Universitatea Bucuresti

Facultatea de Sociologies i Asistenta Sociala

Anul II, Seria 2, Grupa 1

Proiect

Profesor Coordonator: Asist. Univ. Dr.Popa Stefan Mihaela

Student : Lionte Georgiana Ramona

Bucuresti,

2017
 Prin cuvantul etnie se inteleg conform dictionarului Robert , se intege ca este vorba despre un
grup de indivizi care au acelasi norme de trai ,cum ar fi si lima vorbita.Se mai poate spune ca
acestia traiesc autonom , de aceea au experienta proprie.

‘’O astfel de definitie corespunde foarte bine opiniei comune conform careia etnia este este
perceputa ca un grup uman ‘’ natural’’, caracterizat prin ‘’ trasaturi culturale ‘’, un ‘’ patrimoniu
‘’ propriu , mai ales lingvistic. In aceasta logica substantivista , etnia este , pentru fostii
colonizati , ceea ce natiunea este pentru fostii colonizatori : ‘’ etnicii’’ se multumesc cu mituri
fondatoare atunci cand ‘’ nationalii’’ fac Istoria. ‘’(

‘’Prima atestar documentara a existentei unor comunitati de tigani este din anul 1068 in timpul
Imperiului Bizantin . Tiganii au fost denumiti in diferite feluri de popoarele cu care au intrat in
contact : arami( armean , pagan) ,faraontsec (gloata ) ,bohemien ( din Boemia) , tares (tatar) ,
gypsy( egiptean saracin (arab), athinganoi (tigan).’’[ CITATION Val07 \l 1033 ]

‘’Despre locul de origine al tiganilor exista mai multe teorii ; unii specialisti (romaologi)
considera ca acestia acestia ar proveni din Egipt , in timp ce altii avanseaza ipoteza nord-
vestului Indiei, in provincia Punjab. Este sigur insa ca migratia tiganilor catre Europa – alaturi de
alte grupuri etnice orientale – s –a facut trepat cu opriri prin Grecia ,Bulgaria , Serbia , Tara
Romaneasca , Moldova , Transilvania , dar si vestul continentului . ’’[ CITATION Val07 \l 1033 ]

Comuna Baltesti

‘’ Comuna Baltesti este situata in vestul judetului Prahova , in zona Subcarpatilor interni , la 20-
25 km distanta de municipiul Ploiesti, fiind compusa din trei sate : Baltesti , centru de comuna,
Podenii Vechi, fosta resedinta de comuna si Izesti.

Conform datelor de la Directia Judeteana de Statistica, populatia totala a comunei in 2002 era
3603 locuitori , fata de 3641 de locuitori cat au declarat autoritatile locale ca exista in acest
moment in comuna . Dupa cum se poate observa in Tebelul 1, in aceasta localitate nu avem de a
face cu o populatie imbatranita , numarul celor de varsta activa fiind in 2017 (populatie cu varste
intre 20 si 65 de ani ) , adica 58,5% din totalul populatiei. ‘’[ CITATION Cla07 \l 1033 ]
Populatie 3603
stabila total-
2002
0-4 ani 237 ‘’ Compozitia etnica a comunei , conform datelor
5-9 ani 216 recesamantului populatiei din 2002 , este : 3228 romani, 1
10-14 ani 253
german si 374 romi. In satul Baltesti , conform datelor primite
15-19 ani 266
20-24 ani 284 de al autoritatile locale , locuiesc 912 romani si 482 de romi .
25-29 ani 301
30-34 ani 326 In functie de optiunea religioasa , populatia in comuna este
35-39 ani 193
alcatuita din ortodocsi- 3568 , greco-catolici-1 crestini dupa
40-44 ani 219
45-49 ani 219 evanghelie-7 , adventisti – 1, penticostali -20 , atei – 1 , alte
50-54 ani 205
religii-5, in timp ce in satul Baltesti toata populata este de religie
55-59 ani 168
60-64 ani 210 ortodoxa.’’[ CITATION Cla07 \l 1033 ]
65-69 ani 190
70-74 ani 145 Economie
75-79 ani 118
80-84 ani 44 In acesta zona a judetului Prahova principalele activitati
85 ani si 27
economice sunt extractia de petrol si gaze naturale si
peste
pomicultura. Satul Baltesti are ca principale activitati economice
comertul cu amanuntul, prelucrarea lemnului, agricultura,
fabricarea produselor de panificatie si turnatoria (aceasta fiind principala activitate economica a
comunitatii de romi din Ursarie si presupune «  fabricarea ‘’ tuciurilor si oalelor din aluminiu’’)
Autoritatile locale din comuna au declarat ca agricultura din Baltesti este ‘’ de subzistenta, iar
plantele cultivate sunt paioase(grau, ovaz, orz) , porumbul, floarea soarelui, cartofii ‘’.[ CITATION
Cla07 \l 1033 ]

