Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SISTEME MULTICOMPONENTE
IDEALE
1. T, P, m1, m2,…, mN
mi
2. T, P, n1, n2,…, nN cu rela ia de leg tur ni
Mi
ni
3. T, P, X1, X2,…, XN cu rela ia de leg tur X i
ni
(T, P) = 0
(T) + RT ln P Modelul I id
0
unde (T) = (T, P = 1 bar) este denumit poten ialul chimic standard tip gaz ideal pur
Din punct de vedere matematic s-a f cut separarea unei func ii de dou variabile (T, P)
într-o func ie de o singur variabil (T) i o alta de dou variabile.
Chimie Fizic i Coloidal Viorel Feroiu
Modelul poten ialului chimic din expresia de mai sus este în concordan cu ecua ia de
stare a gazului ideal. Deoarece pentru sisteme monocomponente avem G, se poate scrie
(vezi capitolele anterioare) :
V
P T
Derivând expresia poten ialului chimic de mai sus, în raport cu variabila P, vom avea:
RT
=
P T P
i (T , P, X 1... X N ) = 0
i (T) + RT ln Pi Modelul II id
0
unde i (T ) = i (T, Pi = 1 bar) poten ialul standard
Obs.
1. A ap rut indicele « i », deoarece este vorba de un sistem multicomponent
2. Ca variabil suplimentar în func ia poten ial chimic, a ap rut compozi ia exprimat
prin frac ii molare (alegere conven ional )
3. In locul presiunii totale din sistem P, apare Pi care este presiunea par ial a
componentului i în amestecul de gaze ideale.
Pi XiP ; P = Pi
i
care exprim leg tura dintre presiunile par iale ale componen ilor i presiunea total din
sistem. Tinând cont de aceast lege, expresia poten ialului chimic de mai sus, poate fi scris :
0
i (T , P, X 1... X N ) = i (T) + RT ln (P) + RT ln (Xi )
3. Aceast expresie conduce la un model mai general pentru poten ialul chimic aplicabil
amestecurilor ideale gazoase, lichide sau solide :
i (T , P, X 1... X N ) = 0
i (T,P) + RT ln (Xi ) Modelul IIIid
0
cu poten ialul standard i (T, P) = i (T, P, Xi = 1).
Amestecuri ideale
Vi = Vi 0 ; H i = H i0 ; i = 1…N.
adic , prin amestecare nu se modific propriet ile volum molar i entalpie molar ale
componen ilor puri. Amestecurile care îndeplinesc aceste condi ii, senumesc amestecuri
ideale.
ECHILIBRUL LICHID-VAPORI
Echilibrul lichid-vapori (L-V) în sisteme cu mai mul i componen i (N > 1), poate fi
simbolizat astfel:
Acesta poate fi realizat la temperaturi T < Tci, i = 1...N, adic la temperaturi mai mici decât
temperaturile critice ale componen ilor sistemului. Se presupune c fiecare component este
prezent în cele dou faze, dar în acela i cadru se pot trata i cazuri limit , când unul sau mai
mul i componen i exist numai într-o faz (de exemplu în lichid).
Date experimentale
Pex (bar) X1 Y1
0,2614 0 0
0,3026 0,05 0,1542
0,3177 0,1 0,2006
0,3257 0,15 0,2227
0,3282 0,2 0,2307
0,3292 0,25 0,2337
0,3292 0,3 0,2345
0,3293 0,35 0,2348
0,3296 0,4 0,2367
0,3273 0,5 0,2407
0,3241 0,55 0,2456
0,3204 0,6 0,2539
0,3137 0,65 0,2622
0,2772 0,8 0,316
0,255 0,85 0,3539
0,221 0,9 0,4222
0,1707 0,95 0,5727
0,1033 1 1
* Maczynski, A. et. al., Verified VLE Data, Vol. 3, Warszawa, 1972.
