EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

PENTRU LOCUL DE MUNCĂ ŞOFER

Procesul de muncă
 asigura transportul persoanelor/materialelor in conformitate cu dispozitiile de lucru
primite de la conducerea unitatii;
 verifica starea tehnica zilnica a autovehiculelor la plecarea in cursa;
 semanleaza problemele tehnice conducerii unitatii;
 participa la incarcarea/descarcarea de marfuri si/sau produse finite din si/sau in
mijloacele de transport;
 manipuleaza marfuri si/sau produse finite in depozite;
 organizeaza depozitarea de marfuri si/sau produse finite in depozite.

Elementele componente ale sistemului de muncă

a. Mijloace de producţie: autoturism(e) categoria B; trusă de scule tip auto; carburanţi
(benzină, motorină); lubrifianţi (ulei motor, ulei transmisie, ulei hidraulic, unsori); antigel; freon
(în instalaţiile de climatizare); lichid de frână; electrolit baterii accumulator; lichid pentru curăţat
parbrize; piese de schimb: becuri, roată de rezervă; triunghiuri reflectorizante; pene de calare;
probe.

b. Sarcina de muncă
Personalul are următoarele atribuţii şi obligaţii pe care le execută:
1. Stabilirea necesarului de piese de schimb, combustibili şi lubrifianţi
 Tipurile de piese de schimb sunt identificate şi stabilite la recomandarea producătorului
auto prin reprezentanţele sale şi unităţile service specializate, precum şi în funcţie de rata de
defect constatată pe parcursul funcţionării autovehiculului;
 Piesele de schimb sunt corect identificate după codul acestora, în conformitate cu cartea
tehnică a autovehicolului;
 Cantitatea de lubrifiant necesară se stabileşte în urma verificării sondelor (joje) şi în
funcţie de consumul specific al autovehiculului.

2. Asigurarea aprovizionării cu piese de schimb, carburanţi şi lubrifianţi

 Lubrifianţii aprovizionaţi vor fi numai cei recomandaţi de producătorul auto sau
echivalenţi;
 Aprovizionarea cu carburanţi şi lubrifianţi se face numai în rezervoarele destinate prin
construcţie acestui scop pe autovehicul;
 Necesarul de piese de schimb este procurat rapid, conform procedurii, astfel încât lipsa
acestora să nu afecteze buna funcţionare a autovehiculului pe traseu.

3. Identificarea nevoilor de instruire (perfecţionarea pregătirii profesionale)

 Autoevaluarea nivelului de pregătire se face permanent prin raportare la cerinţele tehnice
şi reglementările privind circulaţia pe drumurile publice;
 Necesarul de pregătire este evaluat corect prin compararea nivelului de cunoştinţe propriu
cu evoluţia şi cerinţele din domeniu.
 4. Identificare surselor de autoinstruire
 Publicaţiile de specialitate sunt identificate şi studiate periodic, în urma selectării atente a
subiectelor de interes;
 Autoinstruirea (acumularea de cunoştinţe) se face eficient, astfel încât să se asigure
satisfacerea necesarului de instruire identificat;
 Autoinstuirea se face permanent, utilizând toate mijloacele accesibile (ziar, carte, reviste,
radio, TV);
 Autoinstruirea asigură cunoştinţele cerute de ritmul schimbării maşinilor din dotare sau a
schimbării legislaţiei.

5. Planificarea activităţii
 Primirea programului de transport zilnic;
 Obiectivele şi termenele impuse sunt analizate în corelare cu autovehiculele şi dotările
disponibile.

6. Stabilirea traseelor şi timpilor de transport

 Programul de transport este întocmit pe etape şi pe trasee corespunzătoare cu sarcina pe
osie şi gabaritul autovehiculului.

7. Aplicarea normele de circulaţie pe drumurile publice

 Legislaţia este însuşită corect prin participarea la toate instructajele;
 Elementele de rulare, frânare, iluminat şi păstrarea vizibilităţii sunt întreţinute corect şi
permanent pentru evitarea evenimentelor rutiere;
 Legislaţia rutieră este respectată cu stricteţe pentru a nu fi implicat în evenimente rutiere;
 Conducerea preventivă este însuşită şi aplicată pentru a fi evitate evenimentele rutiere;
 Autovehiculul este exploatat/condus în condiţii de siguranţă maximă.

8. Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi de situaţii de urgenţă

 Participă la toate instructajele şi îşi însuşeşte corect normele si recomandările privind
securitatea şi sănătatea în muncă şi situaţiile de urgenţă;
 Autovehiculul şi amenajările/dotările speciale care îl deservesc sunt exploatate în condiţii
de siguranţă, respectând întocmai regulamentele/cărţile de exploatare şi instrucţiunile de
securitate specific;
 Sculele şi dispozitivele folosite în cazul reparaţiilor (penelor) în traseu, sunt folosite cu
atenţie conform recomandărilor, pentru evitarea accidentărilor;
 Materialele şi mijloacele de intervenţie privind stingerea incendiilor sunt păstrate
conform reglementărilor şi folosite corespunzător în cazul apariţiei unui incendiu.

9. Sesizarea pericolelor şi aplicarea procedurilor de urgenţă

 Sursele de pericol sunt identificate, analizate cu atenţie şi eliminate;
 Sursele de pericol ce nu pot fi eliminate sunt raportate cu promptitudine persoanelor
abilitate, procedându-se de urgenţă la evacuarea şi protejarea călătorilor şi/sau la descărcarea
mărfurilor,probelor;
 Accidentele sunt semnalate şi raportate cu promptitudine prin contactarea tuturor
persoanelor abilitate;
 Măsurile de prim ajutor sunt aplicate rapid şi adecvat tipului de accident produs;
  Măsurile de urgenţă şi evacuare sunt aplicate corect şi cu luciditate, respectand
procedurile specifice.

10. Pregătirea autovehiculului în vederea efectuării transportului

 Starea tehnică a autovehiculului este verificată cu atenţie pentru siguranţa circulaţiei;
 Execută şi/sau supraveghează spălarea interioară şi exterioară a autovehicolului;
 Totalitatea actelor necesare plecării în cursă, precum şi corectitudinea întocmirii acestora,
este verificată cu atenţie;
 Înainte de plecare se asigură de închiderea fermă a tuturor uşilor şi a spaţiilor de bagaje.

11. Executarea transportului

 Execută transportul pe rutele şi traseele indicate în program, eliminând întreruperile sau
întârzierile nejustificate;
 Viteza de circulaţie este adaptată la restricţiile impuse de traseu şi de condiţiile
atmosferice;
 Mărfurile sunt încărcate şi poziţionate în autovehicul respectându-se normele privind
sarcina pe osie (axa), gabaritul şi stabilitatea în timpul mersului;
 Mărfurile, probele/lazile frigorifice sunt fixate şi/sau ancorate cu dispozitivele speciale
din dotare, pentru creşterea siguranţei în timpul deplasării;
 Autovehiculul este oprit cu atenţie la destinatie;
 Autovehiculul este curăţat imediat în urma descărcării, în vederea efectuării unei alte
curse.

12. Executarea reparaţiilor în timpul procesului de transport (depanări în parcurs)

 Defectul apărut este localizat pe cât posibil cu rapiditate după indicaţiile aparatelor de
bord, semnalele acustice, optice sau comportamentul specific al autovehiculului;
 Lucrările de reparaţii minore sunt realizate conform instrucţiunilor din cartea tehnică
auto;
 Demontarea/montarea pieselor pe parcursul reparaţiei, se execută în ordinea şi cu
recomandările existente în cartea tehnică auto;
 Problemele tehnice apărute în timpul transportului, sunt descrise amănunţit într-un
raport, cu propuneri de remediere şi predat în timp util conducerii societătii;
 În funcţie de necesităţi, autovehiculul este deplasat la sediul firmei sau direct la unitatea
service specializată, prin forţe proprii sau prin tractare / transportare pe platformă de către
furnizorii de servicii specializaţi;
 Corectitudinea executării lucrărilor de reparaţii, este verificată la recepţia autovehicolului
prin verificarea atingerii valorilor nominale sau admisibile a parametrilor în funcţionarea
autovehicolului.

