ARGUMENT

Am ales această temă pentru proiectul meu de absolvire deoarece am vrut să

fac cunoscute cat mai multe informaţii despre „Alimentația sănătoasă și grupele
sanguine”, pentru a putea evita multe incidente neplăcute şi pentru a ştii cum să
mâncăm sănătos fără a ne îmbolnăvi organismul.

În această lucrare o să prezint câteva aspecte legate de grupele sanguine şi

alimentaţie, fiind convinsă că fiecare dintre noi ar dori să cunoască cât mai multe
despre alimentaţia sănătoasă.

Lucrarea prezintă recomandări alimentare generale, adecvate fiecărei grupe

sanguine, bazate pe mai multe tipuri de alimente: carne, peşte, produse lactate,
legume, fructe etc.

Grupele sanguine sunt privite nu numai din punct de vedere al alimentaţiei,

ci şi al sănătăţii, în acest sens ţinându-se cont de particularităţile fiecăreia.

Un organism sănătos este rezultatul unei alimentaţii complete şi echilibrate

şi totul începe de dimineaţa cu un mic dejun. Medicii şi nutriţioniştii au convenit:
„o porţie de cereale în fiecare dimineaţă, intr-un bol cu lapte sau iaurt, va avea un
efect deosebit asupra organismului tău”.

Până nu demult, răspunsul la aceasta întrebare era necesar doar în cazul în

care se punea problema unei transfuzii de sânge, a unui transplant de organe sau a
vreunei afecţiuni a sistemului imunitar. În ziua de astăzi a devenit insa tot mai clar
ca în cazul fiecărui individ în parte, trăsăturile genetice constituie factori esenţiali
în determinarea predispoziţiei pentru anumite afecţiuni. Astfel, se poate spune ca
exista boli ce apar cu o frecventa mai mare la persoanele care aparţin unei anumite
grupe sanguine, decât la celelalte. De aceea, o alimentaţie care ia în considerare
caracteristicile genetice, determinate de grupa sanguina a respectivei persoane, va
contribui în mare măsura la menţinerea stării de sănătate a acesteia. Dimpotrivă,
privarea organismului de vitaminele si mineralele indispensabile unei anumite
grupe sanguine, poate duce la apariţia unor afecţiuni.
 CAPITOLUL 1

GRUPA SANGUINA

Termenul de grupă sanguină (sau grup sanguin) este folosit pentru a

caracteriza sângele unui individ în funcție de prezența sau absența unui antigen pe
suprafața eritrocitelor acestuia. Majoritatea antigenelor de grup sanguin sunt de
natură glicoproteică, oarecum stabile din punct de vedere genetic, unele fiind
întâlnite la mai multe specii de mamifere în forme identice. Această trăsătură a lor
poate fi invocată drept argument în favoarea unității lumii vii.

Datorită faptului că reacția antigen-anticorp la care participă antigenele de

grup sanguin și anticorpii lor specifici este una de aglutinare (se soldează cu
aglutinarea hematiilor) antigenele se mai numesc și aglutinogene, iar anticorpii
și aglutinine.

În practica medicală curentă prezintă importanță sistemele AB0 și Rh. Restul

sistemelor de antigene sunt utilizate în medicina legală, aplicațile lor cele mai
importante fiind în stabilirea paternității și în diferite anchete de filiație, însă în
prezent aceste proceduri tind să fie înlocuite de către analiza ADN.