În cadrul trat rii teoretice a echilibrelor L-V, pentru T = constant, se ob ine expresia
general :
X i Pi 0 ( T ) Yi P i = 1,...N
Legea lui Raoult poate fi exprimat i func ie de presiunile par iale ale componen ilor în
amestec
Caz particular. Pentru un sistem binar (N = 2), vom avea dou ecua ii Raoult:
Pi = Yi P
Utilizând ecua iile Raoult pentru un sistem binar (N = 2) se poate exprima presiunea
total din sistem func ie de compozi ia fazei lichide P P ( X 1 ) i de asemenea
Chimie Fizic i Coloidal Viorel Feroiu
P10 P20
P=
P10 Y1(P10 P20 )
P20
T = ct.
Lichid (L)
P Curba
L+V lichidului
Curba
vaporilor
Vapori (V)
P10
0 X1, Y1 1
Temperatura fiind considerat constant (T = ct.), termenii P10 (T) i P20 (T) care
desemneaz presiunile de vapori ale componen ilor puri la temperatura T, au valoare
constant . Cele dou func ii de mai sus pot fi reprezentate grafic, ob inându-se în acest mod
diagrama P – X1 – Y1 (T = ct.) pentru un sistem binar. Curba P P ( X 1 ) (dreapt ) poart
numele de curba lichidului iar curba P P (Y1 ) se nume te curba vaporilor.
Se poate introduce no iunea de component volatil. Acesta este componentul care la
temperatura de echilibru T are presiunea de vapori mai ridicat . Pentru cazul figurat în
diagram , deoarece P10 (T) < P20 (T) , componentul volatil va fi componentul num rul 2.
Curba
P = ct. vaporilor
T10
Vapori (V)
T
L+V
Curba
lichidului
T20
Lichid (L)
0 X1, Y1 1
Diagrama T – X1 – Y1 (P = ct.) pentru un sistem binar
ECHILIBRUL LICHID-GAZ
Pentru un sistem binar, la solubilit i mici ale gazului în lichid i presiuni joase, este
valabil legea lui Henry care poate fi scris în forma:
P2 Y2 P H 2,1 X 2 X2 << 1
unde H2,1 este constanta lui Henry, dependent de natura lichidului (solventului) absorbant (1)
i a gazului dizolvat (2) precum i de temperatur . Semnifica ia nota iilor este:
X 1 P10 (T) Y1 P
In tabelul de mai jos sunt redate solubilit ile unor gaze în câ iva solven i lichizi, la
o
25 C i presiune par ial de 1 atm.
Solubilit ile unor gaze în solven i lichizi, la 25 o C i presiune par ial de 1 atm (X2 104 )
P H 2,1 X 2
Chimie Fizic i Coloidal Viorel Feroiu
ECHILIBRUL SOLID-LICHID
1) Sistem cu formare de solu ie solid : atât în faza lichid cât i în faza solid , cei doi
componen i sunt complet miscibili, formând o solu ie lichid respectiv una solid . În aceast
situa ie, în sistem vom avea dou faze la echilibru (una solid i una lichid ). Exemple:
naftalin – -naftol, PbCl2 – PbBr2 , AgCl – NaCl, Cu – Ni, Au – Ag, .a.
Obs. În cazul echilibrului solid – lichid, presiunea are o influen minor asupra echilibrului.
Din acest motiv, pentru astfel de sisteme, se construiesc diagrame de faze temperatur –
compozi ie la presiune constant .
Curba lichidului
P = ct. (liquidus)
T1t0
(A1+A2)lichid
T
S+L
Curba solidului
(solidus)
T2t0
(A1+A2)solid
0 X 1L , X 1S 1
La temperaturi ridicate, sistemul este în faza lichid iar la temperaturi sc zute este în
faz solid . Domeniul dintre cele dou curbe plus punctele de pe curbe constituie domeniul
echilibrului solid – lichid. T1t0 i T2t0 reprezint temperaturile de topire ale celor doi
componen i în stare pur .
