Universitatea de Științe Agronomice și Medicină

Veterinară - București Facultatea de Agricultură

Master: Managementul și expertiza fondului funciar

Proiect
MONITORINGUL FACTORILOR DE MEDIU

Conf.univ.dr. Adrian BASARABĂ

Masterand: Rizea Lucian-Gabriel

2020
 STUDIU DE CAZ PRIVIND POLUAREA CAUZATA DE TERMOCENTRALA ROVINARI

Arealul analizat are o suprafata de circa 18000 ha si este amplasat de o parte si de alta a raului
Jiu, avand in centru localitatea Rogojel, la NV localitatea Calnic, la SV localitatea Bradet, la SE, Vladuleni,
la E localitatea Moi si la NE localitatea Cirbesti.

Din punct de vedere geomorphologic acest areal apartine Podisului Getic, marginit spre vest de
Piemontul Motrului si la est de Dealul Bran, fiind strabatut de la NV la SE de depresiunea intercolonara
Calnic-Campul Mare, care are altitudinea la Rovinari de 150m.

Din punct de vedere litologic, teritoriul studiat este alcatuit din depozite neogene, iar in
depresiune se intalnesc depozite cuaternare, care apartin holocenului (pietrisuri si nisipuri).

In interfluviul Jiu-Motru depozitele contin 4-6 strate de lignit, de grosime redusa, astfel ca zona a fost
afectata de extractia carbunelui.

Din punct de vedere al retelei hidrografice, cu exceptia celor de ordin inferior, apele care strabat
regiunea apartin bazinului Jiului si Tismana. Aceste ape sunt puternic poluate cu praf de carbine si
material provenit din zonele cu activitate miniera.

Principalele caracteristici ale cenusii depozitata in halda sunt urmatoarele: textura grosiera
(fractiunea cu diametrul 0,2-0,02 mm 65-78%, fractiunea sub 0,002 mm 4-4,9%, restul (17,1 – 31%) fiind
fractiunea cu diametrul 0,02 – 0,002) coeficientul de higroscopicitate 1,16 – 3,08%,ph-ul 7,3-8,1,carbon
organic 2,9-8,9(in functie de prezenta prafului de carbine nears), azotul total 0,083-0,265%(in functie de
ponderea carbunelui nears),fosfor mobil 8-98 ppm,potasiul mobil 393 – 1225 ppm, zinc 71-90 mg/kg,
cupru 60-65 mg/kg, fier 29569-32807 mg/kg, mangan 64-104 mg/kg, plumb 10-24 mg/kg, cobalt 14-15
mg/kg, crom 39-51 mg/kg si cadmiu 0,12 – 0,65 mg/kg ( Calinoiu, 2010).

Caracterizarea sursei de poluare

In cazul termocentralei Rovinari au fost scoase din circuitul economic 189 ha pana in 2004 si inca
110 ha pentru handele Cicani si Beterega dupa 2004. Pentru analizarea efectelor emisiilor CET ROvinari
precum si a celor din spulberarea haldelor de cenusa s-au recoltat probe de sol din 40 situri si 8 directii
sub forma de raze pornind de langa termocentrala spre exterior.

Pe fiecare directie punctele sunt situate la 1,5 km unul de altul, ultimele situri fiind la 7,5 km de
CET. Acest system de dispunere a retelei de situri permite analiza dispersiei poluantilor proveniti, fie din
emisia cosurilor, fie din haldele de cenusa, precum si continuturile acestora in haldele de steril.

CET Rovinari are o putere instalata de 1720 MW dispunand de mai multe grupuri energetice
puse in functiune in perioada 1972-1979.

CET Rovinari foloseste drept combustibil lignitul extras prin exploatari miniere la zi din zona.
Caracterizarea fizico-chimica a solurilor.

Solurile din arealul analizat fac parte din clasele: luvisoluri (preluvosol tipic si stagnic, luvosol
tipic si stagnic, planasol tipic); hidrisoluri, cambisoluri (eutricambosol), stagnosol tipic, protisoluri(regosol
tipic, aluviosoluri eutrice si entice, entiantrosoluri spolice).

Textura solurilor.

Din analiza granulometrica a probelor de sol din cele 40 de situri a rezultat o gama larga de
texturi. Astfel, in stratul 0-5 cm textura variaza in domeniul nisipoasa-mijlocie – lutoargiloasa mijlocie, iar
in stratul 25-35 cm intre nisipolutoasa grosiera-lutoargiloasa medie.