Grupa de sange este o caracteristica mostenita de la parinti, care determina

compatibilitatea cu alte persoane in situatia unei transfuzii de sange . Stabilirea
acesteia este foarte importanta pentru a se putea sti, in caz de boli sau accidente
grave, care este grupa de sange de care persoana afectata are nevoie. Cea mai
intalnita grupa de sange din Romania este A pozitiv si cea mai rara este AB
negativ. In cazul unei transfuzii gresite, persoana care primeste sange de la un
donator diferit intra in soc transfuzional si decedeaza.
 Sangele este constituit din plasma si din trei feluri de celule
sangvine: leucocite(globulele albe), eritrocite (globulele rosii) si trombocite
(plachete sagvine, celule cu rol in coagularea sangelui). Grupa sanguina a unei
persoane depinde de antigenii (substante care stimuleaza raspunsul sistemului
imunitar - adica proteine si zaharuri) prezenti la suprafata globulelor rosii. Cand o
persoana primeste sange, antigenii anunta organismul ca este vorba de un corp
strain. Acestia determina daca o transfuzie de sange va fi acceptata sau nu.

Exista trei tipuri de antigeni (A, B si AB) care permit distingerea a patru grupe
sangvine diferite. Grupa 0 se caracterizeaza prin absenta antigenilor la suprafata
globulelor rosii.

1.1 Grupe sanguine diferite

In 1900 a fost descoperit primul sistem de determinare a grupelor sanguine - AB0 -

in urma mai multor incercari de transfuzie nereusite. Totusi, cauzele pentru care
pacientii mureau au fost elucidate. Astfel, s-au descoperit patru grupe sanguine
diferite: A, B, AB si 0(sau grupele 1, 2 3 si 4). Diferenta acestora era data de
prezenta antigenilor la suprafata globulelor rosii. Exceptia o constituie grupa 0
(denumire provenita de la faptul ca nu contine antigeni), ale carei globule rosii
contin totusi o substanta cu rol de antigen, denumita aglutinogen.

Cel de-al doilea sistem – Rhesus - este necesar in caz de imunizari si in special in
cazul incompatibilitatii dintre fetus si mama. Sistemul Rhesus: Rh + (pozitiv) sau
Rh – ( negativ) este al doilea sistem antigenic specific globulelor rosii. Acesta se
bazeaza pe prezenta a cinci antigeni: D, C, E, c si e. Persoanele cu Rh pozitiv sunt
cele care poseda antigenul D. De exemplu, o persoana cu grupa 0 care este
purtatoare de antigenul D are grupa sanguina 0 pozitiv. Potrivit statisticilor,
aproximativ 85% din populatie au Rh pozitiv, in timp ce restul de15% au Rh
negativ.

In Romania, grupele sanguine sunt repartizate astfel: 43% - grupa A, 33% grupa 0,
16% - grupa B si 8% grupa AB.

Importanța grupelor sanguine rezidă în indicarea compatibilității sau

incompatibilității dintre donator și primitor în cazul transfuziilor. Teoretic,
compatibilitatea reprezintă situația în care întâlnirea antigenului de pe hematii cu
anticorpi specifici este exclusa.

1.2 Sistemul AB0

Sistemul AB0 se bazează pe existența a două aglutinogene, notate A și B, și a două aglutinine
specifice: α (anti A) și respectiv β (anti B). Landsteiner a observat o regulă a excluziunii reciproce,
concretizată în faptul că indivizii care prezintă pe eritrocite un aglutinogen nu au niciodată în plasmă
aglutinina omoloagă. Un individ poate dispune de unul, ambele sau de nici unul din aglutinogene.
Întotdeauna există aglutinine corespunzătoare aglutinogenului care lipsește, iar când sunt prezente atât
A cât și B, nu vor exista aglutinine. Astfel, există 4 grupe principale în sistemul AB0:

Grupa Grupa Aglutinogen Aglutinine

(Landsteiner) (Janský) (antigen) (anticorpi)

0 (zero) I nu are α și β

A II A β

B III B α

AB IV A și B nu are

1.3 Aglutinogenele sistemului AB0

 Primele eritroblaste care prezintă pe membrană aceste antigene apar în
luna a III-a de viață intrauterină. Antigenele A și B au o structură de bază comună,
ele formându-se astfel:

1. Un substrat mucopolizaharidic de bază este modificat, sub acțiunea unei

gene H, prin adăugarea unei molecule de L-Fucoză, rezultând substanța H,
sau antigenul H, comun pentru A și B. Este important de menționat faptul că
substratul mucopolizaharidic are structură comună cu cea a unui antigen
specific pneumococului. De fapt gena H codifică oglicoziltransferază, neapărat
necesară pentru a sinteza atât A cât și B.

