a)Combinatul de vinuri Cricova SA a fost fondat în anul 1952

reprezentând un complex subteran unic, cunoscut în întreaga lume pentru

labirinturile sale imense și în special pentru vinurile sale excelente. Un ținut cu
multiple podgorii și cu soare din belșug. Anume aici începe istoria perlelor
vinificației moldave, în zona centrală a Moldovei, zona Codrilor
Combinatul de Vinuri cu sediul în orașul Cricova, Republica Moldova, este
situat la 11 km de capitala Chișinău.
I s-a decernat cea mai înaltă distincție de stat Ordinul Republicii,
Combinatul de vinuri Cricova fiind unica întreprindere vinicolă care deține acest
premiu.
Din 28 august 2003 a fost declarat prin lege obiect al patrimoniului cultural -
național al Republicii Moldova.
Istorie
Din antichitate, teritoriul actual al Republicii Moldova se slăvea cu tradițiile
de vinificație. În secolul V î.e.n. istoricul antic elen Herodot afirma că colonizatorii
care locuiau în regiunea dată cultivau viță de vie și cu succes comercializau
vinurile locale.
Altminteri , pînă în secolul XX vinificația pe pămînturile Moldovei se
dezvoltă inconsecvent. De la începutul secolului XIX și pînă la mijlocul secolului
XX istoria vinificației locale se caracteriza atît prin acapararea pămînturilor
roditoare, în perioada domniei țarului, cît și prin epidemia de filoxeră de la
începutul secolului trecut. Doar de la începutul anilor 50 ai secolului XX putem să
vorbim despre o abordare sistematică față de dezvoltarea acestei ramuri. Atunci și
au fost puse bazele vinificației moderne a Moldovei, prin care este renumită
compania Cricova.
În anul 1952, cu scopul de a soluționa probleme stridente cu privire la lipsa
încăperilor speciale de păstrare și maturare a vinului, două personalități
remarcabile a vinificației moldovenești, Petru Ungureanu și Nicolae Sobolev, au
propus utilizarea în calitate de depozite de vin stolnele din care se extrăgea piatra
de construcție. Curînd s-a stabilit că vinurile produse la combinatul Cricova sunt
mai bune conform indicelui calității și rezistenței la factorii stabilității, ceea ce a
servit drept argument important de a continua lucrul, care părea a fi la acel moment
un experiment.
Deja în anul 1954 la combinatul Cricova a fost fondată colecția de vinuri,
semnificația căreia pe parcursul anilor a trecut dincolo de granițele întreprinderii,
astfel încît astăzi o cunoaștem sub denumirea de Vinotecă Națională. Anul 1955 a
fost unul epocal pentru întreaga istorie a vinificației moldovenești, atunci cînd în
galeriile subterane de la Cricova a avut loc îmbutelierea primelor vinuri de marcă –
pînă la acel moment în Moldova au fost produse exclusiv vinuri ordinare. Paralel
cu dezvoltarea combinatului evoluau și metodele de gestionare, statul încerca să
găsească cele mai eficiente metode de administrare a ramurii de vinificație în
ansamblu. În anul 1968, ca urmare a deciziei cu privire la necesitatea specializării
gospodăriilor de vinificație și majorarea volumului de producție a vinurilor de
marcă, pe teritoriul depozitelor de vin de la Cricova, care aparținuse pînă la acel
moment Combinatului de Vinuri și Șampanie, a fost creat un sovhoz-fabrică. În
anul 1977, pe teritoriul sovhoz-fabricii a fost construită hala de vinificație primară,
care și pînă în prezent constituie unitatea principală de producere a companiei, iar
în anul 1980 a fost, în sfîrșit, realizată ideea cu o vechime de treizeci de ani – în
galeriile de la Cricova a început să funcționeze fabrica de șampanie.
Pînă la mijlocul anilor 80 ai secolului trecut, deși a suferit numeroase
schimbări, combinatul Cricova și-a menținut ritmul rîvnit al creșterii profesionale
și economice. Astfel, din anul 1968 și pînă în 1985, prelucrarea materialului
vinicol la întreprindere s-a majorat de 7 ori, iar producerea de vinuri – de 35 de ori.
Chiar și la cumpăna anilor 80 și 90, odată cu aprofundarea schimbărilor
politice și accentuarea crizei economice, întreprinderea a menținut tendința spre
inovație continuă; ziua de mîine nu era uitată aici de nimeni nici pentru o clipă.
Deja în anii 90 a fost dată în exploatare noua hală de vinuri spumante, în
care specialiștii combinatului au ajustat producerea de șampanie la rezervoare, a
început să funcționeze la capacitate deplină hala de îmbuteliere a vinurilor line, a
fost finisată construcția încăperii speciale pentru păstrarea ambalajelor de sticlă.
Nu înceta elaborarea noilor formule: anume la începutul anilor 90, la combinat au
fost puse bazele producerii unor astfel de feluri de șampanie ca Basarabia,
Moldova, Alb Spumant Natural. A fost realizată o muncă enormă privind
perfecționarea lucrului pe principalele piețe și diversificarea regiunilor de
comercializare a producției. Astfel, la mijlocul anilor 90, deja 20% din toată
producția produsă la combinat era exportată. Pe lîngă piețele tradiționale de
desfacere – Rusia, Ucraina și alte state din fosta Uniune Sovietică, vinurile
spumante și line ale combinatului Cricova erau exportate în Orientul Îndepărtat,
inclusiv în Anglia, Germania, S.U.A., Japonia – în total aproximativ de 30 de țări.
Noua epocă din istoria patriei natale necesita și noi abordări de stabilire a statutului
întreprinderii.
În anul 1999 combinatul Cricova a fost transformat din întreprindere de stat
în societate pe acțiuni, fiind în proprietatea statului. Unicitatea și semnificația
companiei pentru stat și poporul Moldovei și-au găsit reflecția adecvată în anul
2002, cînd compania, prima dintre întreprinderile țării, a fost decorată cu premiul
mare Ordinul Republicii. Anul următor, în 2003, combinatul Cricova a fost numit
oficial ”obiect al patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova”, - statutul,
de rînd cu ordinul de stat, rămîne în continuare exemplul recunoașterii fără
precedent a eforturilor unei singure companii din istoria economiei naționale. Însă,
compania Cricova nu se mîndrește doar cu indici statistici, istorie glorioasă, vinuri
de elită și galerii subterane unice. Cricova înseamnă în primul rînd oameni. Este
reprezentată de o pleiadă de vinificatori talentați și administratori de succes, fără de
care nu am fi avut istoria glorioasă de șase deceniica întreprinderii, fără de care
numele Cricova nu ar fi sunat atît de sonor pe toate continentele. P. Ungureanu, N.
Sobolev, A. Trofimenco, L. Golimbovski, V. Topal, P. Durcenko, I. Cojocaru, M.
Espicenco, V. Bodiul - zeci, sute de oameni pentru enumerarea cărora ar fi nevoie
de o carte aparte. Toți ei în ani diferiți și-au pus aportul nu doar în dezvoltarea
combinatului, dar și în evoluția vinificației moldovenești. Discipolii și adepții lor
activează în continuare în cadrul combinatului. Ceea ce înseamnă că istoria
Cricova continuă. ( www.slideshare.net)

