti, lipsit de libertatea sa duhovniceasca, Predici la Triod si
legat de împatimire si de obisnuinta vietii trupesti. Învatatura lui Hristos desface asinul de iesle, adica de împlinirea voii pacatoase si trupesti. Dupa aceea, Penticostar
Apostolii aduc asinul la Hristos, îsi pun pe asin hainele: pe el Se asaza Domnul si savârseste pe el intrarea în Ierusalim. (...)
În Evanghelia după Matei se menţionează faptul că Iisus le-a poruncit ucenicilor să Îi aducă nu numai mânzul, ci şi pe asină, conform proorociei lui Isaia şi a lui
Zaharia : » "Spuneti fiicei Sionului: Iata imparatul tau vine la tine bland si sezand pe asina, pe manz, fiul celei de sub jug" (Matei 21, 5). Sfinţii Părinţi ne învaţă că asina este
simbolul Legii Vechiului Testament şi a sinagogii, în timp ce mânzul este prefigurarea neamurilor ce se Îl vor urma pe Hristos. Mânzul este totodată simbolul curăţeniei Celui
purtat pe spatele său, a Celui lipsit de păcat, venit pentru ridica păcatele întregii omeniri.
Toţi cei din cetate au fost mişcaţi de venirea lui Iisus, iar popoarele neiudee au avut ocazia să afle despre El : "toata cetatea s-a cutremurat, zicand: Cine este Acesta?"
(Matei 21, 10). Evreii au putut să îi anunţe: "Acesta este Iisus, proorocul din Nazaretul Galileii" (Matei 21, 11) Oameniierau atât de pătrunşi de eveniment, încât Iisus
mărturiseşte : "Daca vor tacea acestia, pietrele vor striga" (Matei 19, 40).
Fiind un centru comercial şi religios, Ierusalimul nu era o cetate liniştită, însă venirealui Iisus a adus un alt fel de acţiune, o altă frământare  : războiul cu păcatul şi
împăcarea cu Dumnezeu, cu semenii şi cu sine.
Pregătindu-Se pentru momentul « Dezlegării », Mântuitorul Hristos a revenit în Betania, pentru a înnopta, alături de ucenici.
MIERCURI