2. Dacă în genotip există gena A, atunci aceasta determină și ea sinteza unei

glicoziltransferaze, care va determina atașarea la substanța H a unui rest de N-
acetil-galactozamină, rezultând astfel antigenul A.

3. Dacă în genotip există gena B, ea determină sinteza unei

glicoziltransferaze care atașează la substanța H un rest de D-Galactoză, rezultând
antigenul B.

4. Dacă genotipul cuprinde atât gena A cât și gena B, relația dintre ele
este de codominanță, fenotipul rezultant prezentând ambele aglutinogene, în
cantități aproximativ egale, adică grupa sanguină AB.

Aglutininele sistemului AB0

Sunt anticorpi (gamaglobuline, imunoglobuline) cu structură și origine

obișnuite, din clasele IgM și IgG. Cea mai mare parte sunt IgM, netraversând
bariera placentară. Mai sunt numite și hemaglutinine sau izohemaglutinine.
 Titrul lor este aproape nul la naștere, devenind detectabili la vârsta de
aproximativ 6 luni. Cresc apoi în ritm constant până la 8-10 ani, când ajung la titrul
ce se va menține pe tot parcursul vieții adulte. Scad la bătrânețe, dar nu dispar.

Este încă incertă calea prin care un organism care nu a luat niciodată
contact cu antigenele de grup AB0 ajunge să sintetizeze acești anticorpi.

1.4 Genetica sistemului AB0

Trei alele sunt implicate în determinismul genetic al sistemului

AB0: IA (sau A), IB (sau B) și i. Relațiile funcționale dintre ele sunt următoarele:

IA și IB sunt codominante, adică atunci când există amândouă caracterul

rezultat este intermediar, deoarece ambele gene funcționează în paralel.

IA și IB sunt dominante față de i, adică atunci când i există în genotip alături

de IA sau IB va apărea caracterul corespunzător lui IA sau respectiv lui IB

Alela i mai este notată și I0 sau 0. Ea este nefuncțională, adică nu codifică

sinteza niciunei glicoziltransferaze. Genotipul ii corespunde grupei 0 și se
caracterizează prin prezența pe hematii a antigenului H, nemodificat. Locusul
alelelor menționate este situat pe cromozomul 9, brațul lung, banda 3, subbanda 4
(9q34).

Genotipurile posibile pentru fiecare fenotip sunt dupa cum urmeaza :

Grupa (fenotipul) Genotipuri posibile

 0 (zero) ii

A IAIA sau IAi

B IBIB sau IBi

AB IAIB

Fenotipul Bombay

Gena H, care condiționează sinteza antigenului H, precursorul comun al

antigenelor A și B, are o alelă recesivă foarte rară, h, nefuncțională. În cazuri
extrem de rare, în care apare genotipul hh, antigenul H nu mai este sintetizat, și
implicit este imposibilă sinteza antigenelor A sau B, chiar dacă genele respective
există. Individul în cauză are sânge de grup 0 fals (fenotip Bombay),
notat 0h sau 0hh. Numele vine de la primul caz documentat, al unei femei
din Bombay. Persoanele cu fenotip Bombay sintetizează anticorpi anti H și, deși la
testările uzuale apar ca având grupă 0, nu pot primi sânge decât de la alte persoane
cu fenotip Bombay, deoarece grupa 0 adevărată are antigen.

Frecvența alelelor și fenotipurilor AB0

Cea mai frecventă la nivelul întregii populații umane este IA, urmată de i și
de IB. Se consideră că IA este cea mai veche, i provenind din aceasta printr-o
deleție. Deoarece IBeste a treia ca frecvență, se poate spune că a apărut ultima,
probabil tot din IA.

