Clinica Obstet. Ginec.

II
DAN PĂSCUŢ
PROCESELE INSTALĂRII GESTAŢIEI

Fecundaţia cu formarea zigotului (oului)

Segmentaţia oului şi migraţia tubară
Implantarea blastocistului în endometru
 FECUNDAŢIA

Reprezintă fuziunea, prin amfixie, a celor doi gameţi

maturi, spermie şi ovul, cu formarea oului (zigotului)
 Condiţiile necesare fecundaţiei

Maturarea gameţilor
Ovulaţia şi captarea
ovulului în tuba uterină
Capacitaţia spermiilor
Întâlnirea gameţilor
 Maturarea gameţilor (gametogeneza)

Procesele prin care celulele germinale primordiale

masculine (spermatogoniile) şi feminine (ovogoniile)
se transformă în celule mature, apte de fecunda ţie
continuare
 Maturarea spermiilor

Are loc în coada epididimului şi în canalul deferent

Maturarea foliculară şi ovulaţia
Structura gameţilor (spermie şi ovul)
 Ascensiunea spermiilor

Calitatea spermiilor
Aciditatea vaginală
Glera cervicală
 Spermograma normală

60 milioane/ml, < 30% malformaţi şi > 60% mobili

 Capacitarea spermiilor

Spermia, pentru a fi aptă de fecundaţie, trebuie să

petreacă un anumit timp în tractul genital feminin
continuare

Spermă imatură

EPIDIDIM Galactosil-transferaza

Spermă matură
necapacitată
TRACT Galactosil-transferaza
GENITAL Activarea acrozinei
FEMININ Creşterea motilităţii, etc.

Spermă capacitată
 Calitatea glerei cervicale

Mucus elastic

Mucus vâscos
Procesele fecundaţiei
 Traversarea învelişurilor ovulare

La mamifere, hialuronidoza acrozomului facilitează

pătrunderea spermiilor printre celulele coronei radiata
 Legarea spermiei la zona pellucida

Enzime din capul spermiei recunosc porţiunile

glicoproteinei ZP3 din structura zonei pellucida
 Reacţia acrozomială

Membrana acrozomială se rupe (eliberare enzime)

Proces acrozomal (polimerizarea fibrelor de actină)
Fuziunea procesului acrosomal cu membrana
continuare

Acrozina rarefiază ţesătura macromoleculelor din

zona pellucida, iar capul spermiei pătrunde în ovul
 Contactul spermiei cu plasmalema ovulară

Reacţia corticală prin formarea granulelor corticale,

cu blocarea polispermiei la specia umană
 continuare

Granulele corticale pătrund, prin exocitoză, în spaţiul

perivitelin, blocând reacţia acrozomială a altor spermii
continuare
 Formarea pronucleilor şi a oului

În jurul cromozomilor (haploid = N) apare membrana

nucleară, formându-se pronucleul feminin, situat sub
globulul polar II, iar capul şi centriolul spermiei devin
pronucleu masculin, ce conţine tot N cromozomi
 continuare

Pronucleii îşi pierd membrana, conţinutul nuclear se

contopeşte şi se reface numărul diploid de cromozomi
continuare

Fecundaţia este completă în momentul metafazei

primei diviziuni a oului (stadiul de 2 blastomere)
 CONCLUZII PRIVIND FECUNDAŢIA

Are loc în 1/3 externă a tubei, fiind precedată de:

ovulaţie şi captarea ovulului de către tubă
ascensiunea şi capacitaţia spermiilor
Începe când spermia vine în contact cu ovulul
Este completă în stadiul de 2 blastomere
SEGMENTAŢIA OULUI ŞI MIGRAŢIA TUBARĂ
 Segmentaţia oului

Holoblastică: diviziune completă în celule

Dihotomică: dintr-o celulă iau naştere 2 celule
Asincronă: diviziunile au loc în timpi diferiţi
Asimetrică: celulele fiice sunt uşor inegale
continuare