În figura de mai jos sunt reprezentate curbele de r cire pentru un component pur
i pentru un amestec cu formare de solu ie solid .
Component pur.
Se tope te componentul pur aducându-se la o temperatur superioar temperaturii sale
de topire.
Se m soar aceast temperatur de la care încep m sur torile (punctul A)
Se las sistemul s se r ceasc lent, sub agitare continu pentru uniformizarea
temperaturii; vasul este plasat într-o incint adiabatic , astfel încât c ldura schimbat
cu mediul exterior s fie minim
La intervale precise de timp se m soar temperatura cu ajutorul unui termocuplu
P = ct.
A A’
B’
T
B C’
C
D’
D
Component pur Amestec cu formare
solu ie solid
timp
Curbele de r cire pentru un component pur
i pentru un amestec cu formare de solu ie solid
Chimie Fizic i Coloidal Viorel Feroiu
Diagrama de faze a unui astfel de sistem se poate ob ine experimental tot prin metoda
curbelor de r cire.
P = ct.
T2t0 (A1+A2)lichid
T
T1t0
L + S2
L + S1
E
(A1)solid + (A2)solid
0 1
X 1L
În diagrama de mai jos se prezint curbele de r cire pentru un component pur i pentru
un amestec eutectic. Curba de r cire pentru componentul pur este identic cu cea prezentat
anterior.
Chimie Fizic i Coloidal Viorel Feroiu
Amestec eutectic.
P = ct. A’
A
B’
T
B C
C’ D’
E’
D
Component pur Amestec eutectic
timp
Curbele de r cire pentru un component pur
i pentru un amestec eutectic
X 1L t
H1 1 1 X 2L t
H2 1 1
ln S = ; ln S =
X1 R T10t T X2 R T20t T
X 1L + X 2L = 1; X 1S + X 2S = 1
astfel încât sistemul de ecua ii este determinat i poate fi rezolvat pentru T dat. Solu iile
T T ( X 1L ) i T T ( X 1S ) reprezint ecua iile curbelor liquidus respectiv solidus din diagrama
de faze pentru sistemele cu formare de solu ii solide.
Pentru siteme binare (N = 2), cu formare de eutectic, ecua iile Schröder-van Laar au
urm toarea form :
t t
H1 1 1 H2 1 1
ln X 1 = ; ln X 2 =
R T10t T1 R Tt 02 T2
Obs. Atât pentru sistemele cu formare de solu ii solide cât i pentru cele cu formare de
eutectic, se pot compara diagramele experimentale (ob inute prin metoda curbelor de r cire)
cu diagramele calculate din ecua iile Schröder-van Laar. Dac cele dou diagrame coincid,
spunem c sistemul respectiv se comport ideal. Dac diagrama experimental difer de
diagrama calculat spunem c sistemul are o comportare real .
1) Ecua ia crioscopic :
R(T10t )2 M1
K1cr =
1000 t H1
2) Ecua ia ebulioscopic :
R(T10f )2 M1
K1eb = v
1000 H1
Ca aplica ii practice ale celor dou ecua ii se pot men iona utilizarea lor pentru determinarea
maselor molare a substan elor nou sintetizate i pentru calculul activit ii termodinamice în
sisteme reale.
Studiindu-se experimental o serie de sisteme din categoria solu iilor, s-a constatat c
ele nu urmeaz legile corespunz toare modelelor ideale. A fost necesar introducerea unui
nou model al poten ialului chimic i o func ie nou , activitatea termodinamic , care s explice
comportarea acestor sisteme reale.