La români, frecvența fenotipurilor este:

Grupa 0 34%

Grupa A 41%
 Grupa B 19%

Grupa AB 6%

În populația globală, frecvențele sunt:

Grupa 0 46%

Grupa A 40%

Grupa B 10%

Grupa AB 4%

Sistemul Rh

Sistemul Rh clasifică sângele uman după prezența sau absența unor proteine
specifice pe suprafața hematiilor. Determinarea statutului Rh ține cont de cea mai
frecventă dintre acestea: factorul D, sau antigenul D.

Indivizii ale căror hematii prezintă antigen D pe membrană sunt

considerați Rh+ (pozitiv), ceilalți Rh- (negativ). Spre deosebire de sistemul AB0,
în sistemul Rh absența antigenului nu presupune existența anticorpilor specifici;
indivizii Rh- nu au în mod normal în ser anticorpi anti D.

Statutul Rh se asociază obligatoriu grupei din sistemul AB0, astfel că "grupa

sanguină" este exprimată prin adăugarea semnului + sau - la grupa AB0; de
exemplu: A+, B+, 0+, 0- etc. Aceste informații reprezintă minimul necesar în
practica medicală pentru realizarea unei transfuzii.
 Genetica sistemului Rh

Factorul D este codificat de o genă (1p36.2-p34) D. Aceasta determină direct

sinteza antigenului D, și are o alelă recesivă d. Deci indivizii cu fenotip Rh+ pot
avea genotip DD sauDd, pe când cei Rh- doar dd. În aceeași zonă a cromozomului
mai există și un locus pentru altfel de alele: C, c, E, e (locusul CE). Ordinea pe
cromozom este C-E-D, și din acest motiv se tinde către înlocuirea prescurtării CDE
cu CED. Alelele C, c, E, e, D, d se transmit înlănțuit. Astfel, pot exista 8
haplotipuri (haplotipul reprezintă configurația genelor pe un singur cromozom
dintr-o pereche): Dce, DCe, DcE, DCE, dce, dCe, dcE, dCE. C, c, E și e nu se
exprimă decât când în genotip nu există D.

Frecvența fenotipurilor Rh

La nivelul populației globale, frecvența fenotipurilor Rh este:

Rh+ 84%

Rh- 16%

La poporul român, frecvențele sunt apropiate de media globală, cu 86% Rh+, iar ca
medie pentru populația europeană se consideră 85% Rh+. Există abateri
remarcabile de la medie în cazul unor populații. Spre exemplu, la africani, asiatici
și eschimoși, frecvența fenotipului Rh+ este peste 95%.

Compatibilitate

Problema compatibilității se pune atunci când se dorește realizarea

unei transfuzii sanguine. Clasic, în sistemul AB0, există noțiunile de donator
universal (cu referire la grupa 0, care nu are aglutinogene) și de primitor
universal (cu referire la grupa AB, care nu are aglutinine). Ele nu sunt însă utile
decât pentru transfuzii cu volum redus de sânge, mai mic de 500 ml. În cazul
transfuziei a peste 500 ml, se folosește exclusiv sânge izogrup, adică de aceeași
grupă cu a primitorului.

În cazul transfuziei de sânge integral compatibilitățile sunt rezumate în următorul tabel:

