AMENAJAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI ÎN REGIUNEA SUD-

MUNTENIA

I. Prezentare generală

1.1. Pozitionarea geografica

Regiunea Sud Muntenia este situată în partea de Sud-Est a României, învecinându-se la Nord
cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de granite
natural - fluviul Dunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.
Prezența în Sudul Regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea
comunicații cu cele opt țări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre -Marea Neagră de
avea ieşire la Marea Neagră şi deci acces la Portul Constanța- principala poartă maritimă a țării
1.2 Istoricul zonei
Muntenia este un pamânt al contrastelor. Din nord, de la semetele culmi ale Carpatilor, si
pâna în sud, la atractiile si misterele Dunarii, Regiunea dispune de o multime de bogatii ce
asteapta sa fie descoperite.
Cunoscuta în trecut drept Valahia sau Tara Româneasca, Muntenia are o istorie bogata si
fascinanta. În Nord, poalele Muntilor Fagaras ofera, la Arefu, un fundal dramatic pentru castelul
lui Vlad Tepes, domnitor român cunoscut în strainatate mai ales datorita asocierii cu personajul
Dracula al lui Bram Stoker, în vreme ce în Sud un numar impresionant de situri arheologice au
început sa atraga din ce în ce mai multi arheologi.
1.3 Relief
Relieful şi geologia Regiunea Sud - Muntenia se întinde de la 450 36’ latitudine nordică
până la 430 30’ latitudine sudică şi de la 280 longitudine estica până la 240 26’ longitudine
vestică. În partea de nord, Regiunea Sud Muntenia se învecinează cu Regiunea 7 Centru de-a
lungul crestei Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi.
În partea de NE, limita este una administrativă cu Regiunea 2 Sud-Est (judeţele Buzău şi
Brăila), la sud de râul Buzău. În partea de est şi sud, limita este dată de cursul Dunării. Limita
vestică este tot una administrativă cu Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia (judeţele Vâlcea şi Olt) şi este
dată de cursurile râurilor Topolog, Vedea, Cotmeana.
În centrul regiunii se află Regiunea 8 - Bucureşti Ilfov. Regiunea Sud Muntenia este una
dintre cele mai mari regiuni ale ţării, astfel:  Suprafaţa – 34.453 km2 , reprezentând
aproximativ 14,45% din suprafaţa României;  Populaţia – 3.254.562 locuitori, reprezentând
aproximativ 15% din populaţia totală a ţării.
1
 Relieful Regiunii Sud Muntenia este caracterizat de o mare varietate, diferenţa de nivel
fiind de peste 2400 m este repartizată proporţional, coborând în trepte de la nord la sud, din
crestele Munţilor Făgăraş şi Bucegi şi până în Lunca Dunării. Munţii Făgăraş sunt alcătuiţi din
şisturi cristaline, reprezentând unitatea montană cea mai înaltă nu numai din Carpaţii
Meridionali, dar şi din întreaga ţară, cu vârful cel mai înalt, Moldoveanu de 2544 m, urmat de
Negoiu, de 2535 m. În timp ce spre nord, munţii Făgăraş, prezintă o mare denivelare,
materializată printr-un puternic abrupt, înspre sud aceştia coboară în trepte.
Relieful muntos este reprezentat în judeţul Dâmboviţa prin masivul Bucegi– Leaota.
Morfologic, munţii Bucegi corespund unui sinclinal suspendat, înălţat spre nord (2000-2500m),
coborât spre sud (1300 m) şi mărginit de abrupturi spre exterior.
În judeţul Prahova Munţii Bucegi impresionează prin altitudinile lor, dar şi prin
abrupturile estice şi nordice, a vârfurilor Caraiman (cu emblematica cruce de metal), Coştila
(2498 m), şi Omu (2505 m). Munţii Ciucaş au altitudini mai modeste, respectiv Vârful Ciucaş -
1954 m. Dealuri subcarpatice, faţă de care munţii se înalţă abrupt spre nord cu 400-500 m, iar
spre sud, dealurile scad în înălţime, pierzându-se treptat în câmpie, mai ales la vest de Argeş.
Relieful subcarpatic este format dintr-o succesiune latitudinală de sinclinale şi anticlinale,
distingându-se două subunităţi: - Subcarpaţii externi care fac trecerea de la câmpiile piemontane
la zona montană; - Subcarpaţii interni care fac trecerea de la subcarpaţi la munte Câmpia este
forma de relief predominantă şi cuprinde în totalitate suprafaţa judeţelor Călăraşi, Giurgiu,
Ialomiţa şi Teleorman. Astfel, câmpia deţine o pondere de 70,7% din suprafaţa regiunii, urmează
dealurile cu 19,8% şi munţii cu 9,5%. Altitudinea medie a regiunii este de 1263 m, cu precizarea
că altitudinea medie a judeţelor din nord este de circa 350 m, iar a celor din sud de circa 35 m.
Altitudinea medie a principalelor localităţi din regiune este de circa 500 m, cu precizarea că
există mari diferenţe între localităţile din nord care au altitudini mari (Azuga 930m, Sinaia
880m) şi cele din sud cu altitudini de 30m faţă de nivelul mării.
1.4 Soluri, vegetatie, fauna
Muntenia prezinta o flora si o fauna variate. Crângurile si padurile care acopera o cincime
din regiune adapostesc ursi, lupi si mistreti, iar pe culmile înalte din nord, acoperite de fagi, brazi
si jnepeni traiesc animale cum ar fi cerbul carpatin, râsul sau capra neagra. În sud, ecosistemul
este total diferit. Cursul Dunarii este, în mare parte, strajuit de copaci care ascund o varietate
uluitoare de animale si pasari. O parte din zonele judetului Calarasi prezinta un ecosistem acvatic
asemanator celui din faimoasa Delta a Dunarii.
Vegetaţia, fauna şi flora - marea varietate a formelor de relief a determinat evidentă
zonalitate pe verticală a vegetaţiei sălbatice şi chiar a plantelor cultivate, distingându-se, de la
nord la sud, următoarele etaje de vegetaţie: etajul alpin, etajul pădurilor răşinoase, etajul
pădurilor de foioase, etajul de stepă.
Flora este deosebit de variată: specii de arbori, arbuşti, specii de plante cărora li s-a
atribuit prin lege calitatea de monument al naturii, de exemplu floarea de colt (Leontopodium
alpinum), garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus calizonius)

