177.Compoziţia tartrului dentar.

Tartru dentar contine substante minerale,componente organice,care reprezinta un amestec de

bacterii,leucocite,celule epiteliale descuamate si proteine,si componente anorganice.Compozitia
tartrului supragingival si subgingival difera,astfel incit in tartru supragingival compnentii anorganici
constituie 70-90% dintre care fosfat de calciu 75,9%,carbonat de calciu 3,1%,fosfat de
magneziu,fosfor ,zinc,cupru,aur,fier,aluminiu ,mangan ,iar in tartru subgingival raportul calciu-
fosfor este mai ridicat,si continultul de sodiu deasemenea,mai multa wotlokita,mai putina brusita si
fosfat octocalcic.Continutul organic este constituit din componente proteice 6-8%,lipide,fosfolipide
colesterol,ac.grasi leucocite,microorganisme.

178.Rolul tartrului dentar în declanşarea afecţiunilor parodontale

Contrar unei idei larg raspindite ,tartrul dentar nu prezinta un factor etiologic determinant in imbolnavirile
parodontiului marginal de tip distructiv. Astfel:la om sunt frecvente cazuri de gingivita chiar si in absenta
tartrului. la virstnici asociatia tartru-gingivita,parodontita este mai crescuta dar se considera ca tartrul este
mai mult un efect decit cauza bolii parodontale.Din cele spuse putem spune ca tartrul este un factor
favorizant al inflamatiei parodontale,deoarece prezinta un rol mecanic de mentinere a placii bacteriene,ce
duce la cresterea si iritarea t.paradontiului marginal si impiedica curatirea artificiala cit si autocuratirea
placii bacteriene.

179.Metodele de detartraj(mecanica ,ultrasonica,si chimica)

Detartrajul este manopera de indepartare a tartrului de la nivelul dintilor naturali si artificiali,si curatarea
suprafetelor acestora supragingival si subgingival. Metoda mecanica este atunci cind cu ajutorul
instrumentelor,se inlatura tartrul dentar supragingival si subgingival.
Tehnica: se face anestezie locala; se detecteaza tartrul subgingival cu ajutorul unei sonde fine; se insera
usor chiureta, paralel cu axul dintelui; unghiul de inclinare al lamei trebuie sa fie mai mare de 45°, dar
mai mic de 90°; se fac miscari scurte, ferme, de tip vertical, diagonal sau orizontal; dupa indepartarea
tartrului subgingival este necesara si netezirea radiculara; se examineaza din nou suprafata radiculara cu
sonde dentare fine; se face irigarea zonei instrumentate cu solutii de apa oxigenata, clorhexidina, in
vederea eliminarii fragmentelor de tartru; periajul poate fi intrerupt 24h.
Exista priza „tip creion“ ( nu ofera o buna stabilitate, existand doar 2 puncte de contact), „tip creion“
modificata ( realizeaza 3 puncte de contact, cel mai indicat in interventiile pe parodontiu) si priza palmara
+ police (este cea mai putin indicata).
Metoda ultrasonica reprezinta un adjuvant al detartrajului manual.Metoda data foloseste ultrasunetul care
sunt niste vibratii mecanice.Se considera ca vibratiile au o actiune de imbunatatire a circulatiei locale si de
accelerare a metabolismului.Detartrajul ultrasonic foloseste jetul de apa,care este eficient in timpul
detartrajului.Aparatele pentru detartrajul ultrasonic sunt de 2 feluri:piezoelectric si magnetostrictiv.
Metoda chimica foloseste substante acide emoliente,insa ele nu sunt asa de eficiente si demineralizeaza
stratul protector al dintilor si indeparteaza tartrul doar in faza incipienta,fragila.

180. Instrumentarul pentru detartraj manual (specificarea instrumentarului,

tehnica de utilizare).
Instrumentariul pentru examinare-sonde exploratorii si sonde de parodontometrie.
Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular,seceri,sapaligi,razuse sau pile,chiurete.
Instrumente de netezire fina si lustruire dupa detartraj sunt perii rotative,benzi abrazive si de lustruit.
Secerile sunt instrumente folosite in special pentru detartrajul supragingival dar pot patrunde si in
santul gingival si pungile mici,sunt 2 tipuri de seceri anterioare pentru dintii frontali si posterioare
pentru premolari si molari.Se folosesc prin miscari de impingere si de tractiune a blocurilor de
tartru.
Daltile sunt indicate pentru indepartarea tartrului subgingival din zonele
interdentare,proximale.Partea activa este amplasata dinspre vestibular spre oral si prin miscari de
apasare se disloca tartrul de pe fetele aproximale ale dintilor frontali.
Sapaliga este indicata pentru detartrajul supragingival si subgingival situat sub marginea libera
gingivala,pe suprafetele vestibulara si orala a dintilor .Pozitia instrumentului este verticala in axul
dintelui,iar dislocarea tartrului se face prin miscari de smulgere spre suprafata incizala.
Pilele sau razusele sunt indicate pentru tartrul subgingival,netezirea zonei de jonctiune smalt-
cement.Este plasat cu partea activa in contact cu suprafata dintelui,vestibukar sau oral sau
proximal.Deplasarile se fac prin apasare si tractiune in ax.
Chiuretele parodontale sunt cele mai eficiente sunt cele mai bine adaptate la curburile dintilor.Sunt 2
tipuri de chiurete:universale si speciale(Gracey) .Vezi pag.203-205.

