ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ

“FUNDENI”

REFERAT
SURSE NATURALE

ELEV PROFESOR
DINU IOANA DANIELA FLORENTA MIHAI
CLASA 1K AMG

AN ȘCOLAR
2019 - 2020
 ANALIZE MEDICALE. ANALIZA GRUPELOR DE
SÂNGE (SISTEMUL 0-AB SI SISTEMUL RH)

Analizele medicale sunt ansamblul de procedee; mai mult sau mai puţin complexe,
care furnizează informaţii asupra aspectului şi funcţionalităţii diverselor organe sau
compartimente ale organismului, ca şi asupra gradului de sănătate sau de boală ce afectează
organismul în cauză. Analizele medicale sunt foarte variate şi asta pentru că tot foarte variată
este şi funcţionalitatea organismului uman, cea mai complexă maşină biologică pe care a
creat-o vreo¬dată natura.
Analizele medicale au valori ce se incadreaza in anumite limite normale. Cresterea
acestor valori sau scaderea lor sub limitele normalului sunt considerate anormale sau
patologice. Sunt frecvent intalnite situatiile, exceptand boala in sine, care pot modifica
valorile normale ale analizelor. Cunoasterea acestor cauze in scopul eliminarii lor sunt de
ajutor atat pacientului cat si medicului care executa sau interpreteaza analizele.
Valorile normale ale analizelor trebuie interpretate si in raport de conditiile locale, de
obiceiurile alimentare, de factori climatici si geografici si chiar in raport cu factorii genetici.
Este foarte important de subliniat ca in majoritatea cazurilor analizele medicale singure nu
pot servi la stabilirea unui diagnostic. Acestea sunt doar un instrument ajutator la indemana
medicului care corelat cu alte investigatii conduce la stabilirea diagnosticului.

Fig. 1. Prelevarea probelor

2
 Tabel 1

Alte analize:

Tabel 2

3
Analiza grupelor de sange:

Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din
apa, din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare
(globule rosii, globule albe si trombocite). In situatia in care sangele recoltat din vena
pacientului este introdus intr-o eprubeta se coaguleaza dupa cateva minute. Apoi acesta se
separa intr-un strat lichid, superior, care se numeste ser si intr-un strat inferior, solid care este
cheagul.

Daca in eprubeta in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta

(prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza, dar se
separa tot in doua straturi: stratul superior, lichid constituit din plasma si stratul inferior,
solid, constituit din elementele celuare 3 necoagulate.

Globulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difera din punct de vedere imunologic. Ele se
deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante chimice speciale,
care se regasesc atat pe suprafata eritrocitelor cat si in serul sanguin. Pe baza acestor
deosebiri in compozitia sangelui, oamenii au fost impartiti in mai multe grupe sanguine. Dar
in mod obisnuit, in laborator se analizeaza numai doua sisteme de grupe sanguine sistemul
OAB si sistemul RH.

 Sistemul OAB

Sistemul OAB cuprinde patru grupe sanguine. Cu exceptia grupei 0(1) globulele rosii
contin o substanta cu rol de antigen numita aglutinogen. Pe de alta parte, serul oamenilor, cu
exceptia grupei AB(IV), contine alta substanta cu rol de anticorpi (aglutinina). Exista doua
aglutinine: anti-A si anti-B. Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele respective
(anti-A si anti-B) produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulelor rosii. Este deci foarte
important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu se intalneasca antigenul A cu
anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpii anti-B.

Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutinogene) i s-a spus si
gange de grupa zero (0). De aceea aceste persoane au fost numite "donatori universali" de
sange, pentru ca sangele lor poate fi donat la subiectii care poseda alte grupe sanguine de
sange, fara teama de a se produce accidente de transfuzie. Iar persoanele care apartin grupei
de sange AB (IV) neposedand in serul lor anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu
aglutinogenele, pot primi sange de la subiectii cu alte grupe de sange, de aceea au fost numiti
"primitori universali" de sange. Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea
sti in cazuri de boli si accidente grave, ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul pentru
a i se face transfuzia cu sange din grupa potrivita.

Transfuzia sanguina facuta cu sange nepotrivit cu grupa persoanei tratate poate produce
accidente grave de transfuzie. Grupa sanguina cea mai intalnita la noi in tara este AII urmata
in ordine descrescatoare de 0I, BIII si ABIV.

4
 Tabel 3 Grupele umane sanguine in sistemul OAB

 Sistemul Rh

Pe baza sistemului Rh, globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele
care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh
negative). Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa
85% din populatie, iar restul persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh
negative. In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa
aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. Deoarece globulele rosii ale
persoanelor Rh negative nu contin factor Rh, sangele acestora poate fi transfuzat la
persoanele Rh pozitive fara nici o teama, caci lipsind factorul Rh, nu pot lua nastere nici
anticorpii (aglutinina anti-Rh).
Sistemul Rh clasifică sângele uman după prezența sau absența unor proteine specifice
pe suprafața hematiilor. Determinarea statutului Rh ține cont de cea mai frecventă dintre
acestea: factorul D, sau antigenul D Indivizii ale căror hematii prezintă antigen D pe
membrană sunt considerați Rh+ (pozitiv), ceilalți Rh- (negativ). Spre deosebire de sistemul
OAB, în sistemul Rh absența antigenului nu presupune existența anticorpilor specifici;
indivizii Rh- nu au în mod normal în ser anticorpi anti D.
Statutul Rh se asociază obligatoriu grupei din sistemul AB0, astfel că "grupa
sanguină" este exprimată prin adăugarea semnului + sau - la grupa AB0; de exemplu: A+, B+,
0+, 0- , etc. Aceste informații reprezintă minimul necesar în practica medicală pentru
realizarea unei transfuzii.

5
 Figura 1. Compatibilitatea grupelor de sange

BIBLIOGRAFIE

[1]. Ionescu A, Rinderu E – Alimenta¡ia si medica¡ia în efortul sportiv – Ed. Universitariå

Craiova, 2004
[2]. Haulica I – Fiziologie umanå - Ed. Medicalå Bucuresti, 1987
[3].Bedelconu DD, Manta I – Biochimie medicalå ¿i farmaceuticå, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1985.
[4]. http://romcrest.org/file/2016/03/Ghid-explicativ-al-principalelor-ANALIZE-MEDICALE.pdf