ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

“FUNDENI”

REFERAT
SURSE NATURALE

ELEV PROFESOR
DINU IOANA DANIELA FLORENTA MIHAI
CLASA 1K AMG

AN ȘCOLAR
2019 - 2020
EXPLORAREA SECREŢIILOR DIGESTIVE. TEHNICI
DE IONOMETRIE

1. Explorarea secretiilor digestive

Dozarea aciditatii gastrice (chimismul

gastric) este una dintre cele mai des utilizate
tehnici de investigare a secretiilor digestive in
vederea alcatuirii unor bilanturi
functionale. Acidul clorhidric este cel mai
important compus care genereaza caracterul
acid al sucului gastric. Evaluarea cantitativa a
secretiei de HCl se realizeaza de obicei prin
metoda titrimetrica, prin care se pot evidentia
fractiunile de HCl:
 fractiunea libera (titrare la pH = 3,5, in
prezenta reactivului Topffer)
 fractiunea combinata;
 fractiunea totala (titrare la pH = 8-10,
in prezenta fenol ftaleinei).

Valori normale:
HCl liber = 0, 9- 1 g%0
HCl combinat = 1- 2, 5 g%0
HCl total = 2, 5- 3, 5 g%0 (sau 100- 120 mEq/ l).

Actualmente se prefera utilizarea altor parametri de secretie acida gastrica in locul celor
clasici:

a. puterea- tampon a secretiei gastrice : diferenta aciditate totala – aciditate libera.

Valori normale:
 < 20 mEq/ l in secretie bazala;
 < 10 mEq/ l in secretie stimulata.

b. debit de HCl sau debit acid orar (QH+ ):

debit acid orar (ml) x aciditatea titrabila (mEq/ l)

QH+ (mEq/ h) = 1000

Acest parametru poate fi calculat prin sumarea valorilor obtinute pe 4 esantioane de suc
gastric recoltate la 15 minute interval, in conditii bazale sau de stimulare a secretiei gastrice.
c. debit acid orar al secretiei bazale (DAB): reprezinta cantitatea totala de suc gastric recoltata
dimineata pe nemincate, timp de 1 ora (4 esantioane la 15 minute), in absenta oricarui
excitant gastric.

2
 Valori normale: 1, 5- 2, 5 mEq HCl/ h (corespunzând la un debit secretor de 60-80 ml
suc gastric/ h).

d. debit acid orar maximal (DAM): reprezinta cel mai mare raspuns secretor dupa o doza
maximala de excitant gastric (de obicei histamina- testul Kay). Se determina in aceleasi
conditii ca si DAM, cu exceptia utilizarii excitantului gastric.
Valori normale: 15- 30 mEq/ h (debit secretor gastric = 200- 250 ml / h).

e. vârf acid maximal (VAM): reprezinta cea mai mare valoare a HCl prezenta in unul din cele
4 esantioane de suc gastric recoltate dupa administrarea excitantului.

f. vârf acid orar (peak acid horaire- PAH): rezulta prin inmultirea cu 2 a celor doua
esantioane consecutive ale secretiei stimulate care au debitul acid cel mai mare.
Valori normale: 20- 35 mEq/ h.

2.Tehnici de ionometrie / pH- metrie digestiva

Datorita caracterului acid (suc
gastric) si alcalin (suc intestinal) al
secretiilor digestive, pH- ul acetor secretii
poate fi utilizat ca parametru specific de
bilant functional digestiv.
Determinarea pH- ului secretiilor
digestive se realizeaza in clinica prin
tehnici electrochimice de ionometrie/ pH-
metrie, care masoara diferenta de potential
generata la introducerea unui electrod
metalic intr- o solutie apoasa care contine
o sare a acelui metal. Tehnica presupune
utilizarea unei celule electrochimice,
formate din 2 electrozi (unul sensibil la
ion si altul de referinta) conectati prin fire
de Ag/ AgCl la bornele unui galvanometru. Diferenta de potential culeasa este proportionala
cu concentratia (activitatea electrochimica) a acelui ion in solutie, in conformitate cu legile
electrochimice (vezi legea Nernst):
𝑅𝑇
E=E0+ 𝑧𝐹 𝑙𝑛𝑐

unde:
E este potentialul generat de celula electrochimica (si masurat de voltmetru);
E0 este constanta specifica fiecarei celule electrochimice;
R, F sint constantele fizico- chimice cunoscute;
T este temperatura absoluta
z, c sint valenta, respectiv concentratia ionului investigat