2
 Festivalurile si târgurile care au loc în pietele satelor si oraselor evoca rituri si traditii
arhaice, proprii unui mod de viata demult uitat în restul Europei. Totodata, manastirile si
castelele stravechi, cum ar fi Curtea de Arges, amintesc si ele de un trecut zbuciumat si fascinant.
1.5 Hidrografia zonei
Principalul curs de apă al regiunii este fluviul Dunărea, alte cursuri importante de apă fiind:
Olt, Argeș, Dâmbovița și Ialomița. Rețeaua hidrografică este bogată și în lacuri, cele mai
importante fiind: Vidraru, salba de lacuri Mostiștea și lacul Văcărești.
1.6 Climatul regiunii
Clima – dispunerea în trepte a reliefului conduce la apariţia următoarelor tipuri de climă:
climatul de munte, climatul de deal, climatul de câmpie.
Zonalitatea verticală pregnantă impune separarea a două tipuri: subtipul climatului alpin,
corespunzător înălţimilor de peste 1900 m şi subclimatul munţilor mijlocii. Temperatura medie
anuală a fost de 10,22oC caracterizată printr-o minimă de –22,9oC înregistrată în luna martie la
Vf. Omu (jud. Prahova) şi o maximă de 36,5oC înregistrată în luna iulie la Turnu Magurele (jud.
Teleorman).
Vânturile puternice bat tot timpul anului, dominante fiind cele de nord-vest şi est. Climatul
de deal este influenţat de prezenţa unor fenomene de întrepătrundere a elementelor climatice atât
dinspre munte, cât şi dinspre câmpie.
În câmpie în timpul iernii predomină vânturile geroase dinspre stepa rusă (crivăţ) în est, iar
din sud - vest bate austrul care are intensitatea mai mică decât crivăţul şi prevesteşte seceta.