‘’ Principala sursa de venit a romilor din comunitatea Ursarie o consituie ajutorul social obtinut
in baza legii 416. Alte activitati economice aducatoare de venit sunt reprezentate de fabricarea
vaselor din aluminiu(sunt 5 autorizatii de producator in comunitate ), mere si pepeni. Desi
majoritatea fabrica vase din aluminiu, numai 5 au autorizatii , respectiv acestea sunt obtinute pe
familie.Daca in familie lucreaza 10 persoane tuciuri, numai unul are autorizatie.’’[ CITATION Cla07
\l 1033 ]
Traditional insemna pastrarea de valori, principii si obiceiuri in prezent. Romii nu au lasat sa
degradeze ceea ce ei au invata de la starbunii lor si au continuat , facand o meserie din asta.Desi
romii au fost mereu in impas economic si social, au deprins ca meserii de baza . Pe de o parte ca
fiind caldar, spoitor, caramidar si pe de alta parte lautar si ferar. Pastrarea acestor meseri aduc la
cunostinta individului importantele traditii pastrate de romi .

Forta de munca

Adoptarea meseriilor moderne reprezinta pentru comunitatile de romi o actualizare a meseriilor

pe care acestia le munceau pentru a fi in egalitate cu comunitatea din care face parte. In trecut
romii care adoptase folosirea unei munci moderne , acestia si-au pierdut locurile de munca .
Ceea ce i-au determinat sa se intoarca la ceea ce stiau ei mai bine si invatase de mici si anume
meseriile traditionale.

‘’Meseriile moderne au fost dobandite prin sistemul formal de invatamant si instruire sau la
locul de munca. Cele mai intalnite meserii sunt : constructii (zidar , zugrav , ferar-betonist) ,
lacatus mecanic ,mecanic auto , sudor , sofer, croite .

Meseriile traditionale sunt acele indeletniciri pe care rromi le-au avut de-a lungul timpului,
fiindu-le specifice . In cele mai multe cazuri meseriile sunt strans legate de neamurile de romi
din care fac parte cei care le practica. Caracteristica lor principala este aceea ca nu implica un
cadru formal de pregatire ci se transmite din generatie in generatie . Ponderea cea mai mare in
cadrul acestor meserii o au lautarii, caldarii, ferarii, caramidarii si spoitorii.’’[ CITATION Ion02 \l
1033 ]

In comunitate, conform celor de la primarie, sunt 5 salariati navetisti care lucreaza in industrie .
Romii nu cultiva pamantul deoarece ei declara ca nu au , dar reprezentatii de la primarie au
afirmat ca loturile lor sunt necultivate . Majoritatea populatiei roma lucreaza pec ont propriu fie
fabricand tuciuri, fie facand carause .

‘’ In comun fenomenul migratiei pentru munca este destul de dezvoltat, fiind ‘’plecati la munca
in strainatate peste 150 de tineri si sunt cativa romi plecati , cam 20’’. Migratia ‘’ a inceput dupa
‘ 90 imediat, dar prin ’92 au inceput sa plece masiv .Cu banii castigati in strainate «’’ isi fac
case , cumpara apartamente , dar din princina romilor cu cumpara aici case’’, si numai 2 frati si-
au deschis o afacere proprie. Romii care pleaca in strainatate sunt cei din Izesti «’’ care sunt mai
harnici si mai muncitori’’, nu cei din Ursarie .’’[ CITATION Cla07 \l 1033 ]

In comuna Baltesti, principala problema este lipsa medicului de familie atat pentru romani cat si
pentru romi. In comunitatea roma, fiind impartita in cei din Izesti si cei din Ursarie, mediatorul
sanitar nu este acceptat de catre cei din Ursarie deoarece este in relatii bune cu romii din Izesti
.Confictul dintre cele comunitati de romi ii afecteaza pe ei deoarece in cest fel nu dispun de
medic de familie.

‘’Planificarea familiala la populatia de romi este o problema controversata deoarece este

confundata , in mod absolut eronat , cu o politica antianalista. Planificarea familiala este un
drept al fiecarui individ si al fiecaru cuplu .

O alta problema a comunitatii este rezumata la mediul de trai . Fiind familii numeroase locuiesc
toti in aceeasi casa si care pot si din chirpici sau pamant. Casele sunt vechi ,iar acestia spun
autoritatilor ca nu au bani sa poata repara casa.Desi o izolare a caselor vechi ar fi favorabila
pentru toti membrii familiei care traiesc in aceasi casa. Lipsa utilitatilor necesare duce la
ingreunarea vietii acestora.

