Curs 6-F.S.S. Conf.dr.ing. Comeliu Rontescu_ PROCEDEUL DE SUDARE MANUALA CU ARC ELECTRIC $LELECTROZI INVELITI 1.1, Principiul procedeului Sudarea manual cu electrozi inveliti este cel mai vechi si cel mai raspéndit procedeu de sudare prin topire. Operatorul sudor (sudorul) efectueazi toate operatiile necesare, el conduce procesul de sudare ménuind electrodul invelit cu ajutorul portelectrodului, Sudarea se realizeazit pe seama cildurii dezvoltate in arcul 6, format intre electrodul 1 si piesa de sudat. De pe vergeaua metalicd se desprind picaturi de metal 4, care se deplaseaza spre baia de metal 5. Pe misura ce sursa termica se deplaseaza, in spate se formeaz prin solidificare cordonul de sudurd. Electrodul este prevazut cu un strat de invelig 2, din care se formeaz& prin topire, stratul lichid de protecfie 7, transformat apoi intr-o zgura sticloasa 8, protectoare a cordonului 9 in curs de ricire, Arcul electric este alimentat cu curent de sudare, Ja capatul superior 3, de la sursa de energie electric& 10. (fig. 1.1). 10 Fig. 1.1. Schema suddrii manuale cu electrozi inveliti Sudarea cu electrozi invelifi se desfisoara in marea majoritate a cazurilor in variant& manuald. fin cursul sudarii, sudorul mentine arcul electric (Us si Is) constant, aduce in are ‘material de sudare cu viteza necesard vs, deplaseaza arcul in lungul rostului cu viteza vs si, de la caz la caz, executa misciri cu capatul electrodului care fine arcul electric. Aceste migcari depind de pozifia in care se sudeaza, de felul imbinarii si tipul rostului si in special de modul operator, care face parte din instruirea operatorului sudor. Principalele miscari ale electrodului, in timpul execufiei operafiei de sudare, sunt urmatoarele (fig. 1.2.): a) — pentru cusaturi subfiri, materialul de baz este incalzit putin; b) — se foloseste foarte des, caz in care se topesc corespunzitor marginile componentelor; ¢) —se depune mult metal la fiecare trecere; d)—se depune putin metal, dar metalul de baz este mediu incalzit; €) — se foloseste la operatii de incdrcari prin sudare, cordoanele de sudare sunt late; £)— se foloseste la sudarea in pozitia verticald si sudarea stratului de radacing; 2) —se foloseste la sudarea de rédacina si la sudarea in pozitie vertical ascendentd; hh) — pentru sudarea pieselor de grosime mare; i) ~se foloseste cénd se doreste realizarea unei paitrunderi mari {j) — se foloseste pentru depunerea pe flancuri.ev Curs 6-—F.S.s. Conf.dr.ing. Corneliu Ronteso, ame aeeeec) aed) e).f)4.9)< -h) i )) Fig. 1.2. Moduri de oscilare transversald a electrodului 1.2. Caracteristicile suddrii manuale cu arcul electric si electrozi invelifi Sudarea manual cu arcul electric si electrozi invelifi ofera o serie de avantaje, dupa cum urmeaza: ° este un procedeu universal, simplu si usor de aplicat; Se pot suda aproape toate metalele si aliajele metalice, de la grosimi de | mm pana la cele mai mari. Grosimea minima ce se sudeazA depinde de indem4narea sudorului iar cea maxima nu este limitata de procedeu, ci din considerente economice. ° echipamentul de sudare este universal, usor de procurat $i intrefinut; Se poate suda in toate pozitiile, inclusiv in locurile greu accesibile, investitiile in echipamente de sudare sunt cele mai mici; marea majoritate a sudorilor au capacitatea si abilitatea necesara de a-l folosi; calitate buna a imbinarilor sudate; varietate mare de electrozi inveliti cu usurinté mare de promovare. Procedeul prezinta in acelasi timp si unele dezavantaje, care reduc continuu domeniul sau de aplicare, locul sau este luat din ce in ce mai mult de procedeele mecanizate de sudare. Dezavantajele procedeului