Reactia solurilor ( pHH2O) variaza in limite largi in ambele straturi analizate, de la puternic acid
la slab alcalic, valorile mici sunt specifice unor luvosoluri ( in primul sau al doilea strat) de exemplu
(siturile 3,27,30,31,33,38), iar cele maxime unor eutriantrosoluri spolice (siturile 4,5,6,17,18,20,25,26).
Daca in primul caz valorile reactiei sunt determinate de evolutia normala a solurilor sau si de poluarea cu
materiale bazice, cum sunt cenusile provenite din halde, in al doilea caz este clar ca solurile respective
deranjate prin exploatarea la zi au adus la suprafata materiale cu reactie crescuta.

Gradul de saturatie in baze (%) variaza in domeniul oligomezobazic (40-70%), eubazic(91-100%)

in ambele strate, iar valoarea medie se incadreaza in clasa moderat mezobazic(71-90%).Continutul de
humus total (%) variaza in limite largi in cele doua strate, de la extreme de mic(stratul 0-5 cm, situl 36
situat la 4,5 km V), iar in stratul 25-35 cm situl 14 aflat la 1,5 km V la extreme de mare(situl 35 in ambele
straturi). Continuturile extreme de mari se pot datora si unor aporturi de carbine amestecat cu
materialul din haldele de steril, in conditiile in care restul materialelor nu au fost separate, precum si din
prezenta unor orizonturi de suprafata neomogenizate. Rapoartele C/N reflecta aceasta situatie in sensul
ca valorile minime in ambele strate sunt in situl 36 iar cele maxime in siturile 30 si 35.

Valori ridicate ale raportului C/N sunt semnalate si in siturile 26 (stratul 0-5cm) si 4(stratul 25-35
cm) ambele cu entiantrosol spolic.

Continutul de azot total(Nt,%) variaza in domeniul mic-foarte mic(siturile 5 si 38) la foarte mare-
mare (siturile 1 si 15). In general, valorile minime sunt specifice solurilor cu texturi lutonisipoase grosiere
sau nisipolutoase grosiere, pe rand cele maxime se intalnesc in soluri cu texturi mijlocii(lutonisipoase
mijlocii si lutoase mijlocii).

Continutul de fosfor mobil (Pm, mg/kg-1) variaza in limite largi, de la extreme de mic, respective
mic la foarte mare in ambele strate (situl 36). Valorile medii variaza insa in domeniul mare(stratul 0-5
cm) si mijlociu(stratul 25-35 cm). Mentionam ca o parte din aceste valori se pot datora fertilizarii
minerale.

Continului de potasiu mobil(Km,mg.kg-1) variaza in domeniul extreme de mic (situl 38) la foarte
mare (situl 1) in ambele strate, dar cu mediile mijlocie si respective mica. Valori mari se gasesc atat in
soluri zonale(situl 1- planosol tipic, situl 8-luvosol albic, stratul 0-25 cm), cat si in unele entriantrosoluri
spolice, cel putin in stratul 0-5 cm (situl 6 incinta, situl 35). Continuturile mai ridicate de potasiu mobil
sunt in general, specifice haldelor de cenusa si termocentrala, materialelor haldate mai bogate in
continuturile de metale grele.

In general, in zona Rovinari metalele grele prezinta continuturi normale-incarcare slaba, cu

exceptia unor situri unde valorile maxime determinate se incadreaza in clase superioare. Valorile mai
mari se datoresc, in general unor caracteristici particulare ale solurilor intalnite pe cele opt directii de
amplasarea a siturilor, dar si in unele situri apropiate de CET sau amplasate pe eutriantrosoluri spolice
rezultate in urma lucrarilor de exploatare miniera la zi.

Continutul de Cu total variaza in domeniul de valori normale-incarcare moderata, media valorilor fiind
normala.

Coeficientii medii de depasire a continuturilor normale maxime pentru cupru la diferite distante
arata valori care depasesc unitatea doar in incinta si in imediata apropiere a incintei,celelalte valori fiind
subunitare. Pe directia vest valorile sunt semnificativ mai mici decat pe directia est. Pe celelalte directii
valorile sunt mai mici sau apropiate de valoarea din incinta.

Nici una dintre valori nu depaseste coeficientul de alerta, influenta datorata termocentralei fiind redusa.

Continutul de Zn total este cuprins in domeniul de incarcare normala-incarcare puternica, cu media

depasind continutul normal.

Coeficientul mediu de depasire a continutului normal maxim in incinta termocentralei este

subunitar(0,59). La celelalte distante media coeficientului este supraunitar(intra 1,05-2,49). Cele mai
mari valori se intalnesc la 4,5 km fata de sursa (2,49) si la 7 km(2,00).