Modelul poten ialului chimic pentru solu ii ideale (solide, lichide sau gazoase) era:
i (T , P, X 1... X N ) = 0
i (T,P) + RT ln (Xi ) Model IIIid
Chimie Fizic i Coloidal Viorel Feroiu
i (T , P, X 1 , X 2 ,..., X N ) 0
i (T , P) RT ln ai (T , P, X 1 , X 2 ,..., X N ) Model IIIreal
Acesta este modelul activi ii raportat la „starea standard de component pur”. Practic
în modelul IIIreal s-a introdus o func ie matematic , ai, în locul frac iei molare, Xi.
Aceast func ie exprim , din punct de vedere fizic, participarea real a componen ilor la
apari ia propriet ilor deosebite ale sistemului real.
Modelul ideal poate fi reg sit ca un caz particular al modelului real prin impunerea
condi iei:
lim ai (T , P, X 1 , X 2 ,..., X N ) Xi
Xi 1
Expresia X i 1 , arat c este vorba despre o solu ie în care componentul i este într-o
propor ie atât de mare, încât solu ia se reduce practic la acest component pur. În aceast
situa ie, solu ia are comportare ideal .
Raportul dintre activitatea ai, a unui component în solu ie i frac ia sa molar , Xi,
poart numele de coeficient de activitate al componentului i, în amestec:
ai
i
Xi
Denumirea este improprie deoarece coeficientul de activitate, din punct de vedere matematic,
nu este o constant ci este o func ie de temperatur , presiune i compozi ie:
i i (T , P, X 1 , X 2 ,..., X N )
lim i 1
Xi 1
0
i (T , P, X 1 , X 2 ,..., X N ) i (T , P) RT ln X i RT ln i (T , P, X 1 , X 2 ,..., X N )
Exist situa ii practice când nu pot fi realizate solu ii care s con in o cantitate foarte
mare dintr-un component, deci nu se poate realiza condi ia X i 1 . Pentru astfel de sisteme
se introduce un alt model de activitate termodinamic , raportat la „starea standard solu ie de
dilu ie infinit ”. Principial, poten ialul chimic este reprezentat prin suma a dou func ii
matematice:
i (T , P, X 1 , X 2 ,..., X N ) F 0 (T , P) F a (T , P, X1 , X 2 ,..., X N )
Chimie Fizic i Coloidal Viorel Feroiu
Se pot modifica cele dou func ii F0 i Fa astfel încât suma final s r mân constant . În
acest mod se poate scrie un nou model pentru poten ialul chimic, utilizâd o nou func ie
activitate, raportat la starea standard „ solu ie de dilu ie infinit ”:
*
i (T , P, X 1 , X 2 ,..., X N ) i (T , P) RT ln ai* (T , P, X 1 , X 2 ,..., X N )
Condi ia limit (Xi 0) semnific , din punct de vedere fizic, c solu iile infinit diluate sunt
solu ii ideale. Se poate defini i un nou coeficient de activitate:
* *
i ai* / X i ; lim i (T , P, X1 , X 2 ,..., X N ) 1
Xi 0
Tratarea termodinamic a echilibrelor în sisteme reale se poate face similar trat rii
celor ideale. Condi iile de echilibru se aplic în aceea i form , dar utilizând pentru poten ialul
chimic o expresie (model) de tip „real“.
Se discut în continuare tratarea teoretic în varianta: comportare real a fazei lichide
i ideal a fazei de vapori, cu utilizarea func iei activitate pentru faza real .
Se ob ine o form extins a legii lui Raoult la sisteme reale:
P P
Xi = Yi 0
; ai = Yi 0
Pi ( T ) Pi ( T )
legea ideal legea extins la sisteme reale
pentru i = 1...N, cu men iunea c formal, în ecua ia ideal , s-a înlocuit Xi ai.
Legea extins poate fi scris introducând coeficientul de activitate:
P
Xi i (T, P, X1, ... XN-1) = Yi 0
Pi ( T )
Pentru sistemele reale se pot construi digramele de faze lichid – vapori P-X-Y la T=ct.
sau T-X-Y la P=ct., pe cale experimental sau prin calcul. De cele mai multe ori aceste
diagrame au forme lenticulare.