sunt urmiatoarele: ° calitatea sudurilor depinde in cea mai mare masura de calificarea, abilitatea si constiinciozitatea operatorului sudor, de posibilitatea sa de a muncii calitativ constant o durata mai mare de timp; rata depunerii (cantitatea de metal ce se depune prin sudare in unitatea de timp) este mica (1,8 — 5,4 Kg/h) iar patrunderea la sudare prin topire si electrod fuzibil; e Sudarea cu curenti mari (mai mari de 450 A) este dificila deoarece electrodul devine gros si greu de manevrat iar conditiile de securitate a muncii se inrautatesc; e gradul de utilizare a materialului de adaos este minim (< 70%) datorita schimbarii dese a electrodului si a capatului sau prins in portelectrod care nu poate fi folosit; e productivitatea scAzuta si consumuri mari de metal de adaos si energie electrica la sudare. Performantele procedeului de sudare manuala cu arcul electric: © se pot suda toate metalele si aliajele, cu exceptia celor active si refractare, iar Al si Cu si aliajele lor sunt mai dificil de sudat; ® se pot suda table fara tesire, cu grosimea pani la 4 mm. Peste 3 — 4 mm marginile se tesesc in V, Y sau in X. © la sudurile de colt e suficienta o singura trecere la cusaturi cu cateta de 8 mm; e la pregatire pentru sudare si numéar de treceri corespunzatoare se pot suda orice grosimi. De regula pentru grosimi mai mari de 200 mm procedeul nu se mai foloseste, devine foarte neeconomic $i sunt multe alte procedee de sudare prin topire mult mai avantajoase. * sudarea se face in curent continuu (in special polaritate invers&) si curent alternativ; e parametrii tehnologici principali variaza in limitele: I, = 25 — 450A; Ua = 15 -—35V; 2Curs 6 —F.S.S. Conf.dr.ing. Corneliu Rontescu Vs = 10 — 40 cm/min; de = 1,6 —- 6,0 mm. e dimensiunile baii de sudura se inscriu in limitele: - addncimea p < 7 mm; - latimea B = 8 -— 15 mm; - lungimea L = 10 — 30 mm. e dimensiunile cordonului de sudura: - adancimea de patrundere p = 2 — 6 mm; - suprainaltarea h = 2—5 mm; - lAtimea cordonului B = 2 —25 mm. 1.3. Corelatii intre parametrii tehnologici La sudarea manuala cu electrozi inveliti, pentru alegerea parametrilor tehnologici de sudare, se recomanda folosirea urmatoarelor corelatii intre parametrii tehnologici: a) — Corelatia intre curentul de sudare I; si diametrul electrodului de: e pentru sudarea ofelurilor carbon si slab aliate: I, =2,5-d? +35,5-d, -18[A] (1.1) pentru diametre 1,6 < de < 6,0 mm e pentru sudarea otelurilor aliate: I, =2,7-d? + 25,0-d, -11[A] (1.2) pentru diametre 2,0 < de < 5,0 mm e la sudarea cu electrozi cu pulbere de fier in invelis, indiferent de limita de curgere a metalului depus: I, = 62,5-d, —50[A] (1.3) pentru 2,0 < de < 8,0 mm Asemenea relatii si recomandari dau valorile medii ale curentilor de sudare si au un caracter pur informativ fiindca relatia I; = f(de) este afectata de tipul invelisului, lungimea electrodului, pozitia de sudare si tehnica operatorie. Din aceste motive la alegerea curentului de sudare cel mai bun ghid il constituie recomandarea producatorului de electrozi, care trebuie riguros respectata. b) — Corelatia dintre tensiunea arcului Ua si curentul de sudare I,: Ua = 0,05 I; + 10 [V] (1.4) valabila pentru 80 4 mm lao imbinare de colt interior cu grosimea tablelor de minimum 2de. Interstitiul va fi de maximum 0,25 mm. c) — Sudarea cu fascicul de electrozi, caz in care se utilizeaza un fascicul din 2, 3 sau mai multi electrozi fixati in clestele port electrod. La inceput amorsarea arcului are loc la electrodul care atinge primul piesa, iar pe masura topirii electrodului, arcul se lungeste si se stinge fiind concomitent transferat la electrodul alaturat