1.7 Economia
Spatial, structura economică a regiunii este caracterizată de dominarea industriei în cele 3
judete (Prahova, Dâmboviţa şi Argeş) din nordul acesteia şi agriculturii în cele 4 judeţe
(Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa) din sud. Compexă şi diversificată, industria este
reprezentată prin toate ramurile ei, ponderea însă deţinând-o industria chimică şi petrochimică
(judeţele Prahova şi Argeş), industria construcţiei de masini, echipamente şi mijloace de
transport (judeţele Prahova, Argeş şi Dâmboviţa), industria textilă, a confecţiilor şi alimentară
etc. În producţia de utilaj petrolier şi chimic şi producţia de automobile, regiunea deţine
supremaţia la nivel de ţară.
Prezentă în toata regiunea, industria are o pondere ridicată în judeţele din Nord, aici aflându-
se si importantele centre urbane ale acesteia: Ploieşti, Piteşti şi Târgovişte - care au constituit si
constituie în continuare poli de dezvoltare şi centre de polarizare pentru noi activităţi industriale
pe lânga cele tradiţionale existente şi pentru investiţiile străine. În ceea ce priveşte agricultura,
condiţiile naturale ale regiunii şi calitatea solului sunt favorabile dezvoltarii tuturor ramurilor din
domeniul acesta.

3
 Suprafaţa agricolă de 2.147.868 ha, reprezinta 71,1% din suprafaţa totală a regiunii, restul
fiind ocupată de păduri (19,3%) şi de ape şi bălţi (3,4%). Din totalul acesteia, ponderea cea mai
mare este deţinută de terenul arabil (80,2%) urmat de păşuni şi fâneţe (15,7%) şi de vii şi livezi
(4,1%). Caracteristic este productia vegetală, orientată spre cultura cerealelor, plantelor uleioase,
plantelor de nutreţ şi legumelor. Reteaua de drumuri naţionale (21,2% din 11.818 km lungime
totala drumuri), în mare parte modernizate, asigura o buna comunicare în special între centrele
urbane din regiune, facilitând totodată accesul din şi înspre diverse centre importante cum ar fi:
Bucuresti-capitala ţării, portul maritim Constanta etc.
Transportul rutier este sustinut de transportul feroviar, din reteaua de căi ferate a regiunii
facând parte 4 magistrale care asigură legătura cu toate regiunile istorice: Moldova, Dobrogea,
Transilvania si Banat. Transportul naval este asigurat de fluviul Dunărea principala cale de
navigaţie transeuropeană . Legătura cu Bulgaria se face prin intermediul a 3 puncte de trecere a
frontierei, cel mai important fiind cel de la Giurgiu-Ruse datorita podului rutier-feroviar existent,
prin acest punct realizându-se una din legaturile principale ale Vestului Europei cu Orientul
Apropiat.

1.7.1 Populatie
Având în vedere că variaţiile mari ale natalităţii produc dezechilibre de lungă durată, o
politică de redresare a natalităţii trebuie să fie pe termen lung şi să urmărească îndeaproape
modificările structurale ale fenomenului, pentru eventuale intervenţii de tip corectiv.
Populatia 2017 3.003.349 milioane de locuitori la nivelul regiunii Sud muntenia
Suprafata: Are o suprafata totala de 34.453 km²
Tabel 1. Populația rezidentă pe județ în Regiunea Sud-Muntenia
Judetul Judetul Judetul Judetul Judetul Judetul Judetul
Arges Calarasi Dambovit Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman
a
2012 611024 305779 517657 281295 273317 761699 378028
1013 606789 303881 515623 281989 271030 756635 378028
2014 604153 301326 512741 278473 269386 752405 367239
2015 600301 298763 509552 276664 267230 747634 361615
2016 595794 295496 505218 274592 264575 740456 355255
2017 590561 292843 501302 274050 262068 732837 349688
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

4
 II. Analiza capacității de cazare în Regiunea Sud Muntenia
2.1 Structura după tipul unităților

Structurile de primire turistice includ:

a)structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri -

apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de
vacanta, campinguri, apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu
alta destinatie, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati
cu functiuni de cazare turistica;

b)structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie

din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate în
municipii, pe trasee si în statiuni turistice;

c) structuri de primire turistice cu functiuni de transport: transport feroviar, transport

rutier, transport fluvial, trasport maritim, transport pe cablu;

d) structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: club, casinol instalatii dei dotari

specifice agrementului turistic;

e) structuri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear.