b) Piața de activitate
 
“CRICOVA’’ activează pe piaţă vinicolă de ceva vreme,ca descendent al
Combinatuluiagricol din Chişinău, în anul 1991, în urma procesului de privatizare,
întreprinderea în cauză acăpătat un nou avânt în comercializarea producţiei.
O bună parte din vinurile moldoveneşti erau exportate în Federaţia Rusă. In 1995
-1996 fabrica producea anual 700 mii de sticle.
In 1996 -”CRICOVA’’ a procurat o linie nouă de îmbuteliere din Italia la preţul de
peste 800 mii dedolari SUA, cu capacitatea de 5 mii de sticle pe oră.
La acel moment acesta era cel mai modern utilaj în domeniu. In 1996 volumul de
producere s-a ridicat la 5,5 mln de sticle, iar în 1997 - aatins nivelul culminant -14
mln de unități. Vinurile moldoveneşti deveniseră foarte solicitate pe piaţa Rusiei,
aici fiind efectuate 85 la sută din export. In 1998 a fost atestată o perioada
destagnare, condiţionată de criza economică din Rusia.
Ca rezultat, “CRICOVA’’ , la fel ca alteîntreprinderi de vinificaţie din ţară, a
suportat unele pierderi. In 1997 vinurile întreprinderiierau exportate în Belarus (3-
4%), Lituania etc. “CRICOVA’’ a efectuat exporturi si in statul California (SUA)
încadrul programului Guvernului de promovare a vinurilor în Occident.
Potrivit estimărilor, importul total al vinurilor moldoveneş
ti în Rusia constituie 67%. In prezent, 45 la suta din producţia societăţii este
exportată în Rusia, 30%- în Belarus, 5% - înţările Baltice, 5%- în Kazahstan, 1-2%
- în Ucraina etc.
S.A. ”Cricova’’ produce la ora actuală o gama variată de vinuri – circa 9 serii sau
90 de denumiri. In prezent, pe piaţa internă sunt expuse 5 la suta din volumul total
de producţie.(www.biblioteca.regielive.ro)