cu capatul mai apropiat de pies’. Amorsarea se face instantaneu deoarece conditiile de ionizare sunt deja create de primul electrod. Pentru a realiza pozitia electrozilor in fascicul ei se prind in puncte de sudura in capatul neinvelit, iar capatul unui electrod serveste pentru prinderea in clestele de sudura. Avantajele metodei sunt urmatoarele: ° procesul de supraincalzire al electrozilor este mai mic ceea ce face ca pierderile prin stropi sa se diminueze; ° caildura degajat& de arcul electric este mai bine utilizata, astfel ca, timpul de topire al unui electrod din fascicul este mai redus; © timpul de inlocuire a electrozilor se reduce prin impartirea la numarul de electrozi din fascicul. Alcatuirea fasciculului se poate realiza din electrozi inveliti si combinat din electrozi inveliti si neinveliti. . se lucreazd cu densititi de curent de pana la 20 A/mm? faté de 12 — 14 A/mm la sudarea cu un singur electrod. Aceasta deoarece un electrod este strabatut periodic de curentul de lucru; ° productivitatea este de circa doua ori mai mare ca la sudarea obisnuita; e capetele electrozilor sunt aproape integral folosite. Metoda se aplica la sudarea constructiilor metalice cu volum mare de imbinari prin sudare. d) — Sudarea cu electrodul invelit culcat in rostul dintre componente. Procedeul difera de sudarea obisnuita prin aceea ca electrodul invelit este culcat in rostul dintre componentele de sudat si acoperit cu gine de cupru.‘ng. Corneliu Rontescu Curs 6—F.S.S. Conf.dr.ing ee eessieneeeestenecesee 4 2 Fig. 1.5. Principiul suddrii cu electrod culcat Se amorseaza arcul electric si acesta arde intre electrod si componente ea la consumarea sa. Electrozii au lungimi de 1 — 2 m si un invelis ceva mai gros pentru Ca arcul sa aiba spatiul necesar de ardere. Productivitatea creste deoarece un sudor poate supraveghea 3 — 5 posturi de sudare. Sudarea se efectueaza numai in pozitia orizontala. Cantitatea de metal depusa este de 1,5 — 7,5 g/s. In ultimii ani procedeul a fost perfectionat prin: SG ees e micsorarea lungimii arcului electric prin directionarea sa sub un unghi mai mare datorita sdrmei electrod care are o degajare in forma de U. Creste in acest fel patrunderea cusaturii. © imbinarea electrozilor intre ei, formand lanturi de lungimea necesara lar alimentarea se face prin contacte puse din loc in loc gi care intra automat in funcfiune pe masura ce arcul electric progreseaza in lungul imbinarii; e dirijarea arcului electric cu un camp magnetic sau cu ajutorul unor electromagnet. e) — Sudarea gravitationala. Principiul procedeului difera de cel de la sudarea obisnuita prin faptul ca, electrodul este introdus intr-un dispozitiv, care il mentine inclinat fata de componente, astfel ca pe masura ce electrodul se consuma, el aluneca in lungul cusaturii datorita unei culise. Fig. 1.6. Principiul suddrii gravitationale Operatia decurge automat datorita gravitatiei, sudorul poate supraveghea 3 — 5 posturi si productivitatea creste. Se foloseste numai la suduri de colt in pozitie orizontala, necesita electrozi de lungime 1 — 1,5 m si diametru 5 — 10 mm. Productivitatea sudarii este de pana la 5 ori mai mare ca la sudarea obisnuita iar cantitatea de metal depus este de 1,5 — 7,5 g/s. Datorita suflajului magnetic sudarea se executa in curent alternativ. Avand in vedere ca electrozii invelifi au o lungime mare, creste durata activa (75 — 80%, fata de 60% la sudarea obisnuita), fapt de care trebuie tinut seama la alegerea surselor de curent pentru sudare. Varianta se foloseste la realizarea structurilor sudate din domeniul industriei navale, la care ponderea sudurilor de colt este de peste 75%. 10