Tabel 2.Numărul Hotelurilor din Regiunea Sud-Muntenia

An Judetul Judetul Judetul Judetul Judetul Judetul Judetul
Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman
2010 28 1 13 2 8 57 6
2011 33 1 16 2 9 68 5
2012 40 1 17 3 10 74 5
2013 40 1 17 4 11 77 6
2014 40 3 18 4 10 74 6
2015 42 3 18 4 10 81 6
2016 42 3 18 4 10 82 6
2017 43 3 19 6 11 80 8
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Tabel 3. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică

la nivel de regiune
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Hoteluri
115 134 150 156 155 164 165 170
Hosteluri
9 14 16 23 24 26 28 26

5
 Hoteluri
2 2 2 2 2 2 2 3
apartament
Moteluri
34 37 38 42 40 41 39 38
Hanuri
1 1 1 1 2 2 2 2
Vile
48 49 51 56 59 61 58 76
turistice
Cabane
25 23 27 27 29 33 32 30
turistice
Bungalouri
3 3 3 3 3 16 4 16
Campinguri
1 1 1 1 3 3 3 3
Popasuri
1 1 1 1 1 1 3 3
turistice
Casute
2 3 3 3 4 6 6 8
turistice
Tabere de
elevi si 16 13 13 9 9 9 9 9
prescolari
Pensiuni
104 125 126 146 149 171 171 194
turistice
Pensiuni
agroturistic 109 125 147 166 174 203 210 246
e
Spatii de
cazare de pe
navele 2 2 2 2 2 2 2 2
fluviale si
maritime
Total
472 533 581 638 656 740 734 826
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Tabel 4. Capacitatea de cazare turistica existenta la nivel de judete

Judete U.M Locuitori
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
Arges 264 266 297
Calarasi 29 17 29
Dambovita 74 80 81

6
 Giurgiu 12 13 17
Ialomita 27 27 28
Prahova 314 306 347
Teleorman 20 25 27
Total 740 734 826
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

2.2 Nr. Locurilor de cazare

Tabel 5. Numărul locurilor de cazare în Regiunea Sud-Muntenia pe județe
Judete U.M Locuitori

An An An An An An An An
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Arges
5419 5942 7076 7461 7829 8714 8741 9163
Calarasi
534 561 612 643 843 843 868 885
Dambovit
2478 2740 2822 2861 3263 3270 3463 3514
a
Giurgiu
806 814 874 916 570 589 636 817
Ialomita
2807 3021 3106 3183 3114 3163 3151 3169
Prahova
9906 10319 11114 12044 11525 12278 12229 12700
Teleorman
675 714 732 798 1204 1024 1259 1281
Total 22.625 24.111 26.336 27.906 28.168 29.881 30.347 31.529
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

2.3 Nr locurilor după tipul unităților

Tabel 6. Numărul locuitorilor după tipul unităților în Regiunea Sud-Muntenia
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Hoteluri
12380 12872 14320 14437 14411 14722 14819 15179

7
 Hosteluri
356 440 683 1325 1377 1562 1618 1599
Hoteluri
84 84 84 84 84 84 82 114
apartament
Moteluri
1266 1414 1459 1670 1531 1561 1509 1509
Hanuri
20 20 20 20 42 42 42 42
Vile
1031 1191 1226 1407 1382 1471 1445 1647
turistice
Cabane
1197 1210 1285 1297 1240 1194 1323 948
turistice
Bungalouri
36 36 36 36 36 62 62 62
Campinguri
44 342 342 342 614 614 614 614
Popasuri
26 30 30 30 30 30 108 106
turistice
Casute
115 151 151 151 183 211 211 283
turistice
Tabere de
elevi si 2193 1520 1529 1098 1114 1094 1094 1090
prescolari
Pensiuni
1889 2431 2462 2818 2919 3316 3394 3700
turistice
Pensiuni
agroturistic 1654 2036 2357 2845 3049 3582 3690 4300
e
Spatii de
cazare de pe
navele 334 334 352 346 336 336 336 336
fluviale si
maritime
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