Prof.Alina Maria Stanciu 1 didactic

Proiect
 Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

Planul trădător al lui Iuda

« Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, ducându-se la arhierei, A zis: Ce voiţi să-mi daţi şi eu Îl voi da în mâinile voastre? Iar ei i-au dat Matei XXVI,
treizeci de arginţi.” 14-15
„Şi arhiereii şi cărturarii căutau cum să-l prindă cu vicleşug, ca să-L omoare. (...)Iar Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la arhierei ca să li-L Marcu XIV,
dea pe Iisus. Şi, auzind ei, s-au bucurat şi au făgăduit să-i dea bani. Şi el căuta cum să-L dea lor, la timp potrivit.” 1, 10,11
„Şi arhiereii şi cărturarii căutau cum să-L omoare; căci se temeau de popor. Şi a intrat satana în Iuda, cel numit Iscarioteanul, care era din numărul celor Luca XXII,
doisprezece. Şi, ducându-se, el a vorbit cu arhiereii şi cu căpeteniile oastei, cum să-L dea în mâinile lor.  Şi ei s-au bucurat şi s-au învoit să-i dea bani. Şi el a 2-6
primit şi căuta prilej să-L dea lor, fără ştirea mulţimii.”
“Iar El, răspunzând, a zis: Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde.  Fiul Omului merge precum este scris despre El. Vai, însă, acelui om prin care Fiul Matei XXVI,
Omului se vinde! Bine era de omul acela dacă nu se năştea. Şi Iuda, cel ce L-a vândut, răspunzând a zis: Nu cumva sunt eu, Învăţătorule? Răspuns-a lui: Tu ai zis.” 24-25
Despre Iuda Iscarioteanul se spune că era singurul ucenic din Iudeea. El se înstrăinase de ceva vreme de Iisus şi se pare că nu credea nici în mesianitatea, nici în
dumnezeuirea lui Iisus (nu credea că este Mesia cel aşteptat, nici că este Dumnezeu). Continua să-L urmeze având un rest de speranţă că El va întemeia împărăţia politică a lui
Israel. Decâte ori Iisus Se opunea dorinţei mulţimii de a-L proclama rege, Iscarioteanul era dezamăgit, iar proorocirile referitoare la drumul Crucii îl întristau. Astfel că, diavolul
a pus încet-încet stăpânire pe inima lui.
Iuda era cel care avea în grijă veniturile grupului de ucenici, de aceea atunci când a văzut risipa femeii care I-a uns picioarele Domnului cu mira fost revoltat. Se gândea
că dacă acel ulei aromat scump ar fi fost vândut, sarfi putut face o grămadă de lucruri ce ar fi ajutat idealului de întemeierii a Regatului Iudeudorit.
Propunerea conducătorilor religioşi a fost pentru Iuda oportunitate nesperată de a îşi verifica îndoielile cu privire la Iisus, dar şi de a îmbunătăţi sursele financiare ale
grupului.
La Cina de Taină Iisus mărturiseşte că îl cunoaşte pe trădător, aşa cum îi cunoaşte şi planul. Cu toate acestea, nu îl numeşte şi nici nu îl ceartă. Dimpotrivă, Dumnezeu
Întrupat manifestă compasiune faţă de el şi îi acordă chiar meritul de înfăptuitor al unei datorii. Atunci cândel însuşi se numeşte, Domnul nu îlceartă şi nici nu îl opreşte, ci îşi
manifestă mila faţă de el.
Planul lui Iuda este deosebit de grav în primul rând pentru că scoate în evidenţă necredinţa şi, mai târziu, prin sinucidere, lipsa nădejdii în iubirea lui Dumnezeu.
Nu se poate pierde din vedere faptul că Iuda a primit o sumă similară celei primite de către fraţii vechi-testamentarului Iosif pentru vânzarea acestuia.
Ungerea picioarelor Mântuitorului cu mir
Şi iată era în cetate o femeie păcătoasă şi, aflând că şade la masă, în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir.  Şi, stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând, a început Luca VII,
să ude cu lacrimi picioarele Lui, şi cu părul capului ei le ştergea. Şi săruta picioarele Lui şi le ungea cu mir.  Şi văzând, fariseul, care-L chemase, a zis în sine: Acesta, de-ar fi 37-48
prooroc, ar şti cine e şi ce fel e femeia care se atinge de El, că este păcătoasă.  (...)Şi întorcându-se către femeie, a zis lui Simon: Vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta şi
apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă, cu lacrimi, Mi-a udat picioarele şi le-a şters cu părul ei.  Sărutare nu Mi-ai dat; ea însă de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute
picioarele. Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele.(...) Şi a zis ei: Iertate îţi sunt păcatele. 
« S-a apropiat de El o femeie, având un alabastru cu mir de mare preţ, şi l-a turnat pe capul Lui, pe când şedea la masă.  Şi văzând ucenicii, s-au mâniat şi au zis: De ce Matei
risipa aceasta? Căci mirul acesta se putea vinde scump, iar banii să se dea săracilor.  Dar Iisus, cunoscând gândul lor, le-a zis: Pentru ce faceţi supărare femeii? Căci lucru bun a XXVI, 7-
făcut ea faţă de Mine. Căci pe săraci totdeauna îi aveţi cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna; Că ea, turnând mirul acesta pe trupul Meu, a făcut-o spre îngroparea Mea.” 12
Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului.  Iar Iuda Ioan XII,
Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea să-L vândă, a zis: Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari şi să-i fi dat săracilor?  Dar el a zis aceasta, nu pentru 3-7
că îi era grijă de săraci, ci pentru că era fur şi, având punga, lua din ce se punea în ea. A zis deci Iisus: Las-o, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat.”
Neînţelegând semnificaţia gestului şi marcaţi fiind de aspectul material, ucenicii au fost revoltaţi de ceea ce li s-a părut a fi o irosire a preţiosului ulei. Abia după Moartea pe Cruce a
Mântuitorului vor înţelege de ce ritualul ungerii trebuia făcut anterior: sâmbăta, evreilor le era interzis ritualic să îşi poată desfăşura acţiunile obişnuite dedicate punerii în mormânta trupului
uneui repausat (decedat).