Compatibilitate AB0/Rh pentru sânge integral * = mai puțin de 500 ml

Grupa Poate dona la Poate primi de la

0- 0-, 0+, AB+*, AB-*, A+*, A-*, B+*, B-* 0-

0+ 0+, A+*, B+*, AB+* 0-, 0+

A- A-, A+, AB-*, AB+* A-, 0-*

A+ A+, AB+* A-, A+

B- B-, B+, AB-*, AB+* B-, 0-*

B+ B+, AB+* B-, B+

AB- AB-, AB+ A-*, B-*, 0-*, AB-

AB+ AB+ A-*, A+*, B-*, B+*, 0-*, 0+*, AB-, AB+

CAPITOLUL II
 ALIMENTATIA PE GRUPE SANGUINE

Grupa O

Grupele sanguine sunt fundamentale in logica suprema a naturii, urmand un

traseu neintrerupt de la cel mai timpuriu moment al creatiei umane pana in prezent.
Grupele sanguine pot fi folosite ca amprenta celulara si ne dezvaluie multe mistere
ce marcheaza starea noastra de sanatate sau de boala. Din acest punct de vedere
este valabila zicala: "mancarea unui om este otrava altuia" .

Stiinta grupelor sanguine permite alegerea unei alimentatii adecvate pentru

prevenirea unor boli, incetinirea imbatrinirii, tratarea obezitatatii. Sfatul nostru este
sa urmezi dieta grupei sanguine cel putin doua saptamani si vei sesiza in aceasta
perioada multe schimbari: un nivel mai crescut de energie, scadere in greutate (sau
crestere, dupa caz), o reducere a tulburarilor digestive, ameliorarea problemelor
cronice de sanatate.

Fiecare om este unic, avem nevoi nutritionale diferite; de aceea singura

modalitate de a mentine sanatatea sau de a vindeca boala este adaptarea hranei la
nevoile specifice fiecarui individ. Grupa sanguina este cheia care descuie usa spre
misterele sanatatii, bolii, longevitatii, vitalitatii, echilibrului emotional, ea
determina rezistenta fata de boli, eficienta cu care ardem caloriile, raspunsul la
stres si insasi personalitatea noastra.

Analiza grupelor sanguine a furnizat explicatii privind faptul ca unii oameni

sunt capabili sa piarda in greutate urmand anumite diete, in timp ce altii nu, unii
oameni isi mentin vitalitatea la varste inaintate in timp ce altii se deterioreaza fizic
si mental. Fiecare grupa sanguina contine mesajul genetic al alimentatiei si
comportamentului stramosilor nostri. Istoria umanitatii este istoria supravietuirii.
 Grupa 0 semnifica "vechimea". Primii oameni erau vanatori iscusiti, deci
carnea (proteinele) reprezentatau principala sursa de energie. Acesta a fost
momentul in care atributele digestive ale grupei 0 s - au definitivat. Omul cu grupa
0 hranit cu proteine are un sistem imunitar puternic, este viguros si rezistent. Intre
sange si alimentele consumate se produce o reactie chimica care face parte din
mostenirea genetica, din acest motiv sistemul digestiv si imunitar este influentat si
acum, de alimentele pe care le consumau stramosii cu aceeasi grupa sanguina.
Dupa ce vanatul s - a imputinat oamenii au plecat in cautarea hranei in alte zone
ale globului. De aceea grupa 0 este predominanta si este "donator universal".

CARACTERISTICILE GRUPEI 0

- Consumator de carne;

- Tract digestiv viguros, dar cu aciditate crescuta;

- Sistem imunitar hiperactiv;

- Intoleranta fata de adaptarile la dieta si la mediul inconjurator;

- Raspunde optim la stres printr - o activitate fizica intensa;

- Necesita un metabolism eficient pentru a se mentine suplu si energic prin

suplimentarea alimentatiei cu iod si calciu;

- In ceea ce priveste personalitatea, grupa 0 poarta o memorie genetica de

putere, rezistenta, indrazneala, incredere in fortele proprii, putere de
concentrare, actiune si un dezvoltat simt de autoconservare.