III. Analiza circulației turistice în Regiunea Sud Muntenia

3.1 Analiza sosirilor în Regiunea Sud Muntenia

Tabel 7. Analiza sosirilor pe județe în Regiunea Sud-Muntenia

Tipuri de Judete U.M. Numar Turisti
turisti An An An An An An An An

8
 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
ROMÂNI Arges
94878 93304 103357 129781 123307 134986 163189 171049
Calarasi
8510 8258 8487 10237 9200 12322 14477 16015
Dambovita
51692 52314 61421 63622 68894 76551 83226 90084
Giurgiu
19959 18508 17850 18648 17566 21042 22629 23315
Ialomita
39776 34417 37497 35816 37105 37879 41859 38915
Prahova
285505 273433 290331 324333 317693 320548 393375 435635
Teleorman
12115 10349 10320 12981 12037 10260 11736 10635
Total
512435 490583 529263 595418 585802 613588 730491 785648
STRĂINI Arges
15271 17950 19674 31059 26234 25019 32011 38310
Calarasi
1705 2342 2170 1692 1835 3535 3332 3080
Dambovita
3761 3890 5856 4614 5266 6070 6322 6959
Giurgiu
9960 9709 9119 7946 7417 2082 2231 2014
Ialomita
3063 2063 2855 2650 3084 3550 3004 3044
Prahova
44169 45377 45645 48111 48583 51170 73783 73856
Teleorman
887 998 1349 1320 1139 1215 1478 1230
Total
78816 82329 86668 97392 93558 92641 122161 128493
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Se observă că în Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia , atât numărul turiștilor străini cât
și al celor români a crescut de la an la an, astfel: numărul turistilor străini a crescut cu1,63 %,
adică la 128493 persoane în 2016 fata de 2009 cand s au inregistrat 78816 de turisti straini, iar
numărul turiștilor români a crescut la 785648de persoane în 2016, față de anul 2009 cand s-au
înregistrat 512434 persoane, procentul fiind de 1,53%.
De asemenea ponderea turiștilor straini este mai mare decât cea a celor romani. În
privința turiștilor străini, cele mai bine cotate județe sunt Prahova cu aproximativ 74.000(2016)

9
de turiști anual și Argeș cu aproximativ 40.000(2016) de turiști anual. La polul opus se află
Teleorman cu aproximat 1.300(2016) si Giurgiu care are în jur de 2.000(2016) de turiști.
În privinșa turiștilor români, cele mai bine cotate județe sunt Prahova cu aproximativ
440.000 de turiști anual și Argeș cu aproximativ 200.000 de turiști anual. La polul opus se află
Teleorman cu aproximat 11.000 de turiști anual.

3.2 Analiza înnoptărilor in Regiunea Sud Muntenia

Tabel 8. Analiza înnoptărilor pe județe în Regiunea Sud-Muntenia

Tipuri de Judete U.M. Numar Turisti
turisti An 2009 An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014 An 2015 An 2016
ROMÂNI Arges
153398 163404 174670 197284 190660 231908 272595 278915
Calarasi
18883 17403 24814 23679 28187 25568 27266 30044
Dambovit
221266 204570 227950 223968 220868 228945 232796 234007
a
Giurgiu
26640 24949 30077 38609 34168 38256 38152 45160
Ialomita
266588 195600 211941 207848 195025 180852 204565 178319
Prahova
683922 664127 693296 762198 747857 760940 865293 927408
Teleorman
38716 23149 22681 34164 36966 22000 20419 15863
Total
129320 148775 166108
1409413 1385429 1453731 1488469 1709716
2 0 6
STRĂINI Arges
36489 42831 43831 52291 46147 45788 55432 69531
Calarasi
8162 10167 8809 7971 6126 9927 9709 8292
Dambovit
14101 13956 20194 14263 22320 18908 17324 18279
a
Giurgiu
63059 60019 61949 55799 48633 3650 2775 2470
Ialomita
7255 3974 6205 5857 6737 8056 6410 5697
Prahova
132831 134921 145934 147359 129045 137742 154695 180248