JOI
Spălarea picioarelor apostolilor

Prof.Alina Maria Stanciu 1 didactic

Proiect
 Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

„S-a sculat de la Cină, S-a dezbrăcat de haine şi, luând un ştergar, S-a încins cu el.  După aceea a turnat apă în vasul de spălat şi a început să spele picioarele Ioan
ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. A venit deci la Simon Petru. Acesta I-a zis: Doamne, oare Tu să-mi speli mie picioarele? A răspuns Iisus şi XIII, 4-
i-a zis: Ceea ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar vei înţelege după aceasta. Petru I-a zis: Nu-mi vei spăla picioarele în veac. Iisus i-a răspuns: Dacă nu te voi spăla, nu ai 15
parte de Mine. Zis-a Simon Petru Lui: Doamne, spală-mi nu numai picioarele mele, ci şi mâinile şi capul.  Iisus i-a zis: Cel ce a făcut baie n-are nevoie să-i fie
spălate decât picioarele, căci este curat tot. Şi voi sunteţi curaţi, însă nu toţi. Că ştia pe cel ce avea să-L vândă; de aceea a zis: Nu toţi sunteţi curaţi. După ce le-a
spălat picioarele şi Şi-a luat hainele, S-a aşezat iar la masă şi le-a zis: Înţelegeţi ce v-am făcut Eu?  Voi Mă numiţi pe Mine: Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci
sunt. Deci dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori să ca să spălaţi picioarele unii altora;  Că v-am dat vouă pildă, ca, precum
v-am făcut Eu vouă, să faceţi şi voi.”
Spălarea picioarelor celor ce urma să stea la masă era un obicei ce aparţinea ceremonialului ebraic, în directă legătură nu numai cu aspectul ospitalităţii, ci şi cu cel al
igienei, dat fiind că evreii se aşezau la masă direct pe podea, iar alimentele erau aşezate în apropierea picioarelor. Cei care se ocupau însă de acest ritual al spălării mâinilor,
picioarelor şi capului erau servitorii. Şi în tradiţia românească era obiceiul ca fiicele şi nurorile să spele picioarele părinţilor sau ale socrilor zilnic, aceasta fiind nu numai o
formă de manifestare a respectului ci şi un ajutor necesar după o anumită vârstă.
Sfântul Evanghelist Ioan acordă mare atenţie acestui eveniment, prezentând în amănunt gesturile Mântuitorului. Nu uită nici a sugera lipsa de implicare a lui Iuda,
despre care Sfinţii Părinţi consideră că ar fi fost primul dintre ucenici asupra căruia S-a aplecat Iisus. Atenţia Mântuitorului evidenţiază neţărmurita Sa iubire de oameni, aşa
cum cele câteva cuvinte prin care îl anunţă pe trădător nu sunt acuzatoare, ci pline de empatie. Îl mustră pe Simon-Petru, pentru a-l îndrepta şi a-l învăţa ce este supunerea, cât
este ea de valoroasă pentru dobândirea mântuirii: supunerea este calea comuniunii cu Hristos. Gestul spălării picioarelor este modelul smereniei şi a iubirii prin slujirea
aproapelui şi simbolizează purificarea sufletească. De asemenea, are valoarea de a aşterne o atmosferă de prietenie, frăţietate şi îngăduinţă. Spălarea picioarelor tradătorului Iuda
este pilda iertării vrăjmaşului, a superiorităţii prin iertare.
Cina cea de Taină
„Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu.  Şi luând paharul şi Matei
mulţumind, le-a dat, zicând: Beţi dintru acesta toţi, Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. Şi vă spun vouă XXVI,
că nu voi mai bea de acum din acest rod al viţei până în ziua aceea când îl voi bea cu voi, nou, întru împărăţia Tatălui Meu.” 26-29
„Şi când a fost ceasul, S-a aşezat la masă, şi apostolii împreună cu El. Şi a zis către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paşti, mai înainte de patima Luca
Mea, Căci zic vouă că de acum nu-l voi mai mânca, până când nu va fi desăvârşit în împărăţia lui Dumnezeu. Şi luând paharul, mulţumind, a zis: Luaţi acesta şi XXII, 14-
împărţiţi-l între voi; Că zic vouă: Nu voi mai bea de acum din rodul viţei, până ce nu va veni împărăţia lui Dumnezeu. Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat 20
lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceţi spre pomenirea Mea.  Asemenea şi paharul, după ce au cinat, zicând: Acest pahar este
Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi.”
În acest moment Iisus a întemeiat Taina Sfintei Euharistii pe care urmaşii ucenicilor de astăzi, preoţii, o repetă în fiecare zi de sărbătoare, în timpul Sfintei Liturghii. Deşi Paştele
iudeilor era comemorat prin împărţirea pâinii nedospite (azima, lipia), la Cina de Taină Mântuitorul a avut pâine dospită, ca şi în bisericile noastre. Ştiind că nu va fi alături de
uceniciiSăi în sâmbăta următoare, în care evreii serbau Ieşirea de sub robia egipteană, sub îndrumarea lui Moise, Mântuitorul a ales această zi pentru cinstire. În felul acesta le-
aarătat cum va trebui să facă ei, mai apoi, când duminica va înlocui sâmbăta, când Paştele nu va mai însemnaieşirea de sub robia trupească, ci ieşirea de sub robia păcatului,
pentru dobândirea libertăţii vieţii veşnice, alături de Tronul lui Dumnezeu.
Rugăciunea din Grădina Ghetsimani
„Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită. Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, şi îngenunchind, Se ruga.  Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine Luca
acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă. Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea. Iar El, fiind în chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi sudoarea XXII, 40-
Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ. Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui şi i-a aflat adormiţi de întristare. Şi le-a zis: De ce 46
dormiţi? Sculaţi-vă şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită.”
Atunci Iisus a mers împreună cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani şi a zis ucenicilor: Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga. Şi Matei
luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni. Atunci le-a zis: Întristat este sufletul Meu până la moarte. XXVI,
Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine. Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este 36-45