‘’ Starea de sanatate se asocieaza semnificativ cu bunastarea gospodariei aprecieaza in mod

subiectiv ‘’
Atat pentru romii din Izesti ca si pentru romii din Ursarie , locurile de munca este o problem
clara. Acestia isi doresc locuri de munca ,dar in comunitate . Din spusele autoritatilor ,acestia
sunt buni meseriasi, acest lucru fiind confirmat de catre romi.

Ce este Ce/cine
gresit ? trebuie
Responsabil Termen/Perioad Modalitati/Actiun
(nevoile schimbat ? Observatii
i a i
identificat (solutii)
e)
Lipsa Infiintarea
Trimiterea unei
unitatii unui Institutia
Permanet cereri la Consilul
sanitare dispensar in Publica
Judetean
localitate
Lipsa Cursuri de
locurilor recalificare si
de munca pregatire a
Obtinerea unor
fortei de
Romii Permanent atestate pentru noi
munca .
meserii
Investirea in
legumicultura
.
Conditiile Introducerea
precare de retelei de apa
trai curenta si Cresterea
Romii Permanent
crearea unui venitului familial
sistem de
canalizare
Drumurile
Situatia Asfaltarea Institutia Pe o perioada Sesizatie facuta
 comunale
de catre primarul au fost
drumurilor comunei catre stricate
drumurilor Publica determinata
comunale Consiliul datorita
Judetean calamitatilo
r naturale

Nevoia medicala este prezenta mereu, existand familii numeroase. Bolile se pot transmite, dar si
din cauza mediului de trai poate afecta starea de sanatate a copiiilor cu varste cuprinse 0-6 ani
,dar si batranilor. Infiintarea unui dispensar in localitate ar fi benefica in rezolvarea acestor
probleme .In special prin promovarea vaccinarii copiilor si educatiei igienico-sanitare.

Datorita conflictelro dintre cele doua comunitati vecine,mediatorul prezent in Izesti nu este
acceptat de catre Ursari. Trimiterea unei cereri la Consiliul Judetean pentru aducerea unui nou
mediator poate fi refuzata, pe motiv ca exista unul in aceea comunitate . Acest lucru ar afecta
comunitatea pentru ca refuzul primirii de tratament din partea medicului poate duce la boli
foarte grave ,iar in cazul batranilor pot ajunge la deces.

Ar fi utila implementarea unui proiect care sa vizeze dezvoltarea calitatilor profesionale,

organizand cursuri de recalificare si pregatire a fortei de munca pentru a facilita gasirea unui loc
de munca .

Romii din comuna au acces la apa potabila ,insa nu toti beneficeaza de aceste utilitati, iar
sistemul de canalizarea nu exista.

Infiintarea unui proiect care sa permita refacerea infrastructurii , respectiv asfaltarea drumului de
acces spre comunitate .
Cine sunt cei Ce sarcini si Ce relatii intretin Care este Cu ce pot
implicati ? raspunderi au cu ceilalti ? influenta lor, contribui ?
primit ? puterea lor ?
Comisia Dezvoltarea Calculatoarele
Europeana calitatilor achizitionate
profesionale pentru scoala
Consiliul Reabilitarea si Fonduri
Judetean modernizarea monetare
cladirea Scolii de
arte si meserii

Concluzii

Comunitatea de romi din Ursarie se poate spune ca este moderna. Inca mai sunt elemente
traditionale. Copii din comunitate indiferent de sex frecventeaza scoala si parintii lor ii sustin
atat cat pot ei in terminarea scolii. Se inteleg foarte bine cu romanii. Unii romi au studii
superioare , lucreaza si nu porta hainele traditionale.

Romii nu au un conducator propriu , anume bulibasa, respecta regulile comunei din care fac
parte .

Acestia primesc ajutor daca se implica in actiuni de curatenie la evenimentele petrecute in

comunitate.

Conflictul care este prezent in majoritatea timpului, este datorat neglijentei din partea romilor
pentru ca isi lasa animalele domestice pe culturile romanilor . Dar acest conflict poate fi mediat
de catre romi daca isi supravegheaza animalele pentru a nu distrube bunurile altor cetateni.
In comuna prin implementarea unor proiecte , atat romanii cat si romii vor avea de catigat si vor
exista dispute precum ca banii ar fi doar pentru comunitatea roma. Institutia educationala
,scoala , este privita bine atat de comunitatea roma cat si de romani.

Bibliografie

 Ionica Beverescu, S. C. (2002). Romii in Romania. Bucuresti : Editurii Expert , pag .

 Petrescu, C. (2007). Nevoi si resurse in comunitatile de romi. Bucuresti: Fundatia Soros

Romania.

 Sandu, V. (2007). STATUTUL MINORITATILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Actualitatea unei vechi probleme spinoase . Bucuresti: Ars Docendi.