Recomandari pentru controlul greutatii

Exista mai multi factori care influenteaza cresterea in greutate pentru grupa 0:
Reglarea tiroidiana. Oamenii cu grupa 0 au tendinta spre hipotiroidism (nivelul
scazut al hormonilor tiroidieni, lipsa iodului). Efectele hipotiroidismului sunt:
cresterea in greutate, retentie de lichide, scaderea masei musculare si oboseala.
Factorul principal al cresterii in greutate este glutenul care se gaseste in toate
produsele pe baza de grau. Urmand dieta grupei 0 prin reducerea consumului de
cereale, paine si paste fainoase se constata scaderea in greutate. Alimentele care
favorizeaza cresterea in greutate pentru grupa 0:graul, porumbul, fasolea uscata,
lintea, varza, conopida, mustarul. Alimente benefice care favorizeaza scaderea in
greutate pentru grupa 0: sarea iodata, pestele, ficatul, carnea rosie (vita), spanacul
si toate legumele verzi.

CAPITOLUL III
 DIETA ADECVATA GRUPEI O

Dieta adecvata grupei dvs. de sange va va ajuta sa slabiti, sa fiti mereu in

forma si sa reduceti riscul aparitiei unor boli. Cel putin, asa sustine Peter D'Adamo,
creatorul dietei in functie de grupa de sange, in cartea sa “Alimentatia adecvata
celor 4 grupe sanguine”. Nu e de mirare ca numeroase staruri de la Hollywood,
printre care Liz Hurley si Courtney Cox au adoptat imediat aceasta dieta.

Grupa de sange O (Vanatorul)

Grupa O este cea mai veche grupa sangvina din punct de vedere al evolutiei.
Primii oameni erau vanatori, principala lor sursa de energie fiind proteinele de
origine animala. Reprezentantii grupei O digera carnea cu usurinta deoarece au o
aciditate gastrica crescuta.

Prin urmare, dieta recomandata pentru grupa sangvina O este bogata in

proteine, saraca in glucide, bazata pe carne si peste, dar exclude cerealele si
lactatele. In plus, D'Adamo incurajeaza practicarea de exercitii fizice intense –
aerobic si jogging. Factorii care favorizeaza pierderea in greutate: limitarea
consumului de cereale, paine si leguminoase.

Fructele recomandate sunt cele alcaline – fructele de padure si prunele – tinand

cont de aciditatea crescuta a reprezentantilor acesti grupe.
Grupa O ar trebui sa limiteze consumul de produse lactate – deoarece nu sunt
tolerate de sistemul digestiv.

Caracteristicile grupei sangvine O:

» incredere in fortele proprii, putere de concentrare, rezistenta
» simt dezvoltat de autoconservare
» sistem digestiv rezistent
» sistem imunitar hiperactiv
» lipsa de adaptare la noi conditii alimentare sau de mediu
» predispozitie spre activitatea fizica intensa
» raspunde la stres prin intensificarea activitatii fizice

Exista asemanari intre Grupa B si Grupa O in privinta reactiei la glutenul din

griu care determina incetinirea metabolismului. Daca mincarea nu este eficient
digerata si nu este folosita drept “combustibil” pentru nevoile energetice ea se
depoziteaza sub forma de grasime. Pesoanele cu grupa B isi pot controla cu
usurinta greutatea aplicind dieta specifica acestei grupe deoarece nu intimpina nici
o bariera fiziologica cum ar fi problemele homonale sau digestive(asa cum se
intimpla cu grupa O)

Alimentele care trebuie evitate deoarece favorizeaza cresterea in

greutate pentru grupa B: porumb, griu, linte, arahide, semintele de susan. Aceste
alimente afecteaza buna functionare a metabolismului ducind la oboseala, retentie
hidrica si hipoglicemie. Deci persoanele care au grupa B si doresc sa slabeasca
trebuie sa evite cu siguranta griul si produsele derivate.

Alimente benefice care favorizeaza scaderea in greutate pentru grupa B: legume

verzi, carne slaba, ficat, produse lactate(cu continut mic de grasimi), oua, ceai de
lemn dulce.

Recomandari generale pentru dieta grupei B

Grupa sanguina B se aseamana in multe privinte cu grupa sanguina O.

