Informatică Aplicată I

Curs 1
As.dr.ing. Adelina Bordianu
 Punctaj:
Punctaj:
60 puncte laborator (20p Test1; 20p Test2; 20p Test3)
10 puncte prezență curs și laborator
30 puncte test final

Date contact:
Titular curs: As.dr.ing. Adelina Bordianu
Locaţie: Facultatea de Inginerie Electrică - sala EB223
E-mail: adelina.bordianu@upb.ro
Site: http://elth.pub.ro/~abordianu
 Internetul – date şi fapte
Ce este
internetul?

Internetul este un sistem global de reţele de calculatoare interconectate care schimbă date
folosind comutaţia de pachete şi stiva standardizată de protocoale Internet TCP/IP –
Transport Control Protocol / Internet Protocol.

• Inter(connected)net(works) - retea mondială de comunicaţii de date. Reprezintă o

infrastructură hardware şi software care furnizează interconectivitate între calculatoare.

• www ( World Wide Web) - aplicație a internetului. Este o colecţie de documente

interconectate şi de alte resurse legate prin hiperlegături şi URL-uri.
 Internetul – date şi fapte
Ce oferă
internetul?

• e-mail, mesagerie instant

• forumuri, chat online
• transfer de fişiere
• jocurile online
• bloguri
• comerț electronic
• cloud-computing (stocare și aplicații pe Internet)
 Internetul – date şi fapte
Începuturi

• calculatoarele foloseau “batch-processing” (câte o sarcină o dată)

• trebuiau stocate în camere speciale, bine ventilate
• utilizatorii transportau datele către calculatoare – cartele

• după anul 1957 apare noțiunea de terminal care se conectează la calculatorul principal și
“time-sharing” (un calculator/mai mulți utilizatori)
 Internetul – date şi fapte

Internetul s-a născut la mijlocul anilor „60 în forma ARPAnet (Advanced Research
Projects Agency Net) - o reţea între mai multe computere din unele instituţii americane, ce
lucrau pentru DARPA (Defence Advanced Research Projects Agency), un departament de
cercetare din cadrul Pentagonului.

ARPA a fost pus în funcţiune ca reacţie la succesul sovietic al lansării satelitului

Sputnik în spaţiu la 4 octombrie 1957. Unul din obiectivele ARPAnet era crearea unei reţele,
care să nu fie distrusă datorită atacurilor asupra sistemului.
 Internetul – date şi fapte

•1966: apar IMP (Interface Message Processor) = dispozitiv de interfață între calculatoare și
TIP (Terminal Interface Processor)
• calculatorul principal execută doar o parte din sarcini
• doar un minimum de informaţii era cerut de la computerele client în reţea
• oricând transmisia de date întâlnea un obstacol sau una dintre adrese era de negăsit se
găsea o altă cale către adresa căutată.
 Internetul – date şi fapte
• Network Working Group creeaza NCP (Network Control
Protocol), un precursor al TCP (Transport Control Protocol)
• apare "comutația de pachete" ("packet-switching")

•Comutația de circuite : calea dintre

sursă și destinație este fixă, datele sunt
trimise secvențial (octet cu octet)

•Comutația de pachete : datele

sunt împărțite în pachete care pot
avea rute diferite în rețea.
Pachetele sunt reasamblate la
destinație.
 Internetul – date şi fapte

Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia

de date pe Internet. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control
Protocol / Internet Protocol), care este şi acum baza Internetului. TCP/IP face posibil
ca modele diferite de calculatoare, de exemplu HP sau Mac, folosind sisteme diferite
de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înţeleagă" unele cu altele.
În acest fel, Internetul era şi este cu adevărat o platformă-independentă.
 Ce înseamnă TCP – IP?
Modelul TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol) a fost
creat de US DoD (US Department of Defence - Ministerul Apărării Naționale al
Statelor Unite) din necesitatea unei rețele care ar putea supraviețui în orice
condiții. DoD dorea ca, atâta timp cât funcționau mașina sursă și mașina
destinație, conexiunile să rămână intacte, chiar dacă o parte din mașini sau
din liniile de transmisie erau brusc scoase din funcțiune. Era nevoie de o
arhitectură flexibilă, deoarece se aveau în vedere aplicații cu cerințe
divergente, mergând de la transferul de fișiere până la transmiterea vorbirii în
timp real.
Aceste cerințe au condus la alegerea a patru niveluri pentru modelul
TCP/IP: Aplicație, Transport, Rețea (sau Internet) și Acces la Rețea.

Dacă vrei să accesezi o adresă oarecare,

protocolul TCP-IP va face următoarele:
1. O cerere de IP de la serverul DNS (domain
name system) pentru adresa someserver.com;
2. Serverul răspunde prin adresa IP
(192.5.6.111);
3. Protocolul TCP/IP stabileşte legătura cu
serverul someserver.com folosind adresa de
IP anterioară;
 Internet-ul "civil" a început ca o reţea de patru computere între
Universităţile din Utah, Santa Barbara, Los Angeles şi Institutul de Cercetare
din Stanford. În curând, cercetători din alte instituţii de stat au devenit
interesaţi. Deoarece folosirea computerelor era costisitoare, ei au văzut
imediat avantajele folosirii în comun a unei reţele.

• la sfârşitul lui 1971 existau 15 noduri ale retelei

ARPANET, Internetul număra în jur de 50 de computere
• s-au dezvoltat primele dintre servicii, folosite încă şi
azi pentru transferul informaţiei:
- File Transfer Protocol pentru trimiterea şi regăsirea
fişierelor;
- Telnet pentru accesarea şi folosirea bazelor de date, a
bibliotecilor şi a cataloagelor din toată lumea;
- E-Mail pentru trimiterea mesajelor personale.

Internetul era în mod categoric în ascendenţă. Cu

noi grupuri de utilizatori care se alăturau, în următoarea
decadă, Internetul a crescut la o reţea de 200 de
computere. Partea militară era organizată într-o reţea
separată, Milnet.
 Anul 1975 înseamnă pe de o parte apariţia calculatoarelor personale
(microcalculatorul ALTAIR 8800 fusese anunţat încă din 1974) şi pe de altă
parte, ca urmare a restricţiilor în conectarea la ARPAnet impuse de Agenţia
militară de comunicaţii (DARPA), apariţia primelor reţele comerciale precum
TELENET-ul firmei BBN. Este și anul apariţiei Microsoft, când Paul Allen şi
Bill Gates, pornind de la experienţele cu Altair dezvoltă BASIC-ul pentru
noua lume a PC-urilor. Un an mai târziu, CCITT (Comitetul consultativ
pentru telegrafia şi telefonia internaţională) anunţă X.25 ca standard de
comunicaţie (tot comutare de pachete).