13. Pregătirea şi verificarea autovehiculului pentru cursă

 Verifică şi asigură condiţiile tehnice pentru siguranţa circulaţiei (sistem de rulare, frânare,
iluminare, semnalizare etc.);
 Verifică atent dotările speciale necesare transportului de marfă (sisteme de ancorare şi
fixare, sisteme frigorifice, sisteme de închidere, etc.);
 Verifică şi asigură existenţa dotărilor speciale (pentru PSI şi antiderapaj), a sculelor şi
dispozitivelor necesare intervenţiilor minore în parcurs.
 14. Asigurarea întreţinerii zilnice a autovehicolului
 Se ocupă de spălarea exterioară şi interioară a autovehicolului
 Verifică nivelul de combustibil şi ulei;
 Verifică şi asigură graficul realizării reviziilor tehnice curente ce se execută conform
normelor.

15. Asigurarea documentelor necesare în procesul de transport

 Identifică tipurile de documente necesare transportului (permis de conducere, certificat
de inmatriculare, foaie de parcurs, dovada inspecţiei tehnice periodice, autorizări speciale etc.)
funcţie de procesul de transport, tipul autovehicolului, de dotările necesare şi de activitatea de
transport ce se execută;
 Se preocupă de asigurarea securităţii documentelor, pe timpul desfăşurării cursei.

c. Mediul de muncă
Lucrătorii desfăşoară activitatea în incinta unităţii şi pe drumurile publice, în cabina
autovehicolului şi la nevoie în aer liber. Condiţiile climaterice configurează un mediu de muncă
ce se caracterizează prin: existenţa curenţilor de aer; temperatură scăzută a aerului în anotimpul
rece şi în cele de tranziţie; temperatură ridicată a aerului în unele perioade de vară; condiţii de
ploaie, viscol, îngheţ, ceaţă etc.; variaţii de presiune atmosferică şi umiditate în funcţie de
temperatura mediului ambiant.

Factorii de risc identificaţi

A.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

a. Factori de risc mecanic:

 organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare mână sau articole vestimentare
(mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile prin cuplaje, curele ori prin arbori sau acţionări;
 lovire de către mijloacele de transport (auto sau CF), independent de acţiunile
conducătorului auto (accident rutier);
 autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în timpul
deplasării;
 deraparea autovehiculului datorată neutilizării anvelopelor de iarnă sau a lanţurilor
antiderapante;
 prindere, strivire corp sub autovehicul în timpul verificării, reparării (sistem de ridicare şi
imobilizare necorespunzător);
 deplasarea necontrolată a autovehiculului staţionat care nu are acţionată frâna de parcare,
maneta introdusă într-o viteză inferioară şi saboţi la roţi.
 umflarea pneurilor fără dispozitiv de siguranţă şi manometru;
 explozia anvelopelor;
 scurgere liberă de uleiuri, carburanţi, la lucrul sub autovehicul;
 proiectare de corpuri sau particule – (ex. particule de parbriz rezultate ca urmare a
spargerii acestuia);
 tăiere, înţepare, lovire membre superioare la contactul cu suprafeţe periculoase, în special
la operaţii de mentenanţă (ex: scule necorespunzătoare);
  vibraţii (provocate de funcţionarea motorului, neregularităţile căii de rulare şi
nefuncţionarea sistemului de amortizare).

b. Factori de risc termic:

 temperatura ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii minore
(galerii sistem evacuare, bloc motor etc.);
 temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece
(scule, dispozitive etc.);
 incendii provocate de instalaţii electrice necorespunzătoare (suprasolicitate, izolaţii cu
defecte, siguranţe necalibrate), blocarea saboţilor de frânare.

c. Factori de risc electric:

 electrocutare prin atingere directă sau indirectă – la deteriorarea accidentală a izolaţiilor
unor cabluri electrice, pentru lucrul cu unelte portabile având acţionare electrică (la reparaţii).

d. Factori de risc chimic:

 substanţe toxice – antigel, lichid de frână;
 substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori (arsură chimică);
 substanţe inflamabile (combustibili, uleiuri, unsori).