10
 Teleorman
3056 5627 5536 3874 2468 2336 2470 2159
Total
264953 271495 292458 287414 261476 226407 248815 286676
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o
unitate de cazare turistică, indiferent dacă fizic este sau nu prezentă în cameră.
Situația înregistrată de indicatorul numărul de înnoptări turiști în județele din
regiunea Sud-Muntenia este analizată în tabelul 8. Se observă că cei mai mulți turiști romîni care
au înnoptat în Regiunea Sud Muntenia au fost în judetul Prahova ajungând în anul 2016 la un
numar de aproximativ 930.000 înnoptări, dar și judetul Argeș în număr de aproximativ 30.000
înnoptări în anul 2016. Cei mai puțini turiști români care au înnoptat în regiune au fost in județul
Teleorman cu aproximativ 16.000 înnoptari în anul 2016.
Se observă că cei mai mulți turiști străini care au înnoptat în Regiunea Sud-
Muntenia au fost tot in județul Prahova cu un număr aproximativ de 180.000 înnoptări, în anul
2016, iar cei mai puțini turiști străini care au înnoptat în regiune în 2016 au fost în județul
Teleorman cu aproximativ 2.200.

3.3 Durata medie a sejurului

Tabel 9: Durata medie a sejurului pe județe în Regiunea Sud-Muntenia

Tipuri de Judete U.M. Zile/ turist
turisti An An An An An An An An
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
ROMÂNI Arges
1,61 1,75 1,69 1,52 1,55 1,72 1,67 1,63
Calarasi
2,22 2,11 2,92 2,31 3,06 2,07 1,88 1,88
Dambovita
4,28 3,91 3,71 3,52 3,21 2,99 2,80 2,60
Giurgiu
1,33 1,35 1,71 2,07 1,95 1,82 1,69 1,94
Ialomita
6,70 5,68 5,65 5,80 5,26 4,77 4,89 4,58
Prahova
2,40 2,43 2,39 2,35 2,35 2,37 2,20 2,13
Teleorman
3,20 2,24 2,20 2,63 3,07 2,14 1,74 1,49

11
 Total
2,75 2,64 2,61 2,50 2,48 2,43 2,27 2,18
STRĂINI Arges
2,39 2,39 2,23 1,68 1,60 1,83 1,73 1,81
Calarasi
4,49 4,34 4,06 4,71 3,34 2,81 2,91 2,69
Dambovita
3,75 3,59 3,45 3,01 4,24 3,11 2,74 2,63
Giurgiu
6,33 6,18 6,79 7,02 6,56 1,53 1,24 1,23
Ialomita
2,37 1,93 2,17 2,21 2,18 2,27 2,13 1,87
Prahova
3,00 2,97 3,20 3,06 2,66 2,69 2.10 2,44
Teleorman
3,45 5,64 4,10 2,93 2,17 1,92 1,67 1,76
Total
3,36 3,30 3,37 2,95 2,97 2,44 2,04 2,23

IV. Amenajarea turistică a teritoriului în Regiunea Sud Muntenia

Strategia se va baza pe o abordare inovatoare în implementare, ce se va concentra
pe dezvoltarea capacității de inovare a regiunii și generarea de noi surse de creștere. Necesitatea
ieșirii din criza financiară şi nevoia de a răspunde provocărilor globale au făcut ca inovarea să
devină mai importantă ca niciodată. Problemele legate de schimbările climatice, securitatea
alimentară şi energetică, sănătate şi îmbătrânirea populaţiei pot fi soluţionate prin intermediul
inovării.
Procesul de fundamentare şi dezvoltare al strategiei se bazează pe luarea în
considerare a următoarelor aspecte specifice şi importante ale regiunii:
 Gradul mare de polarizare al Bucureștiului, care inhibă dezvoltarea rețelei de localități
din regiunea Sud Muntenia;
 Gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale regiunii, ce a determinat scăderea în
ultimii 2 ani a atractivității regiunii;
 Existența unui capital uman îmbătrânit și care are in mică măsură (10%) educație
superioară și competențe digitale;
 Un procent semnificativ al populaţiei trăieşte în oraşe mici, comune şi sate, caracterizate
de o dezvoltare modestă şi care necesită intervenţii menite să susţină dezvoltarea şi
diversificarea economică;

12
  Restructurarea marilor întreprinderi de stat și delocalizarea firmelor mari din industria
grea, ce crează șocuri în cadrul zonelor cu o economie slab diversificată;
 Efectele crizei financiare mondiale asupra economiei regionale;
 Natura şi caracterul divers al regiunii care necesită măsuri şi activităţi specifice;
 Caracterul preponderent agrar al zonei de sud a regiunii Sud Muntenia şi problemele
generate de acest aspect.