Segmentaţia I (meridională): 2 blastomere inegale

Segmentaţia II a blastomerului mare: 4 blastomere
Segmentaţia III (ecuatorială) a blastomerului mic: 8
Schema dezvoltării oului (zigotului)
 Formarea şi compactarea morulei
Morula apare în ziua a 4-a de la fecundaţie şi are
16 blastomere, care, sub influienţa caderinei E, se
compactează (joncţiuni între blastomere)
 Formarea blastocistului

Începe la 5 zile după fecundaţie prin apariţia, în

interiorul morulei, a unei cavităţi numită blastocel
 Ecloziunea blastocistului

Apare în ziua a 6-a de la fecundaţie prin ruperea

zonei pellucida (necesară implantării blastocistului)
 IMPLANTAŢIA BLASTOCISTULUI

Reprezintă cuibărirea (nidaţia) oului în endometru

pentru a asigura hrănirea şi dezvoltarea oului
Începe în ziua a 7-a şi se încheie în ziua a 14-a şi
are următoarele faze: adeziune, penetraţie, acoperire

Adeziune Penetraţie Acoperire

 Fazele implantaţiei blastocistului

Sinciţiotrofoblast Citotrofoblast Embrion didermic Dop de fibrină

Faza de penetraţie Faza de acoperire

 Diferenţierea şi structura trofoblastului

Sinciţiotrofoblastul, dispus extern, este „arma de

atac“ în invazia endometrială, iar citotrofoblastul este
dispus spre butonul embrionar, fiind patul germinal
din care ia naştere sinciţiotrofoblastul
 continuare

Sinciţiotrofoblastul erodează
pereţii capilarelor şi formează
lacune sinciţiale, ce vor deveni
spaţii interviloase placentare în
care se află sânge matern şi
vilozităţi coriale (schimburile
feto-materne)
 Rolul trofoblastului

Nutriţia blastocistului (trophein = hrană;

blastos = germen)
Nidaţia oului (caracter invaziv şi citolitic,
care îl aseamănă cu coriocarcinomul)
Endocrin (hCG), funcţie esenţială pentru
adaptarea maternă la starea de gestaţie
Separă embrionul de contactul direct cu
ţesuturile materne pe toată durata sarcinii
 Formarea deciduei (caducii uterine)

Este condiţionată de sarcină, iar denumirea sa, în

analogie cu „dinţii care cad“, indică natura trecătoare
 Funcţiile deciduei

Nidaţia şi nutriţia blastocistului

Limitarea invaziei trofoblastice
Secreţia unor produşi bioactivi cu rol în nidaţie
Secreţia unor factori uterotonici cu rol în parturiţie
Acceptarea sarcinii şi apărarea antiinfecţioasă
 ASPECTE IMUNOLOGICE ALE NIDAŢIEI

Din punct de vedere imunologic,

sarcina este o excepţie stranie, din
cauză că se instalează o toleranţă
maternă faţă de grefa fetală al cărei
capital antigenic este străin mamei,
prin componenta paternă
 Antigenele de histocompatibilitate (HLA)

Explicarea acceptării grefei zigotice s-a bazat, multă

vreme, pe absenţa antigenelor de histocompatibilitate
pe placentă (conceptul lui Medawar)
Aceste antigene intervin, atât în rejetul grefei, cât şi
în reglarea răspunsului imunitar
La om, complexul major de histocompatibilitate are
antigenele HLA (Human Lymphocyte locus A)
 Antigenele HLA (human leukocyte antigens)

Determină compatibilitatea imunologică a ţesuturilor ,

iar recunoaşterea lor pe alogrefă poate produce rejet
Se împart în antigene HLA de clasa I şi de clasa II
 continuare
Antigenele de clasa I recunosc structurile de rejetat,
răspunsul fiind mediat de către limfocitele T citotoxice
HLA de clasa a II-a prezintă antigenele limfocitelor T
helper şi iniţiază imunitatea
 continuare

Pe trofoblast, există un antigen de clasa I, trunchiat,

non-clasic, denumit HLA-G, care pare să fie important
în succesul sarcinii (răspunsul aberant produce avort)
 Factorii supresori locali (limfocitele T helper)