181. Tehinca detratrajului manual. Complicaţii.

Tehnica: se face anestezie locala; se detecteaza tartrul subgingival cu ajutorul unei sonde fine; se insera
usor chiureta, paralel cu axul dintelui; unghiul de inclinare al lamei trebuie sa fie mai mare de 45°, dar
mai mic de 90°; se fac miscari scurte, ferme, de tip vertical, diagonal sau orizontal; dupa indepartarea
tartrului subgingival este necesara si netezirea radiculara; se examineaza din nou suprafata radiculara cu
sonde dentare fine; se face irigarea zonei instrumentate cu solutii de apa oxigenata, clorhexidina, in
vederea eliminarii fragmentelor de tartru; periajul poate fi intrerupt 24h.
Exista priza „tip creion“ ( nu ofera o buna stabilitate, existand doar 2 puncte de contact), „tip creion“
modificata ( realizeaza 3 puncte de contact, cel mai indicat in interventiile pe parodontiu) si priza palmara
+ police (este cea mai putin indicata).
Complicatiile:
Ranirea partilor moi in momentul deraparii instrumentului;aparitia sensibilitatii crescute;dislocarea sau
fracturarea obturatiilor de la nivelul coletului.

182. Finisarea suprafeţelor detartrate (surfasaj). Instrumente folosite la surfasaj.

Surfasajul urmareste eliminarea cementului necrotic infiltrat cu toxine,bacterii si obtinerea unei
suprafete radiculare perfect netede,biocompatibile care sa favorizeze cicatrizarea tesuturilor
paradontale.Totodata el are si rolul de a scurta timpul interventiei chirurgicale in cazul in care acesta
este necesar.

183. Metode şi tehnici de chirurgie parodontală

Chiuretajul subgingival si gingival
Gingivectomia
Gingivectomia gingivo-plastica
Operatii cu lambou
Chirurgia aleolara osoasa
Chirurgia mucogingivala.

184. Chiuretajul gingival (închis şi deschis).

Chiuretajul inchis ,fara decolari gingivale,cind papila interdentara este lasata in pozitie deasupra
limbusului alveolar si este tractionata pentru accesul instrumentului la pungile parodontale.
Chiuretajul deschis sau cu microlambouri papilare care consta in incizia intrasulculara cu bisturiul a
papilelor interdentare pina la dinte sau osul alveolar,urmata de indepartarea tesutului epitelial si
conjunctiv inflamat si necrozat.

185.Tehnica chiuretajului deschis. Indicaţii.

Anestezie.Incizia se face aproape de baza papilei dinspre vestibular si oral,se indeparteaza papila
aproape in intregime.Se efectueaza chiuretajul tesutului de granulatie pina la oprirea
singelui;planarea si netezirea radacinii;chiuretajul osului alveolar de consistenta moale ramolit prin
osteita pina la os sanatos;Dupa oprirea singerarii se face spalaturi cu ser fiziologic sau sol. de
gluconat de clorhexidina de 12%.;in interiorul pungilor se introduc implante de
biovitroceramica;protectia plagii cu mese interdentare iodoformate ce se scot dupa 24 ore.Daca se
introduc implante se sutureaza iar atele se indeparteaza dupa 5-7 zile.
Indicatii:pungi parodontale mici de 2-4mm;pungi parodontale adinci;recidive dupa alte
interventii;ca tratament definitiv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari;fistule apico-
gingivale;pentru a reduce riscul de suprainfectare a pungilor parodontale si de aparitie a abcesului
parodontal marginal.

186. Gingivotomia. Indicaţii.

Interventie chirurgicala numai in cazurilor abceselor parodontale si atunci cind exista pungi solitare
inguste.

187.Gingivectomia (indicaţii, contraindicaţii).

Gingivectomia prevede excizia peretelui moale sau gingival al pungii parodontale
supraalveolare,indepartarea leziunilor de pe cementul radicular si modelarea conturului gingival
astfel incit sa permita o buna igiena buco-dentara.Aceasta interventie este urmata de sechele vizibile
mari.
Indicatii:pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros,de consistenta ferma ce nu poate fi
chiuretat;abcese gingivale in grosimea papilei interdentare;abcese marginale parodintale
recidivante;pungi parodontale de adincime medie;pungi parodontale cu exudat inflamator
recidivant;hiperplazii gingivale;abraziuni patologice ;indicata in zona dintilor laterali.
Contraindicatii:gingivite alergice;hipertrofii gingivale reversibile prin tretament
antimicrobian;gingivite hiperplazice din leucoze;gingivite hiperplazice din cauze hormonale;pungi
parodontale adinci.
Tehnica:Se marcheza portiunea cea mai decliva a pungilor parodontale cu o sonda gradata sau cu
pensa CRANE-KAPLAN,se introduce bratul neted al pensei pina intilneste obstacol apoi se apropie
bratele pensei iar bratul extern creeaza un punct hemoragic.Se face incizia cu bisturiul nr.15 Kikland
mai apical de punctul hemoragic,aceasta incizie este primara,apoi se face incizia secundara cu
forfecuta de plastie sau cu bisturiul goldman-fox.Urmatorii pasi sunt:detartrajul minutios al
radacinilor expuse,planarea radacinii,indepartarea tesutului de granulatie epitelial si
conjunctiv.Indepartarea singelui prin aspiratie sau cu tifon.Modelarea fina a conturului gingiei se
face cu forfecutele de plastie.Apoi toaleta plagii cu ser fiziologic sau sol.de guconat de clorhexidina
de 0,1%.Protectia plagii prin cimentare cu Coe-Pack.Iar la 14 zile de la interventie intreaga suprafata
este acoperita de epiteliu.