Obiectivul strategic general

Stimularea unui proces de creștere economică durabilă și echilibrată a regiunii Sud
Muntenia, bazată pe inovare și favorabilă incluziunii sociale, care să conducă la creșterea
prosperității și calității vieții locuitorilor săi.
Acest obiectiv este corelat cu abordarea europeană privind creșterea
competitivității regiunilor și promovarea echității prin prevenirea marginalizării zonelor cu
probleme de dezvoltare economică și socială.
Astfel, obiectivul implică asigurarea unui standard de viaţă ridicat, prin creştere şi
dezvoltare economică, socială și teritorială echilibrată, bazată pe inovare, utilizarea eficientă a
resurselor și favorabilă incluziunii sociale.
Scopul strategic reflectă abordarea concentrată, integrată şi flexibilă pentru:
• îmbunătăţirea competitivităţii şi capacităţii inovatoare a economiei regiunii în vederea
creşterii economice;
• reducerea disparităţilor economice şi sociale existente în interiorul regiunii şi creşterea
gradului de includere a comunităților dezavantajate în viaţa economică a acesteia;
• protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu și a biodiversității;
• folosirea raţională a resurselor naturale.

OBIECTIVELE STRATEGICE SPECIFICE

Obiectivele strategice specifice care vor ghida implementarea Planului şi care
printr-o abordare cuprinzătoare şi integrată urmăresc revitalizarea economică şi socială a
regiunii, sunt:
1. Creșterea atractivității și accesibilității regiunii Sud Muntenia prin dezvoltarea
mobilității și conectivității populației, bunurilor și serviciilor conexe în vederea promovării
dezvoltării durabile;
2. Dezvoltarea policentrică și echilibrată a rețelei de localități urbane;
3. Creșterea economiei regionale prin stimularea competitivității IMM-urilor
autohtone și consolidarea cercetării – dezvoltării – inovării;
4. Protejarea și utilizarea eficientă a resurselor naturale și a patrimoniului natural;

13
 5. Dezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Muntenia prin creșterea
accesului și a participării la educație și instruire pe tot parcursul vieții și stimularea ocupării
forței de muncă;
6. Îmbunătățirea accesului la asistență medicală și servicii sociale de calitate și
promovarea incluziunii sociale;
7. Creşterea rolului aşezărilor rurale şi a contribuţiei agriculturii la economia
regiunii Sud Muntenia;

14
 Concluzii

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud Muntenia este formată din şapte
judee (Argeş, Călăraşi, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova şi Teleorman).
Existența în centrul regiunii, dar nefăcând parte din aceasta, a capitalei țării, Bucureşti,
parte componentă a Regiunii Bucureşti-Ilfov, constituie, prin infrastructura socială şi
instituțională, un real avantaj.
Regiunea cuprinde trei forme majore de relief: munte 9,5 %, deal 19,8%, câmpie şi
luncă 70,7%.
Rețeaua hidrografică bogată a regiunii este dominată de fluviul Dunărea în care se varsă
principalele râuri ale regiunii (Olt, Argeş, Dâmbovița, Ialomița şi Prahova), fiind completată de o
serie de lacuri naturale şi antropice cu folosință complexă.
Flora şi fauna de o mare diversitate constituie o altă bogăție naturală a regiunii.
Terenurile ocupate cu păduri şi vegetație forestieră dețin 19,3ș din suprafața regiunii,
reprezentând o sursă importantă de masă lemnoasă şi un mediu propice pentru fauna de interes
cinegetic.
Existenta în cadrul regiunii a unor valori şi monumente cultural-istorice şi a parcurilor
naturale din Munții Bucegi şi Piatra Craiului determina un grad sporit de atractivitate turistică.
Județele Prahova, Argeş şi Dâmbovița oferă o gamă variată de servicii turistice, asigurând
practicarea sporturilor de iarna precum şi tratamente balneoclimaterice.
Punctele de atracție turistică pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a turismului
deweek-end le constituie stațiunile montane de pe Valea Prahovei - Masivul Bucegi, acestea
dispunând de o rețea hotelieră care acoperă în cea mai mare parte necesitățile de cazare.

15