Răspunsul anormal al TH1, implicând citokinele IFNγ

şi TNF, care, in vitro, inhibă dezvoltarea trofoblastică,
este cea mai recentă ipoteză a eşecului reproductiv
 Celule deciduale imunocompetente

Mult timp, s-a considerat că uterul nu conţine celule

imunocompetente, capabile să prezinte, limfocitelor T
materne, antigenele trofoblastice, dar acum se ştie că
acest rol este deţinut de macrofage, limfocite, celule
„natural killer“ sau supresoare naturale deciduale
 CONCLUZII PRIVIND IMUNOLOGIA SARCINII

La nivelul interfeţei feto-materne sunt prezente cele 2

condiţii ale răspunsului imunitar: antigene trofoblastice
şi celule imunocompetente deciduale
Recunoaşterea antigenelor străine diferă de cea din
rejetul unei grefe, pentru că nu apar celule T citotoxice
Originalitatea răspunsului: antigenitatea particulară a
trofoblastului sau natura celulelor deciduale
SISTEMUL DE COMUNICARE FETO-MATERNĂ

Cale placentară (rol nutritiv, endocrin şi imunologic)

Cale paracrină (acceptare sarcină, homeostazie LA)
 Calea paracrină de comunicare

Prin contactul direct, celulo-celular, între membrana

fetală şi decidua parietală maternă
Calea placentară de comunicare
 CÂND ÎNCEPE VIAŢA FIINŢEI INTRAUTERINE ?

Chestiunea a primit numeroase răspunsuri filozofice,

metafizice, embriologice
Opinia dominantă a biologilor: dezvoltarea noii fiinţe
începe la fecundaţie, când se constituie zestrea
cromozomială ce formează numai organisme umane
Un colectiv prestigios de biologi, filozofi şi teologi
francezi* afirmă că nu este posibil un răspuns pe baze
biologice, ci numai unul filozofic legat de noţiunile de
individ şi persoană
“Aux débuts de la Vie” (1990)
 Curentul bioetic laic

Refuză orice impunere religioasă: “totul poate fi

supus analizei raţionale”
Promovează etica „utilitaristă” prin maximizarea
preferinţelor şi minimizarea suferinţelor umane
Principiul „sacralităţii vieţii” e relativ, fiind preferat
cel de „calitate a vieţii” (suicidul raţional)
Genotipul e condiţia necesară, dar nu suficientă
pentru existenţa individului uman
Termenul “individ” presupune sensul de indivizibil,
iar zigotul este divizibil (segmentaţie)
 continuare

Numai 2% dintre blastomere formează embrionul,

astfel încât, în stadiul precoce, ceea ce este denumit
embrion, poate fi, de fapt, viitoarea placentă
 continuare

„Recentele cunoştinţe relative despre omnipotenţa

zigotului, corelate cu alte consideraţii, ne dau
posibilitatea să afirmăm că, până în ziua a 14-a de la
fecundaţie, se poate exclude că embrionul are viaţă
personală sau că este persoană. Nu este sarcina
noastră de a stabili când se întâmplă aceasta, dar, în
mod cert, nu există în momentul fecundaţiei, ci într-
un moment ulterior”.*

* Flamigni şi Lauricella (1991)

 Omnipotenţa blastomerelor

Reprezintă capacitatea unui blastomer de a forma un

individ complet; se pierde gradat între 4-8 blastomere
 Curentul bioetic personalist

Consideră viaţa ca un dar divin şi promovează

principiul „intangibilităţii vieţii”, extins şi la embrion
Embrionul este individ şi persoană din momentul
concepţiei, deoarece nu există limite de tranziţie de
la un stadiu la altul, din punct de vedere ontologic
sau din punct de vedere axiologic
 În loc de concluzii...

Orice medic trebuie să cunoască chestiunile etice pe

care le traversează actul său medical
Clarificarea chestiunii embrionului precoce, nefiind
posibilă pe baze biologice, provoacă la meditaţie…
Fiecare conştiinţă se confruntă, în cele din urmă, cu
întrebări referitoare la relaţia sa cu Dumnezeu şi în
această interogaţie, fiecare îşi capătă situs-ul său
Vă mulţumesc !