c) Concurenții
Deşi este o firmă cu tradiţie, compania se confruntă cu mai multe deficienţe
de marketing care o împiedică să se bucure de succes pe piaţă. Însă, deficienţa
majoră de marketing este aprecierea incorectă a concurenţei de pe piaţa vinului din
Republica Moldova, principalele consecinţe ale comiterii acestui „păcat” de
marketing fiind:
- apariţia unor noi concurenţi pe piaţa vinului, dar şi a serviciilor turistice
bazate pe oraşele subterane;
 În domeniul turistic, Cricova are următorii concurenţi: “Mileştii Mici”,
“Purcari”, “Lion-Gri”, “Hotelul Vila-Verde”, “Bostavan” şi “Pivniţele din
Brăneşti”, dintre care cei mai importanţi sunt:
a) Mileştii Mici – cel mai mare oraş vinicol subteran (200 km, 60 km
funcţionabile) şi cea mai mare colecţie de vinuri din lume, intră în cartea
recordurilor Guiness;
b) Pivniţele din Brăneşti se întind pe 58 de km la o adîncime de 60 m sub
pământ şi au o suprafată de 75 ha., aflânduse în topul celor 5 companii vinicole din
Moldova după volumul de export.
c) Purcari – cetatea cu săli de conferinţă şi de degustaţii, cort pentru tenis,
bazin, saună şi apartamente de lux.
- nemonitorizarea concurenţei este cauza principală a necunoaşterii faptului
că publicitatea concurenţei a fost adresată anumitor categorii din piaţa totală în
timp ce compania nu avea o tematică bine definită;
În general, există un deficit în ceea ce priveşte publicitatea pe căi TV şi
radio, fiind derulate foarte puţine spoturi. Notorietatea şi celebritatea principalului
actor de pe piaţa vinicolă moldoveanească, sunt la un nivel cât se poate de ridicat
în ceea ce priveşte marca, însă, până în anul 2005 când firma şi-a lansat produsele
şi pe alte pieţe externe (inclusiv piaţa românească), Cricova nu avea o tematică
bine definită în publicitate datorită identificării defectuoase a pieţei ţintă (o altă
problemă de marketing rezolvată între timp).(www.studocu.com)

d) Imaginea pe piață
Marele Premiu în domeniul vitivinicol pentru anul 2017 va fi
decernat Combinatului de Vinuri „Cricova”..
Potrivit deciziei Executivului, premiul va fi acordat pentru “pentru merite
deosebite în fabricarea vinurilor de calitate înaltă, perpetuarea tradițiilor și calității
excelente a vinurilor autohtone, promovarea imaginii R. Moldova ca țară
vitivinicolă pe arena internațională, precum și pentru contribuția la dezvoltarea
turismului vitivinicol moldovenesc”. 

Combinatul ”Cricova” a fost creat la 6 octombrie 1999 prin reorganizarea

întreprinderii de stat Combinatul de șampanie și vinuri de marcă ”Cricova” și este
succesorul de drept al obligațiilor și drepturilor patrimoniale, inclusiv al celor ce
țin de teren aferent. După forma de proprietate CV ”Cricova” este societate pe
acțiuni și funcționează în baza statutului și regulamentului intern, la care cota
statului constituie 100%.

Întreprinderea ”Cricova” SA este cartea de vizită a țării, un complex

cultural-peisagistic unic, exponentul dezvoltării social-economice și spirituale a
țării, lider la capitolul implementare în producție  a realizărilor mondiale din acest
domeniu. În 2016, galeriile subterane de la Cricova au fost vizitate de peste 59 mii
de turiști.

(www.vinmoldova.md)

Cuprins
a)Prezentarea firmei
b)Piața pe care activează
c)Concurenții
d)Imaginea firmei pe piață
 Concluzii
1.Implimentarea standardelor a deschis noi orizonturi pentru Combinatul de vinuri
S.A Cricova;
2.S-a dezvoltat întreprinderea, fiecare produs este bazat pe calitatea sa;
3.Vinurile S.A Cricova au început să fie recunoscute pe piața europeană și
internațională;
4.Obținerea încrederii clienților, datorită implimentării Sistemelor de Management
al Calității;
5.Posibilitatea intrării pe piețe noi;
6.Participarea la licitații;
7.Îmbunătățirea imaginii pe piață;
Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți
Falultatea de Știinte Reale, Economice și ale Mediului
Catedra de științe economice

Proiect la

„Marketing”
cu tema:

„Analiza pieței”

A elaborat:
St. grupei CT21R Munteanu Nadejda
A verificat: lect.sup. univ. Chiseliov l.
2019