Prof.Alina Maria Stanciu 1 didactic

Proiect
 Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti. Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui
Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu Mine! Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul este
neputincios. Iarăşi ducându-se, a doua oară, s-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă nu este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-se voia
Ta. Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau îngreuiaţi. Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat, acelaşi cuvânt zicând. Atunci a
venit la ucenici şi le-a zis: Dormiţi de acum şi vă odihniţi! Iată s-a apropiat ceasul şi Fiul Omului va fi dat în mâinile păcătoşilor. 
Pascal observa ca Adam l-a pierdut pe om intr-o gradina, sedus de ispita placerii, iar Hristos il va mantui tot intr-o gradina, acceptand de buna voie sa Se
impovareze cu durerea, consecinta a pacatului primului om.
Unii teologi consideră că durerea Mântuitorului din Grădina Ghetsimani este chiar mai grea decât cea de pe Golgota, deoarece este actul de acceptare a
morţii. Îndemnul Său la priveghere şi la rugăciune adresat ucenicilor este rugămintea prin care ne cere nouă, tuturor, grija pentru împărtăşirea cu Darul Jertfei şi
al Iertării.
Rugăciuneaşi lacrimile nu sunt dovada slăbiciunii Mântuitorului, ci este pilda de omenitate. Dumnezeu S-a întrupat pentru a ne da modelul perfecţiunii
umane, pentru a ne aduce idealul pe care trebuie să-l urmăm, iar cuvintele şi gesturile Sale sunt gesturile şi cuvintele pe care El le aşteaptă de la noi. Aceasta este
lecţia pe care trebuie s-o învăţăm, să Îi cerem lui Dumnezeu iertare pentru lipsa de priveghere îb faţa păcatului şi să Îi acceptăm voia pentru îndreptarea noastră.
Sărutul lui Iuda şi prinderea lui Iisus
Iată s-a apropiat ceasul şi Fiul Omului va fi dat în mâinile păcătoşilor. Sculaţi-vă să mergem, iată s-a apropiat cel ce M-a vândut.  Şi pe când Matei
vorbea încă, iată a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, şi împreună cu el mulţime multă, cu săbii şi cu ciomege, de la arhierei şi de la bătrânii XXVI, 45-
56
poporului. Iar vânzătorul le-a dat semn, zicând: Pe care-L voi săruta, Acela este: puneţi mâna pe El.  Şi îndată, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucură-Te,
Învăţătorule! Şi L-a sărutat. Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci ei, apropiindu-se, au pus mâinile pe Iisus şi L-au prins.   Şi iată, unul
dintre cei ce erau cu Iisus, întinzând mâna, a tras sabia şi, lovind pe sluga arhiereului, i-a tăiat urechea.  Atunci Iisus i-a zis: Întoarce sabia ta la locul ei,
că toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri.  Sau ţi se pare că nu pot să rog pe Tatăl Meu şi să-Mi trimită acum mai mult de douăsprezece legiuni de
îngeri?  Dar cum se vor împlini Scripturile, că aşa trebuie să fie?  În ceasul acela, a zis Iisus mulţimilor: Ca la un tâlhar aţi ieşit cu săbii şi cu ciomege,
ca să Mă prindeţi. În fiecare zi şedeam în templu şi învăţam şi n-aţi pus mâna pe Mine.   Dar toate acestea s-au făcut ca să se împlinească Scripturile
proorocilor. Atunci toţi ucenicii, lăsându-L, au fugit.
Şi vorbind El, iată o mulţime şi cel ce se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, venea în fruntea lor. Şi s-a apropiat de Iisus, ca să-L sărute. Iar Luca
Iisus i-a zis: Iuda, cu sărutare vinzi pe Fiul Omului? Iar cei din preajma Lui, văzând ce avea să se întâmple, au zis: Doamne, dacă vom lovi cu sabia? Şi XXII, 47-
54
unul dintre ei a lovit pe sluga arhiereului şi i-a tăiat urechea dreaptă. Dar Iisus, răspunzând, a zis: Lăsaţi, până aici. Şi atingându-Se de urechea lui l-a
vindecat. Şi către arhiereii, către căpeteniile templului şi către bătrânii care veniseră asupra Lui, Iisus a zis: Ca la un tâlhar aţi ieşit, cu săbii şi cu
toiege. În toate zilele fiind cu voi în templu, n-aţi întins mâinile asupra Mea. Dar acesta este ceasul vostru şi stăpânirea întunericului. Şi, prinzându-L, L-
au dus şi L-au băgat în casa arhiereului.
Sărutul este semnul prieteniei şi al iubirii, iar Iuda chiar acest semn a ales pentru a-L face pe Învăţătorul său cunoscut ostaşilor. Gestul care ar trebui să
apropie oamenii, L-a despărţit pe Iisus de oameni. Dar această despărţire este calea spre o unire adevărată, prin Jertfă, iertare şi comuniune.