Bill Gates la Convenţia World Altair

Computer, 1976
 În acelaşi timp, au apărut alte reţele, mai ales în sectorul academic. Importantă printre
acestea era (şi este) USENET sau Users' Network, care a început în 1979, când câteva UNIX-
computere au fost conectate împreună.
USENET. În sute de grupuri de discuţii despre orice subiect imaginabil, oamenii făceau
schimb de noutăţi şi imagini, în ciuda distanţelor şi a hotarelor. Alte reţele s-au dezvoltat de-a
lungul USENETului. Toate formau baza unui spaţiu de comunicaţie radical democratic. De
exemplu, înaintea unei noi discuţii pe care grupul o începea, comunităţii Netului i se cerea un
vot de accept. Grupurile de discuţii joacă încă un rol mare pe Internet. Există mii şi zeci de mii
în întreg Internetul.
 Altă moştenire a USENET este "Netiquette", sau regulile de comportament pe Internet.
10 ani după ce USENET îşi începuse dezvoltarea, Internetul a crescut la 80.000 de computere.
A început să fie un factor de luat în considerare în politică. Şi curând, expresia "Information
SuperHighway" (autostrada informaţiei) a devenit uzuală. În această metaforă, Internetul era
văzut ca o importantă infrastructură pentru transportul unor bunuri vitale - informaţiile. În anii 80
şi începutul anilor 90, când Internetul era folosit doar de un număr mic de cercetători, arată
mult diferit faţă de prezent. Principalele aplicaţii erau atunci poşta electronică şi grupurile de
discuţii (Newsgroups) plus diverse rutine de căutare şi mecanisme de transfer al fişierelor.
Aceasta era o lume UNIX, în care toate comunicaţiile existau doar ca text sau numere, şi liniile
de comandă trebuiau memorate şi tipărite.
Când poşta electronică, dar mai ales programele de căutare şi de transfer al fişierelor au
trebuit să facă faţă unor cerinţe mai complexe, s-au dezvoltat noi navigatoare. Software-ul
pentru fiecare trebuia să fie obţinut şi configurat separat. Folosirea fiecăruia trebuia să fie
învăţată. Pe scurt: datorită metalimbajului foarte dificil, folosirea Internetului în acea perioadă
era restrânsă la un mic grup de oameni din universităţi şi institute de cercetare.
 Anul 1984 este momentul introducerii
DNS (Domain Name System) care
înlocuieşte mecanismul de preluare
periodică a fişierului hosts (tabela de
corespondenţă nume/domeniu - adresa IP)
de la NIC (Network Information Center)
unde se menţinea evidenţa calculatoarelor
conectate la ARPAnet.

Aceasta schimbare împreună cu lansarea staţiilor

SUN bazate pe UNIX (în acelaşi an) a condus la
dezvoltarea vertiginoasă a Internetului din următorii 7 ani.
Mai ales că în 1987, Fundaţia pentru Ştiinţă (National
Science Foundation) creează NSFNET pentru a conecta
centrele cu super-calculatoare printr-o magistrală de viteză
mare (56Kbps - la acea vreme). Ca organizaţie
necomercială, NSFNET permite conectarea la Internet fără
restricţiile cu caracter militar ale ARPAnet. În 1990 ARPAnet
dispare (după ce toate organizaţiile care erau conectate au
trecut la NSFNET). La rândul său NSFNET îşi încetează
activitatea în 1995 când accesul la Internet ajunge să fie
asigurat de firme comerciale pentru întreaga lume.
 Hipertext înseamnă a marca şirurile de text sau alte obiecte şi de a le lega cu
alte obiecte, care ar putea fi din punct de vedere fizic la mare distanţă de obiectul
original. Când legătura este selectată, cineva poate "sări" la documentul legat. În acest fel este
posibil de a lega un număr nelimitat de documente între ele într-o structură web neierarhică.
Pentru a putea deosebi aceste documente şi pentru a le regăsi, fiecare are o adresă unică.
Aceasta este Unique Resource Locator (URL). URL-urile constau într-un protocol de
transmitere (în cazul WWW-ului acesta este Hyper Text Transfer Protocol - http), urmat de www
(în cele mai multe cazuri) şi de domeniu (de exemplu numele serverului şi numele paginii).
 Prima versiune a programelor pentru a naviga pe
www, aşa numitele "browsere" urmau încă tradiţia
originală a Internetului - erau numai text. De aceea,
sistemul a rămas, în principiu, neprietenos cu
utilizatorii. În septembrie 1992 nu existau mai mult de
20 de servere web în întreaga lume. Schimbarea
radicală s-a produs când NCSA (National Center for
Supercomputing Applications) din SUA a scos
"Mosaic" - Browser în 1993, care era bazat pe o
interfaţă grafică (Windows). Enorma creştere a web-
ului a început virtual dintr-o dată. În iunie 1993, 130
servere Web erau înregistrate, în 1994 erau deja
11.576 servere. Web-ul nu a făcut doar să se dezvolte.
De asemenea, posibilităţile de a prezenta datele au
crescut dramatic. Curând au apărut poze şi animaţii pe
situri web, urmate de sunete. Doar un mic pas mai era
necesar pentru a aduce cataloage, directoare şi
formulare de comandă pe situri web. Astfel, câţiva ani
mai târziu s-a născut E-Commerce.
 Protocoale