B. Factori de risc proprii mediului de muncă

a. Factori de risc fizic:

 temperatura aerului scazută iarna la coborârea din autovehicul pentru verificări şi
reparaţii, sau în cazul blocajului rutier datorat viscolului;
 temperatură ridicată vara;
 presiune ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;
 umiditate ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;
 strălucire: lucrul cu vizualizarea unor suprafeţe mari de zăpadă şi gheaţă iluminate de
soare;
 curenţi de aer – la circulaţia cu geamul deschis;
 nivel de iluminare scăzut – la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire
provocat de folosirea incorectă a luminilor de către ceilalţi participanţi la trafic;
 zgomot (cauzat de funcţionarea mijloacelor de transport);
 calamităţi naturale - trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, căderi de
pietre, seisme.

b. Factori de risc chimic:

 prezenţa în aer a gazelor de eşapament rezultat în urma funcţionării motoarelor cu ardere
internă;
 prezenţa pulberilor în suspensie în aer antrenate de curenţi de aer.

c. Factori de risc biologici:

 muşcături periculoase (câini comunitari);
 contaminare cu virusuri, bacterii, ciuperci în urma contactelor cu diferite persoane (sau
orice altă sursă din mediul înconjurător).
 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a. Suprasolicitare fizică:
 efort static- poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi;

b. Suprasolicitare psihică
 solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt -
intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii
atmosferice grele - ceaţă, ploaie, ninsoare);
 apariţia stării de oboseală datorită neluării unor pauze corespunzătoare.

D. Factori de risc proprii executantului

a. Acţiuni greşite:
 diminuarea atenţiei datorate comunicării cu pasagerii, comunicării telefonice sau altor
activităţi (acţionarea radioului, aprinderea ţigării etc.);
 circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un stadiu
avansat de oboseală;
 executarea  de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia pe
drumurile publice;
 neasigurarea încărcăturii împotriva deplasării sau căderii de pe platforma mijlocului de
transport;
 neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic, starea carosabilului şi condiţiile meteorologice;
 depăşirea numărului maxim de persoane admis, sau a sarcinii maxime admise;
 coborârea rampelor, pe drum alunecos, într-o treaptă de viteză superioară a celei de
urcare (neutilizarea frânei de motor);
 căderea la acelasi nivel prin împiedicare sau dezechilibrare la deplasarea pedestră
sau coborârea din autovehicul.

b. Omisiuni:
 neefectuarea verificărilor autovehiculului (mecanismul de direcţie, instalaţia electrică,
instalaţia de frânare, presiunea în anvelope etc.) înainte de plecarea în cursă;
 neutilizarea echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală – triunghiuri
reflectorizante, centuri de siguranţă etc;
 lipsa de previziune şi anticipare a evenimentelor şi potenţialelor consecinţe a riscurilor
clasificate;
 neluarea unor măsuri, în limita competenţelor, în vederea prevenirii sau opririi oricărei
acţiuni care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.
 NR. PERSONAE EXPUSE:
LOCUL DE MUNCA: ŞOFER DURATA EXPUNERII: 8 h
ECHIPA DE EVALUARE:
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ CLASA CLASA
COMPONENŢA FACTORI DE CONSECINŢA NIVEL
DE DE
SISTEMULUI RISC MAXIMĂ DE
GRAVI- PROBABILI-
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI PREVIZIBILĂ RISC
TATE TATE
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE 1. organe de maşini în mişcare – prindere,
PRODUCŢIE RISC antrenare mână sau articole vestimentare
(mâneci, cravate, fular etc.) de către ITM 3-45 zile 2 2 2
transmisiile prin cuplaje, curele ori prin
arbori sau acţionări;
2. lovire de către mijloacele de transport
(auto sau CF), independent de acţiunile DECES 7 4 6
conducătorului auto (accident rutier);
3. autoblocarea funcţionării mecanismului
de direcţie sau a sistemului de frânare în DECES 7 1 3
timpul deplasării;
4. deraparea autovehiculului datorată
neutilizării anvelopelor de iarnă sau a DECES 7 1 3
lanţurilor antiderapante;
5. prindere, strivire corp sub autovehicul în
timpul verificării, reparării (sistem de ITM 3-45 zile 2 1 1
ridicare şi imobilizare necorespunzător);
6. deplasarea necontrolată a autovehiculului
staţionat care nu are acţionată frâna de
ITM 3-45 zile 2 1 1
parcare, maneta introdusă într-o viteză
inferioară şi saboţi la roţi.
7. umflarea pneurilor fără dispozitiv de
DECES 7 1 3
siguranţă şi manometru;
8. explozia anvelopelor; DECES 7 1 3
9. scurgere liberă de uleiuri, carburanţi, la
ITM 3-45 zile 2 1 1
lucrul sub autovehicul;
10. proiectare de corpuri sau particule – (ex. INV gr. III 4 2 3
 particule de parbriz rezultate ca urmare a
spargerii acestuia);
11. tăiere, înţepare, lovire membre
superioare la contactul cu suprafeţe
ITM 3-45 zile 2 2 2
periculoase, în special la operaţii de
mentenanţă (ex: scule necorespunzătoare);
12. vibraţii (provocate de funcţionarea
motorului, neregularităţile căii de rulare şi ITM 3-45 zile 2 1 1
nefuncţionarea sistemului de amortizare).
13. temperatura ridicată a unor suprafeţe,
atinse accidental la inspecţii şi reparaţii
ITM 3-45 zile 2 1 1
minore (galerii sistem evacuare, bloc motor
etc.);
14. temperatura coborâtă a suprafeţelor
FACTORI DE
RISC CHIMIC
metalice atinse la lucrul în aer liber în ITM 3-45 zile 2 1 1
anotimpul rece (scule, dispozitive etc.);
15. incendii provocate de instalaţii electrice
necorespunzătoare (suprasolicitate, izolaţii
ITM 3-45 zile 2 4 2
cu defecte, siguranţe necalibrate), blocarea
saboţilor de frânare.
16. electrocutare prin atingere directă sau
indirectă – la deteriorarea accidentală a
FACTORI DE
RISC ELECTIC
izolaţiilor unor cabluri electrice, pentru DECES 7 1 3
lucrul cu unelte portabile având acţionare
electrică (la reparaţii).
17. substanţe toxice – antigel, lichid de
ITM 3-45 zile 2 4 2
frână;
FACTORI DE 18. substanţe caustice – electrolitul
ITM 3-45 zile 2 4 2
RISC CHIMIC bateriilor de acumulatori (arsură chimică);
19. substanţe inflamabile (combustibili,
ITM 3-45 zile 2 4 2
uleiuri, unsori).
MEDIUL DE FACTORI DE 20. temperatura aerului scazută iarna la ITM 45-180 zile 3 2 2
MUNCĂ RISC FIZIC coborârea din autovehicul pentru verificări
şi reparaţii, sau în cazul blocajului rutier
 datorat viscolului;
21. temperatură ridicată vara; ITM 3-45 zile 2 4 2
22. presiune ridicată sau scăzută a aerului, în
ITM 3-45 zile 2 1 1
funcţie de condiţiile atmosferice;
23. umiditate ridicată sau scăzută a aerului,
ITM 3-45 zile 2 1 1
în funcţie de condiţiile atmosferice;
24. strălucire: lucrul cu vizualizarea unor
suprafeţe mari de zăpadă şi gheaţă iluminate ITM 3-45 zile 2 4 2
de soare;
25. curenţi de aer – la circulaţia cu geamul
ITM 3-45 zile 2 4 2
deschis;
26. nivel de iluminare scăzut – la deplasarea
pe timp de noapte intervine fenomenul de
orbire provocat de folosirea incorectă a ITM 3-45 zile 2 4 2
luminilor de către ceilalţi participanţi la
trafic;
27. zgomot (cauzat de funcţionarea
ITM 3-45 zile 2 1 1
mijloacelor de transport);
28. calamităţi naturale - trăsnet, inundaţie,
alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, DECES 7 1 3
căderi de pietre, seisme.
29. prezenţa în aer a gazelor de eşapament
rezultat în urma funcţionării motoarelor cu ITM 3-45 zile 2 1 1
FACTORI DE
RISC CHIMIC
ardere internă;
30. prezenţa pulberilor în suspensie în aer
ITM 3-45 zile 2 1 1
antrenate de curenţi de aer.
31. muşcături periculoase (câini
ITM 3-45 zile 2 5 3
comunitari);
FACTORI DE
RISC
32. contaminare cu virusuri, bacterii,
BIOLOGICI ciuperci în urma contactelor cu diferite
ITM 3-45 zile 2 1 1
persoane (sau orice altă sursă din mediul
înconjurător).
SARCINA DE SUPRASOLICI 33. efort static - poziţie fixă la parcurgerea INV gr. III 4 2 3
MUNCĂ TARE FIZICĂ
 traseelor lungi;
34. solicitare permanentă a atenţiei în timpul
deplasării, decizii dificile în timp scurt -
intervenţii pe baza reflexelor dobândite
SUPRASOLICI ITM 45-180 zile 3 6 4
(efort mai accentuat în cazul deplasării în
TARE
PSIHICĂ condiţii atmosferice grele - ceaţă, ploaie,
ninsoare);
35. apariţia stării de oboseală datorită
ITM 45-180 zile 3 3 3
neluării unor pauze corespunzătoare.
EXECUTANT ACŢIUNI 36. diminuarea atenţiei datorate comunicării
GREŞITE cu pasagerii, comunicării telefonice sau altor
ITM 3-45 zile 2 5 3
activităţi (acţionarea radioului, aprinderea
ţigării etc.);
37. circulaţia sub influenţa băuturilor
alcoolice, a unor medicamente sau într-un DECES 7 1 3
stadiu avansat de oboseală;
38. executarea  de manevre nepermise de
legislaţia care reglementează circulaţia pe DECES 7 3 5
drumurile publice;
39. neasigurarea încărcăturii împotriva
deplasării sau căderii de pe platforma ITM 3-45 zile 2 2 2
mijlocului de transport;
40. neadaptarea vitezei la condiţiile de
trafic, starea carosabilului şi condiţiile DECES 7 2 4
meteorologice;
41. depăşirea numărului maxim de persoane
ITM 3-45 zile 2 1 1
admis, sau a sarcinii maxime admise;
42. coborârea rampelor, pe drum alunecos,
într-o treaptă de viteză superioară a celei de DECES 7 1 3
urcare (neutilizarea frânei de motor);
43. căderea la acelasi nivel prin DECES 7 1 3
împiedicare sau dezechilibrare la
deplasarea pedestră sau coborârea din
autovehicul.
 44. neefectuarea verificărilor
autovehiculului (mecanismul de direcţie,
instalaţia electrică, instalaţia de frânare, DECES 7 2 4
presiunea în anvelope etc.) înainte de
plecarea în cursă;
45. neutilizarea echipamentelor de protecţie
colectivă şi individuală – triunghiuri DECES 7 1 3
OMISIUNI reflectorizante, centuri de siguranţă etc;
46. lipsa de previziune şi anticipare a
evenimentelor şi potenţialelor consecinţe a DECES 7 1 3
riscurilor clasificate;
47. neluarea unor măsuri, în limita
competenţelor, în vederea prevenirii sau
ITM 45-180 zile 3 2 2
opririi oricărei acţiuni care ar putea conduce
la accidentarea proprie sau a altor persoane
 LEGENDÃ
F1- organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare mână sau articole vestimentare (mâneci,
cravate, fular etc.) de către transmisiile prin cuplaje, curele ori prin arbori sau acţionări;
F2- lovire de către mijloacele de transport (auto sau CF), independent de acţiunile
conducătorului auto (accident rutier);
F3- autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în timpul
deplasării;
F4- deraparea autovehiculului datorată neutilizării anvelopelor de iarnă sau a lanţurilor
antiderapante;
F5- prindere, strivire corp sub autovehicul în timpul verificării, reparării (sistem de ridicare şi
imobilizare necorespunzator);
F6- deplasarea necontrolată a autovehiculului staţionat care nu are acţionată frâna de parcare,
maneta introdusă într-o viteză inferioară şi saboţi la roţi;
F7- umflarea pneurilor fără dispozitiv de siguranţă şi manometru;
F8- explozia anvelopelor;
F9- scurgere liberă de uleiuri, carburanţi, la lucrul sub autovehicul;
F10- proiectare de corpuri sau particule – (ex. particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii
acestuia);
F11- tăiere, înţepare, lovire membre superioare la contactul cu suprafeţe periculoase, în special
la operaţii de mentenanţă (ex: scule necorespunzătoare);
F12- vibraţii (provocate de funcţionarea motorului, neregularităţile căii de rulare şi
nefuncţionarea sistemului de amortizare);
F13- temperatura ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii minore
(galerii sistem evacuare, bloc motor etc.);
F14- temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece
(scule, dispozitive etc.);
F15- incendii provocate de instalaţii electrice necorespunzătoare (suprasolicitate, izolaţii cu
defecte, siguranţe necalibrate), blocarea saboţilor de frânare;
F16- electrocutare prin atingere directă sau indirectă – la deteriorarea accidentală a izolaţiilor
unor cabluri electrice, pentru lucrul cu unelte portabile având acţionare electrică (la
reparaţii);
F17- substanţe toxice – antigel, lichid de frână;
F18- substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori (arsură chimică);
F19- substanţe inflamabile (combustibili, uleiuri, unsori);
F20- temperatura aerului scazută iarna la coborârea din autovehicul pentru verificări şi reparaţii,
sau în cazul blocajului rutier datorat viscolului;
F21- temperatură ridicată vara;
F22- presiune ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;
F23- umiditate ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;
F24- strălucire: lucrul cu vizualizarea unor suprafeţe mari de zăpadă şi gheaţă iluminate de
soare;
F25- curenţi de aer – la circulaţia cu geamul deschis;
F26- nivel de iluminare scăzut – la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire
provocat de folosirea incorectă a luminilor de către ceilalţi participanţi la trafic;
F27- zgomot (cauzat de funcţionarea mijloacelor de transport);
F28- calamităţi naturale - trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, căderi de
pietre, seisme;
F29- prezenţa în aer a gazelor de eşapament rezultat în urma funcţionării motoarelor cu ardere
internă;
F30- prezenţa pulberilor în suspensie în aer antrenate de curenţi de aer;
F31- muşcături periculoase (câini comunitari);
F32- contaminare cu virusuri, bacterii, ciuperci în urma contactelor cu diferite persoane (sau
orice altă sursă din mediul înconjurător);
F33- efort static- poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi;
F34- solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt -
intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii
atmosferice grele - ceaţă, ploaie, ninsoare);
F35- apariţia stării de oboseală datorită neluării unor pauze corespunzătoare;
F36- diminuarea atenţiei datorate comunicării cu pasagerii, comunicării telefonice sau altor
activităţi (acţionarea radioului, aprinderea ţigării etc.);
F37- circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un stadiu avansat
de oboseală;
F38- executarea  de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia pe drumurile
publice;
F39- neasigurarea încărcăturii împotriva deplasării sau căderii de pe platforma mijlocului de
transport;
F40- neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic, starea carosabilului şi condiţiile meteorologice;
F41- depăşirea numărului maxim de persoane admis, sau a sarcinii maxime admise;
F42- coborârea rampelor, pe drum alunecos, într-o treaptă de viteză superioară a celei de urcare
(neutilizarea frânei de motor);