Domeniile i curbele din diagrame sunt identice cu cele prezentate la sisteme ideale
(curba lichidului, curba vaporilor, domeniu monofazic, bifazic, etc.)
Exist amestecuri pentru care abaterea de la comportarea ideal este foarte mare, astfel
încât în diagramele de faze pot ap rea minime sau maxime în presiune sau în temperatur . Un
punct de maxim în reprezentarea izoterm corespunde la un punct de minim în reprezentarea
Chimie Fizic i Coloidal Viorel Feroiu
T=ct. P=ct.
0 T20
P1 Vapori (V)
Lichid (L)
Presiune
L+V
Temperatura
L+V
P20
Vapori (V) Lichid (L) T10
0 X1,Y1 1 0 X1,Y1 1
Exemple:
- amestecul H2O + HCl prezint azeotrop cu maxim la P = 1 atm i T = 381 K, compozi ia
amestecului azeotrop fiind 20,22 % în HCl ;
- amestecul H2O + C2H5OH prezint azeotrop cu minim la P = 1 atm i T = 351 K,
compozi ia amestecului azeotrop fiind 95,57 % alcool.
Exemplu
Sistemul: ap – amoniac
Pentru sistemul ap -amoniac s-au efectuat calcule de echilibru la 4 temperaturi
diferite, diagramele de echilibru corespunz toare fiind prezentate în figurile de mai jos,
împreun cu datele experimentale. Se pune astfel în eviden modificarea formei curbelor de
echilibru la cre terea temperaturii.
Diagrama temperatur – compozi ie pentru un sistem real are aceea i form ca pentru
un sistem ideal, curbele fiind îns deplasate, înregistrându-se abateri pozitive sau negative fa
de starea ideal (vezi figurile).
Lichid (L)
T1t0
Curba de
Temperatura
solidificare
L+S
Curba de topire
T2t0 Solid (S)
Sistem real
Sistem ideal
0 X 1L , X 1S 1
Sistem real cu formare de solu ii solide
Lichid (L)
T2t0
Sistem real
Sistem ideal
Temperatura
T1t0
L+S1
E
L+S2
S1+S2
0 X 1L 1
Sistem real cu formare de eutectic
În ceea ce prive te solubilitatea unui lichid în alt lichid, sunt posibile urm toarele
situa ii:
1. Lichide non – miscibile sau nemiscibile (ap – benzen, ap – mercur)
2. Lichide total miscibile (ap – alcool etilic, benzen – toluen)
Chimie Fizic i Coloidal Viorel Feroiu
3. Lichide par ial miscibile, prezentând o solubilitate reciproc limitat (ap – fenol, ap –
anilin )
[A1 A 2 ]L1 [ A1 A 2 ] L 2
und L1 i L2 sunt cele dou faze lichide. La echilibru, cei doi compu i sunt prezen i atât în
faza L1 cât i în faza L2: faza superioar con ine în principal ap (anilina este în cantitate
mic ) în timp ce faza inferioar con ine în principal anilin i pu in ap . La T, P = ct.,
compozi ia fazelor în echilibru r mâne invariabil . Dac se urm re te cum variaz compozi ia
fazelor în echilibru cu temperatura (efectuând analiza fazelor) i se reprezint rezultatele într-
o diagram temperatur – compozi ie, diagrama respectiv va ar ta ca în figura de mai jos.
T L
C
L1+L2
A A’
0 X LAn1 , X LAn2 1
A A’
L1+L2
L
C
0 X1L1 , X1L 2 1
Exist i sisteme care prezint dou temperaturi critice de solubilitate, una superioar
i una inferioar . Exemplu: sistemul ap – nicotin la presiune atmosferic .
Obs. Tratarea teoretic a echilibrului lichid – lichid se face pe baza expresiei poten ialului
chimic într-un sistem real (modelul III-real).