• protocol = set de reguli prin care două sau mai multe entități comunică
• IP = Internet Protocol - protocolul care stă la baza Internetului (nivel rețea)
• furnizează sisteme de adresare (adrese IP)
• IPv4 a fost proiectat pentru 4.3 miliarde de adrese, dar în 2011 s-a ajuns la epuizarea
adreselor
• la mijlocul anilor 1990 apare IPv6 care poate aloca mult mai multe adrese
• exemple:
•OPSF (Open Shortest Path First), IGRP (Interior Gateway Routing Protocol),
EIGRP (Enhanced IGRP) - nivel rețea (fac parte din protocolul IP – Internet
Protocol) – protocol de rutare
• TCP (Transmission Control Protocol) - asigură transferul exact al datelor,
protocol orientat pe conexiune – protocol de transport
• TELNET (Terminal virtual), FTP (Transfer de fisiere), SMTP (Posta electronica),
DNS (Sistem de nume de domenii), HTTP (HyperText Transfer) – protocoale de
aplicație
 Netul Românesc

•1991: Academia Română, Ministerul Învăţământului şi Comisia Naţională de Informatică

cer Guvernului României sa aprobe conectarea României la „reţeaua academică şi de
cercetare internaţională de calculatoare”, BITNET.

• vara lui 1992: inginerul Eugeniu Stăicuţ, de la Institutul de Cercetare în Informatică,

trimitea un e-mail unui profesor austriac. Este probabil primul email trimis vreodată din
România în străinătate, de la o adresă construită special de austrieci, pe un domeniu .at.
 Netul Românesc - continuare

• 1992 România a primit dreptul să aibă domeniu .ro. Până atunci României îi era
interzis să aibă propriul său domeniu de internet.
• în urma intervenţiei unui american, dr. Steven Goldstein, ţara noastră a primit acest
drept. Ia naştere primul site: ici.ro.
• începutul lui 1993, se conectau la reţea Institutul de Fizică Atomică (ifa.ro), Institutul
Politehnic din Bucureşti (ipb.ro), Universitatea Tehnică din Timişoara (utt.ro) şi
Institutul de Matematică al Academiei Române (imar.ro).
• următorul mare pas: conexiunile prin dial-up (conectare simplă, prin modem şi linie
telefonică).
• s-au conectat alte instituţii, cele mai multe universităţi din Bucureşti şi provincie, dar şi
Biblioteca Centrală Universitară sau Institutul Astronomic.
• în luna februarie 1993, s-au trimis, în medie, 400 de email-uri şi 100 de mesaje
interactive pe zi. Într-o săptămână, erau descărcate circa 500 de fişiere din arhivele de
programe Bitnet şi Internet.
• octombrie 1995 : 180 de instituții conectate
 Netul Românesc – înainte de 1989

•1953 - calculatorul cu tuburi electronice al lui Victor Toma

•1957 - Grigore Moisil - primul calculator IBM (la Institutul de Fizică Atomică)
•1964 - primele calculatoare românești cu tranzistori
•1967 - se înființează Institutul de Tehnică de Calcul (ITC)
•1970 - primul calculator Felix C (scos din fabricație în 1978)
• 1982 - experimentul UNIREA: pe baza CORAL-ului a fost pusă la punct prima rețea
românească. Primele puncte conectate au fost la București, Cluj-Napoca și Bacău.
Experimentul a fost realizat prin linie telefonică.
• 1983: CORA (CORespondeţă Automată,) un serviciu similar poştei electronice de astăzi.
Calculatoarele Coral. Cât un dulap de înalte şi cu casete, acestea au
stat la baza primei reţele, realizată cu ocazia Experimentului Unirea.