Oamenii care au grupa B sunt in general rezistenti si ageri capabili sa reziste la
multe dintre cele mai severe boli caracteristice epocii moderne cum ar fi
cardiopatiile si cancerul. Chiar si atunci cind contracteaza aceste boli ei le vor
supravietui aproape sigur. Persoanele cu grupa B sunt predispuse mai degraba la
tulburari rare cum ar fi : scleroza multipla, sindromul de oboseala cronica.

B vine de la balanta. Dieta grupei B este echilibrata si complexa incluzind o

mare varietate de alimente. Reprezinta cea mai buna combinatie dintre regnul
animal si cel vegetal.

O alimentatie sanatoasa pentru grupa B trebuie sa includa: carne rosie, peste,

lactate, legume si fructe.

Pentru grupa B se recomanda in special evitarea carnii de pui. Este preferabil

sa consumi carne rosie mai ales miel si iepure. Carnea de vita sau de curcan poate
fi consumata in cantitati moderate. Este bine sa eviti carnea de porc.

Alimentele marine sunt foarte benefice, in special pestii oceanici de apa

adinca (codul si somonul) precum si pestii cu carne alba. Alimentele marine
reprezinta surse excelente de proteine de calitate si uleiuri nutritive.
Evitati toate crustaceele: crabi, homari, creveti.

Grupa B este singura grupa sanguina pentru care produsele lactate sunt
foarte benefice. Uleiul de masline se recomanda pentru digestie si eliminarea
deseurilor din organism. Cerealele care trebuie evitate sunt griul, porumbul si
secara deoarece incetinesc metabolismul si favorizeaza retentia apei, depozitarea
grasimilor si oboseala. O alternativa benefica o reprezinta orezul.

Legumele (in special cele cu frunze verzi) sunt foarte nutritive si

benefice din acest motiv se recomanda cit mai des (3-5 portii pe zi). Eliminati
complet rosiile din dieta dvs.

Grupa B tolereaza aproape toate fructele in special ananasul, strugurii, bananele si

prunele. Este bine sa consumi in fiecare dimineata la sculare un suc intaritor (fructe
sau legume) benefic pentru sistemul imunitar si digestiv.Plantele benefice pentru
grupa B sunt : ginseng , ginkgo biloba, menta, ghimber si macese.

Bauturile benefice sunt : ceai verde, ceaiuri de plante, apa si sucuri

naturale. Pentru maximizarea performantelor este bine sa eviti sau sa consumi in
cantitati foarte mici cafea, vin sau bere. Inlocuieste cafeaua cu ceai verde care
contine cofeina si creste imunitatea. Bauturile alcoolice distilate sunt interzise.
 BIBLIOGRAFIE

- Peter J. D’Adamo - Alimentaţia adecvată celor 4 grupe sanguine,

Bucureşti, Ed. Roata, 2004
- Karen Vago, Lucy Degremont - Alimentaţia după grupa sangvină,
Bucureşti, Ed. Niculescu, 2007
- Anita Hessmann Kosaris - Dieta grupelor sanguine, Bucureşti, Ed.
Gemma, 2002
- Jorg Eikmann - Personalitatea grupelor sanguine, Bucureşti, Ed. Gemma,
2004
 Cuprins

ARGUMENT............................................................................................................1

CAPITOLUL 1..........................................................................................................3

GRUPA SANGUINA................................................................................................3

1.1 Grupe sanguine diferite....................................................................................4

1.2 Sistemul AB0...................................................................................................5

1.3 Aglutinogenele sistemului AB0.......................................................................6

1.4 Genetica sistemului AB0..................................................................................7

CAPITOLUL II.......................................................................................................12

ALIMENTATIA PE GRUPE SANGUINE............................................................12

CAPITOLUL III......................................................................................................15

DIETA ADECVATA GRUPEI O...........................................................................15

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................19