3
Dupa amplificarea si filtrarea corespunzatoare, semnalul este convertit numeric si afisat in
unitati conventionale de pH sau in mV.
Valori normale:
 pH esofagian = 7- 7, 5
 pH gastric = 1, 2- 2, 5

Utilitate clinica:
Tehnicile de pH – metrie esofagiana pot fi
utilizate in clinica pentru identificarea si
cuantificarea refluxului acid gastro – esofagian
(GERD = Gastro- Esophageal Reflux Disease),
aceasta investigatie reprezentind o metoda de
electie pentru diagnosticul pozitiv si / sau
diferential al afectiunii ( cardiopatie ischemica ,
etc . )

Pentru a creste disponibilitatea si utilitatea

investigatiei , actualmente se utilizeaza o varianta
modificata a tehnicii de pH – metrie si anume , monitorizarea ambulatorie pe interval de 24
de ore a variatiilor pH – ului esofagian . Tehnica presupune utilizarea unor electrozi
intraesofagieni din sticla sau antimoniu, conectati la un pH- metru portabil (Synetics
Medical, Sweden) Se poate identifica nu numai refluxul gastro- esofagian, dar si cel
duodeno- gastric (electrozi plasati intragastric).
Inregistrarea semnalului se realizeaza pe sisteme portabile digitale , care permit
stocarea semnalului util pe perioade de timp variabile , intre 12 si 96 de ore . Semnalul stocat
este apoi livrat unui computer si supus analizei computerizate prin soft- ware dedicat
Interpretarea rezultatelor se realizeaza cu ajutorul unor scoruri de diagnostic pozitiv si
predictiv (DeMeester, Boix- Ochoa, etc)
Ca o utilitate suplimentara a tehnicii de monitorizare a pH–ului esofagian mentionam
si posibilitatea verificarii eficientei unor terapii medicamentoase prokinetice, antireflux
(DOMPERIDOM, MOTILIN, REGLAN).

Electrogastrografia (EGG)

Reprezinta tehnica
electrofiziologica de inregistrare a
activitatii bioelectrice spontane a
musculaturii netede gastrice, considerata
suport al activitatii contractile gastrice.

Similar pace- maker- ului cardiac,

in zona marii curburi gastrice se descrie

4
prezenta unui generator de ritm electric gastric ("EGG = ECG a stomacului").

Actualmente, se utilizeaza o tehnica de inregistrare bipolara neinvaziva, in care o

pereche de electrozi adezivi de suprafata sint plasati pe o linie orizontala in regiunea epi- sau
hipogastrica.
Semnalul cules este prelucrat (amplificare, filtrare digitala) si inregistrat grafic la o
viteza mica de derulare a hirtiei corespunzatoare unui semnal biologic lent ( 90 mm / h ).
Aparatura moderna ofera posibilitatea monitorizarii in ambulator a traseului EGG, similar
traseului ECG, de unde si denumirea data de "investigatie Holter a stomacului".

Parametrii evaluati sint cei uzuali intr- o investigatie electrofiziologica: amplitudinea

si frecventa activitatii bioelectrice, atit in conditii bazale, cit si in conditii de provocare
(alimentatie, droguri activ pe musculatura gastrica, somn, etc.).

Valori normale: se descrie un pattern EGG fiziologic, disponibil in special pe

programele computerizate de analiza dedicate .

Explorarea EGG se poate utiliza in urmatoarele situatii:

– investigarea tulburarilor de motilitate gastrica, tip gastropareza (frecvente in
diabetul zaharat prin mecanism de neuropatie viscerala );
– monitorizarea parezei digestive temporare post – interventii chirurgicale ;
– investigarea si monitorizarea post- terapeutica a substratului electrofiziologic al
unor variate suferinte digestive care implica musculatura gastrica (greturi, varsaturi,
dispepsie, etc.).
Utilitatea investigatiei consta in special din evidentierea substratului electrogenetic al
tulburarilor de motilitate.

BIBLIOGRAFIE

[1] Petre Spacu, Marta Stan, Constanța Gheorghiu, Maria Brezeanu, Tratat de Chimie
Anorganică, Vol III, Editura Tehnică, 1978;
[2] Christina Zalaru, Cornelia Cercasov, Adalgiza Ciobanu “ Curs de Chimie Organica Ed. A
2-a revazuta si adăugita Ed. Univ. din Bucuresti, 2012
[3] Murgulescu, IG, Sahini, V E, “Introducere în chimia fizică”, Ed. Academiei Republicii
Socialiste Romania, Bucuresti, volumul I, 2, 1978
[4] https://dexonline.ro/definitie/digestiv