ANEXA 7 FIŞA DE LUCRU COMPLETĂ

Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor
Duminică
Joi Sărutul lui
Miercuri Spălarea Iuda şi
picioarelor prinderea lui
apostolilor Iisus
Prof.Alina Maria Stanciu 1 didactic
Proiect
Clasa a V-a Momente de minunată cintire: Săptămâna Patimilor

Intrarea Cina cea Rugăciune

Domnului în Ungerea Planul de Taină a din
Ierusalim – picioarelor vânzător Grădina
Sărbătoarea cu mir al lui Iuda Ghetsimani
Floriilor "dacă Eu,
Domnul şi “Şi iată a sosit
„Luaţi, “Părintele
« Şi arhiereii şi Învăţătorul, Iuda, unul
Maria mâncaţi, acesta Meu, de este
Iisus a intrat cărturarii v-am spălat dintre cei
Magdalena este Trupul cu putinţă,
călare pe un căutau cum să- vouă doisprezece, şi
I-a uns Meu ...". (...) treacă de la
asin. L omoare picioarele împreună cu el
picioarele cu „Beţi dintru Mine
(...); Şi a intrat voastre, şi mulţime multă
mir scump. acesta toţi, paharul
satana în Iuda, voi sunteţi cu săbii şi cu
acesta este acesta! Însă
cel numit datori că să ciomege(...)
Oamenii Sângele Meu, a nu precum
Iscarioteanul, spălaţi Pe care-L voi
simpli se Legii celei noi, voiesc Eu, ci
care era din picioarele săruta, Acela
bucurau şi L- care pentru precum Tu
numărul celor unii altora; este: puneţi
au aşteptat ca mulţi se vărsa voieşti.”
Apostolii s- doisprezece. Că v-am dat mâna pe El.”
pe un spre iertarea Matei 26, 39
au supărat, (...), el a vorbit vouă pildă, Matei 26, 47-
împărat: cu păcatelor"
căci nu cu arhiereii. ca, precum 48
ramuri de -Matei 26, 26-
finic, covor înţelegeau. (...) Şi ei s-au v-am făcut 28
din propriile bucurat şi s-au Eu vouă, să
haine şi învoit să-i dea faceţi şi voi" Petru, vrând să-
rostind bani. Şi el a Ioan 13, 13- L apere pe Iisus,
„Osana, Fiul “...mai primit şi căuta 15 a tăiat urechea
lui David!” dinainte a prilej să-L dea unui soldat, dar
uns trupul lor, fără ştirea "Aceasta să o Mântuitorul l-a
Alături de
Meu, spre mulţimii.” Luc faceţi întru certat şi a lipit
El erau
Cărturarii şi înmormânta a XX, 2-6 pomenirea urechea
Petru, Ioan
fariseii se re.” Marcu Mea." -Luca oşteanului.
şi Iacov.
temeau de El. XIV,8. 22, 19

Prof.Alina Maria Stanciu 1 didactic

Proiect