Pentru Unirea, a fost însă nevoie de un mic şiretlic. „S-a

luat un minicalculator DEC, american, iar acesta a fost
copiat de Institut. Aşa au făcut CORAL. Dar au fost copii
bune, deoarece sistemele de operare de la DEC
mergeau pe ele”, îşi aminteşte Stăicuţ.
Socotit un succes (în 1983, proiectul a fost distins cu
premiul „Traian Vuia”, înmânat de Academia Română),
proiectul a fost extins, acoperind într-un final
aproximativ 30 de judeţe.
 World wide web

World wide web (www) - o rețea globală de documente, imagini și alte resurse legate
logic prin hyperlink-uri și adresate prin URI-uri (Uniform Resource Identifier).

• Browserele pentru WWW precum MS Internet Explorer, Mozilla Firefox, Opera, Apple
Safari și Google Chrome permit utilizatorilor să navigheze de la o pagină web la alta
prin intermediul hyperlink-urilor incluse în documente.
• Aceste documente pot conține orice combinație de date: grafică, sunete, text, video,
multimedia și conținut interactiv.
• Comparativ cu mediul tipărit, World Wide Web-ul a permis descentralizarea informației
la scară mare
 Motoare de căutare

• un motor de căutare pe Web este proiectat să caute informaţii pe World Wide Web.
• 1993: apare conceptul de web-crawler (indexare automată a paginilor web)
• ianuarie 1994: ia ființă Yahoo
• 1994: ia ființă Lycos, concurenta lui Yahoo
• decembrie 1995: se înființează Excite
• decembrie 1995: apare Altavista
• iunie1996: apare Askjeeves - căutările se făceau sub formă de întrebări
• septembrie 1998: apare Google – interfață simplă, fără bannere de publicitate
 Momente memorabile de “Început”

1978 - Primul sistem BBS (Bulletin Board System) online din America –
software de logare cu parola

1984 – fondarea Cisco

1985 – introducerea domeniului .uk (al 4-lea domeniu ca utilizare în aprilie

2010, după .com, .de şi .net)
 Momente memorabile de “Web cablat”

1981 – Hayes Communications creează Smartmodem

1994 – Primul banner cu trimitere către altă pagină

1995 – a apărut Internet Explorer 1.0

 Momente memorabile despre “E-mail”

1982 - Dr Jonathan Postel propune SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)

este un protocol simplu, folosit pentru transmiterea mesajelor în format
electronic pe Internet.

1989 – este lansat Lotus Notes email software

1996 - Microsoft lansează Internet Mail and News 1.0

1998 – e lansat BlackBerry 850

 Momente memorabile despre “Online Media”

1991 - prima reţea video în campusul universitar Cambridge

1995 – se lansează RealAudio versiunea 1.0

2005 (23 aprilie) - primul videoclip este uploadat

pe YouTube – Me at the Zoo

2007 – se lansează BBC iPlayer

Momente memorabile ale proprietăţilor internetului

1994 – World Wide Web Consortium fondat de Tim Berners-Lee

1995 – se lansează motorul de căutare AltaVista

1995 – porneşte Heat.net reţeaua de jocuri (oprit în 2000)

1996 – descoperirea dublului-click

1997 – prima intervenţie live pe site-ul BBC News

 Momente memorabile “Cele mai mari eşecuri”

2006 - Google în mod accidental îşi şterge propriul blog

2007 - iTunes permite în mod accidental pirateria pe internet - Stargate

Atlantis
Cele mai utilizate motoare de căutare
Cele mai utilizate browsere
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !