FLOARE ALBASTRA TEXTUL LIRIC —lar te-ai cufundat in stele Siin nori si-n ceruri nalte? De nu m-ai uita incalte, Sufletul vietii mele. in zadar rauri in soare Gramadesti-n a ta gandire $icampiile asire Si intunecata mare; Piramidele-nvechite Urca-n cer varful lor mare - Nu cata in departare Fericirea ta, iubite! Astfel zise mititica, Dulce netezindu-mi parul. Ah! ea spuse adevérul; Eu am ras, n-am zis nimica. — Hai in codrul cu verdeata, Und-izvoare plang in vale, Stanca sta sai se pravale in prépastia mareata. Acolo-n ochi de padure, Langa balta cea senina Si sub trestia cea lind Vom sedea in foi de mure. $i mi-i spune-atunci povesti $iminciuni cu-a ta gurita, Eu pe-un fir de romanita Voi cerca de md iubesti. MIHAI EMINESCU $i de-a soarelui caldura Voi fi rosie ca marul, Mi-oi desface de-aur pGrul, S&-ti astup cu dansul gura. De mi-i dao sarutare, Nime-n lume n-as-o stie, Caci va fi sub paildrie - $-apoi cine treaba are! Cand prin crengi s-a fi ivit Luna-n noaptea cea de vara, Mi-i tinea de subsuoara, Te-oi tinea de dupa gat. Pe carare-n bolti de frunze, Apucand spre sat in vale, Ne-om da sarutari pe cale, Dulci ca florile ascunse. $i sosind I-al portii prag, Vom vorbi-n intunecime: Grija noastré n-aib-o nime, Cui ce-i pasa ca-mi esti drag? Inc-o gura - si dispare... Caun stalp eu stam in luna! Ce frumoasa, ce nebuna E albastra-mi, dulce floare! Si te-ai dus, dulce minune, it iubi tra - $-a murit iubirea noas Floare-albastra! floare-albastrd!... Totusi este trist in lume! Scanned with CamScannerCONTEXT LITERAR +a fost publicata la aprilie 1873, in revista ,Convorbiri literare”, PROCEDEE ROMANTICE + teme predilecte, iubirea si natura, alternanta planurilor teres} folosirea antitezei, motive literare specifice. *specia literara cdreia fi apartine textul este idila intrucat, intr. idealizata si intr-un cadru tustic, este prezentat3 o Poveste de qd, * textul poate fi citit sicao meditatie pe tema existentei umane. *poemul are si caracter de pastel prin corelarea trairilor inte mastilor lirice cu tabloul de natura prezentat. tru si Cosme, 0 forms Tagoste, rioare ale TITLUL * este alcatuit din doua cuvinte cu valoare de simbok: termenul ,floare’ reflecta fragilitatea, frumusetea, gingasia si efemeritatea, iar ,albastra’ se refera la infinit, la cosmos, la absolut. + in opera eminesciana motivul sflorii albastre” semnificd aspiratia spre iubirea ideala, proiectata in viitor, dar si imposibilitatea implinirii cuplului (incompatibilitatea a doua lumi diferite, din care fac parte cei doi indragostiti). TEMATICA + tema iubirii apare in corelatie cu natura (natura este spatiul protectoral iubirii). * meditatia poetica asupra existentei umane. MOTIVE + codrul, luna (luna este astrul tutelar, protector si martor al povestii de iubire). STRUCTURA/ COMPOZITIE 5 + are 14 catrene organizate in patru secvente in care alterneaza voceé feminina cu cea masculina (se realizeaza o antiteza intre cele doud viziuni: asupra lumii si asupra iubirii). ul *vocea feminina/ fata reprezinta omul comun ce traieste sub semn sentimentelor, intr-o lume concretd, iar vocea masculin’/ parbate simbolizeaza omul de geniu care se bazeaz pe ratiune, fiind preocuP’ de sferele inalte ale cunoasterii. es An *conceptia fetei asupra iubirii se afla sub semnul naivitagii, le iubitului este marcata de scepticism deoarece acesta constientize consistenta iluzorie a relatiei. Scanned with CamScanner«prima secventa -debuteaza cu adresarea di ° 2 recta i CStre Fi Bait -lar te-ai cufundat in stele an Fintaiubita Sub forma unui - fata il potretizeaza fet coca dina a insetat de absolut, co Tis s& uite di i evidentiata de Metafora fine ae tlosofice si curate si piramidele invechites” oe nntet Spitetate camp ile Asie - fata nu intelege aceasts 4 ear aproape:.Nucue eel tiea barbatutui Cand de fapt iubirea *secventa a doua ~se observa ironia barbatului i iori numind-o »mititica”: , Astiel rise nine iat hacen -refuza sd creada in Puterea unor =Dulce netezindu-mi parul/, Ah! nimica’; barbatul este r *secventa a treia — fata isi cheama alesul in planul terestru, ilustrat de natura protectoare, pentru a trai fericirea in armonie cu elementele naturii: Hai in codrul cu verdeaté/ Und-izvoare plang in vale“. ~cadrul natural devine locut privilegiat pentru defasurarea povestii de dragoste absolute: iubita realizeaza, printr-o serie de epitete, imaginea specifica unui decor romantic: ,Hai in codrul cu verdeata,/ Und-izvoare plang in vale/ Stanca sta sa se pravale/in prapastia mareata”, ; ~ descrierii cadrului natural ii urmeaza prezentarea ritualului erotic: .Si mi-i spune-atunci povesti/ $i minciuni cud ta gurité/ Eu pe-un fir de romanitd/ Voi cerca de ma iubesti’, De mi-i da o sdrutare, / Nime-n lume n-a s-o stie". sultima secventa sculin’ ~ discursul revine la vocea ma Se pane : ~ disparitia iubitei produce o stare de thas eee as au temporara: ,inc-o gurd si dispare/Ca a : F Higeeiecal Bacetibace ~exclamatia ,Ce frumoasd, ce nebun' exprima starea de exaltare, dar si de tristete profundd cauzata de i isparitia iubitei. ah ae ‘i sthhlarte Hoste ar ibis este evidentd, iar Saale reflecté ~ = ete Pay i , ari ini jovialitatea, naivitatea fiinte te See Gee aracled conclusiv si este 0 Peer ae existent : nerea iv al idilei heie cu despé . i | idilei se incheie cu de cat see aa ceric de pierderea iubitei, tonul este Ee Tote “te ee se epost si te-ai dus, ee minune/ $-a mi ea 1 floare-albastra!”. eee timate, ae in lume!"evidentiaza contrastul dintre vis $I “ultimul vers, .Totust or ea dintre cele doua lumi Tealitate si incompatibilitatea “ fet 8esturi intime, ca mangéierea parului: eq spuse adevarul/ Eu am ras, n-am zis €zervat in ceea ce priveste implinirea iubirii lor. Scanned with CamScannerANALIZA STILISTICA NIVELUL MORFO-SINTACTIC mis dot + adresarea directa este marcata de vocative: »Sufletul vietii mele’, ,iubite” de verbul la imperativ: ,nu cata”, sau de interjectia cu valoare predicati »Hai”. este utilizat timpul prezen universului cunoasterii: ,gramadesti”, » se pravale”. . p «visul de iubire este redat prin forme verbale la viitor, conjunctiv, reflectand dorinta, dar si faptul cd totul se deruleaza intr-un spatiu fictiv, nu in plan concret: ,vom gedea”, ,voi cerca”, ,oi desface”, ,oi finea’, une-om da’, vom vorbi”, ,n-a s-o stie”, sa astup”. t in descrierea naturii sau in prezentarea urca ,izvoare plang’, ,stanca sta sa NIVELUL LEXICO-SEMANTIC ° + predomina elementele din limbajul popular care descriu o atmosfera intima, in special in discursul iubitei: ,incalte”, ,sa se pravale”, ,romanita’, ,Mi-i da o sarutare”, ,crengi”, ,subsuoara’”, ,prag”, »nime”. «sunt utilizate figuri de stil: epitetul (,intunecata mare”, ,prapastia méareata’, ,sGrutari dulci”, ,trestia cea lina”, ,balta cea seninda”, ,dulce minune’, ,dulce floare”, ,de-aur parul”), comparatia (,voi fi rosie ca marul” ,caun stalp eu stam in luna”, personificarea (,und-izvoare plang in vale’), exclamatii retorice si repetitii in final ,Floare albastra, Floare albastra’, Ce frumoasd, ce nebuna /E albastra-mi dulce floare!”) - accentueaza regretul eului liric. CONSIDERENTE CRITICE in lumea lui Eminescu, Apollo nu spanzura ca in mitologia greaca pe Marsyas; zeul e ispitit de frumusetea omului-muritor, cu care doreste sa-si indoiasca natura nemuritoare. Se vor desparti in cele din urma, fiindca ti desparte legea, dar nu fara a pastra fiecare in felul lui amintirea seducdtoarel experiente. Incat mai semnificativa decat disocierea final este incercarea zeului de a se umaniza prin iubire si a omului de a se zeifica prin aspiratia la etern. La Eminescu poezia vietii d& pret poeziei mortii, si in aceasta perspectiva, opera i se alcatuieste diferit. (Vladimir Streinu) Scanned with CamScanner