F43- căderea la acelasi nivel prin împiedicare sau dezechilibrare la deplasarea pedestră
sau coborârea din autovehicul;
F44- neefectuarea verificărilor autovehiculului (mecanismul de direcţie, instalaţia electrică,
instalaţia de frânare, presiunea în anvelope etc.) înainte de plecarea în cursă;
F45- neutilizarea echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală – triunghiuri
reflectorizante, centuri de siguranţă etc.;
F46- lipsa de previziune şi anticipare a evenimentelor şi potenţialelor consecinţe a riscurilor
clasificate;
F47- neluarea unor măsuri, în limita competenţelor, în vederea prevenirii sau opririi oricărei
acţiuni care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.
 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE
NIVEL
NR. LOC DE MUNCĂ RESPON- TERMEN VERIFI-
DE MĂSURI PROPUSE
CRT. FACTOR DE RISC SABILITATE LIMITĂ CAT
RISC
0 1 2 3 4 5 6
Măsuri - modernizarea parcului auto: autoturisme dotate cu sisteme de protecţie activă (ABS, Angajator Periodic
F2. Lovire de către mifloacele de tehmice ESP-electronic stability program) şi pasivă (airbag,, centuri pretensionate)
transport (auto sau CF),
- instruirea lucrătorilor privind: necesitatea adoptării soluţiilor eficiente şi sigure pentru Conducător
1. independent de acţiunile 6 Periodic
Măsuri prevenirea accidentelor de circulaţie loc de muncă
conducătorului auto (accident
organizatorice
rutier) Medic Periodic
- supravegherea şi examinarea medicală a lucrătorilor
medicina muncii
- selectarea riguroasă a personalului din punct de vedere al aptitudinilor profesionale la
Angajator Permanent
angajare
F38. Executarea  de manevre - instruirea lucrătorilor privind importanţa:
nepermise de legislaţia care Măsuri Conducător
2. 5  cunoaşterii legislaţiei care reglementează circulaţia pe drumurile publice Periodic
reglementează circulaţia pe organizatorice loc de muncă
 adoptarea unui stil de conducere preventivă
drumurile publice  adoptarea modului de deplasare la condiţii de drum, trafic şi vizibilitate
Medic Periodic
- pregătirea lucrătorilor privind acordarea primului ajutor
medicina muncii
F34. Solicitare permanentă a - verificarea conducătorilor auto: privind măsura în care şi-au format deprinderile Conducător
Periodic
atenţiei în timpul deplasării, decizii practice şi teoretice de manevrare a autovehiculului loc de muncă
dificile în timp scurt - intervenţii pe
Măsuri - aplicarea regulilor generale de conduită preventivă în special în următoarele condiţii: în
3. baza reflexelor dobândite (efort mai 4
organizatorice curbe, pe drum ud sau alunecos, pe timp de ploaie, ninsoare, ceaţă, vânt, noaptea, în Lucrători Permanent
accentuat în cazul deplasării în
tuneluri, în trafic aglomerat
condiţii atmosferice grele - ceaţă,
Medic Periodic
ploaie, ninsoare) - supravegherea şi examinarea medicală a lucrătorilor
medicina muncii
Măsuri Periodic
- dotarea autoturismelor cu pneuri specifice anotimpurilor Angajator
tehmice
- instruirea lucrătorilor privind:
 adaptarea modului de deplasare la condiţii de drum, trafic şi vizibilitate
F40. Neadaptarea vitezei la
 influenţa factorilor de natură umană: atenţia, prevederea, judecata şi timpul de
condiţiile de trafic, starea
4. 4 reacţie
carosabilului şi condiţiile Măsuri Conducător
meteorologice  influenţa factorilor naturali: aderenţa şi condiţiile de vizibilitate, gradul de Periodic
organizatorice loc de muncă
încărcare a autovehiculului şi eficacitatea sistemului de frânare, calitatea
carosabilului (asfalt, piatră cubică) şi frecvenţa abaterilor de la rectilinitate şi
planeitate
 anticiparea situaţiilor ce pot deveni periculoase
F44. Neefectuarea verificărilor
autovehiculului (mecanismul de
direcţie, instalaţia electrică, Măsuri - instruirea lucrătorilor privind importanţa respectării necondiţionate a instrucţiunilor Conducător
5. 4 Periodic
instalaţia de frânare, presiunea în organizatorice tehnice prevăzute de constructor loc de muncă
anvelope etc.) înainte de plecarea în
cursă