Pe directiile de vest, nord, sud-vest, nord-vest si sud-est valorile coeficientului de depasire a

continutului normal raman reduse in apropierea incintei, pe celelalte directii apar cresteri inca de la
distanta de 1,5 km. Depasiri mari, dincolo de coeficientul de alerta (2,97) se intalnesc pe directiile sud-
est, est, nord-est, sud-vest. Valoarea corespunzatoare coeficientului de interventie este atinsa doar pe
directia est la distanta de 4,5 km.

Continutul de plumb total variaza in domeniul de incarcare slaba la valori ceva mai mari de 2,6 ori pragul
de interventie pentru folosinte sensibile (situl 37 situat la 3km NV de CET cu 29 mg.kg-1)

Valorile medii ale coeficientului de depasire a continutului normal maxim pentru diferite
distante prezinsta valori care marcheaza o anumita incarcare cu plumb, valori medii care la distanta de
3km si 7,5km depasesc coeficientul de alerta(2,97).

Pe diferitele directii se constata depasiri ale coeficientului de directie nord la 4,5 km, pe directia
est la 7,5 km pe directia nord-est la 7,5km sip e directia nord-vest la 3 km intalnindu-se cea mai mare
valoare din intreg teritoriul analizat(12,43), valoare ce depaseste de peste doua ori coeficientul de
interventie, depasire datorata probabil altor cauze.
 Continutul de cobalt total este cuprins in domeniul de incarcare normala-moderata, valorile
maxime depasind pragul de alerta pentru folosinte sensibile (30 mg.kg-1) si anume, in stratul 0-20 cm, in
situl 38 (cu 38,5 mg.kg-1, la 4,5 km NV) si respective in situl 5(32 mg.kg-1, la 1,5 km NE)

Valorile medii ale coeficientului de depasire a continutului normal maxim pe diferitele distante
arata o usoara crestere a incarcarii cu Cd fata de incinta. Valorile din toate siturile analizate nu depasesc
coeficientul corespunzator pragului de alerta (1,88), cu exceptia a trei situri ce depasesc usor
coeficientul de alerta(1,28 si 38).

Continutul de nichel total este cuprins in domeniul normal-poluare puternica, valorile maxime
depasind cu putin pragul de alerta pentru folosinte sensibile (75 mg.kg-1) in siturile 30(in stratul 0-20
cm, cu 79,5 mg.kg-1, la 6km S) si 29 (stratul 20-40 cm, cu 78mg.kg-1, la 4,5 km S).

Valorile medii ale coeficientului de depasire a continutului normal maxim prezinta valori mai
mici (1,56-2,00) fata de cele din incinta(2,40).

Pe diverse directii se constata acumulari de nichel pe: directia sud (intre 3 si 6 km fata de sursa),
pe directia nord la 6km, pe directia est la 3km si pe directia nord-est la 7,5km.

Depasiri ale coeficientului de alerta se constata doar la siturile 28 si 30 situate pe directia sud.

Valorile continutului de mangan total depasesc continutul normal de 900 mg.kg-1 in stratul 0-20
cm in siturile 1 (1144 mg.kg-1) si 38 (1104 mg.kg-1), iar in stratul 20-40 cm in siturile 4 si 5 (1272 mg.kg-1
si respective 1074 mg.kg-1), valori care reprezinta o incarcare moderata cu acest element.

Valoarea medie a coeficientului pentru incinta (0,41) este depasita pe toate distantele (0,49-
0,65) la 7,5 km fata de sursa. Valorile nu depasesc coeficientul de alerta(1,66) pe nici una dintre directii,
majoritatea coeficientilor fiind subunitari, cu exceptie facand doar siturile 1 si 38.

Continutul de cadmiu total variaza in domeniul de incarcare normala-incarcare moderata,

valorile maxime fiind cuprinse intre 1,55 si 2,25 mg.kg-1, adica sub pragul de alerta pentru folosinte
sensibile(3 mg.kg-1).

Valoarea medie a coeficientului de depasire a continutului normal maxim pentru incinta (0,55)
este cea mai redusa ceea ce denota o incarcare slaba cu cadmiu, cea mai mare fiind de 1,5 km(1,09).

Pe directii cea mai mare incarcare se afla pe directia sud. Pe celelalte directii nu apar incarcari
deosebite cu exceptia sitului 38 cu valoarea coeficientului de depasire a continutului normal maxim de
1,45. Nu se depaseste coeficientul de alerta.

Continutul de sulf solubil (S-SO4, mg.kg-1)

Valorile medii ale coeficientului de depasire a continutului normal pe diferite distante variaza
putin (1,32-1,66) fata de incinta (1,40).

Pe directii sunt variatii asemanatoare nedepasindu-se in nici un sit coeficientul de alerta(2,65).

Concluzii

Studiul efectuat in zona de influenta a CET Rovinari a evidentiat urmatoarele aspecte:

-termocentrala Rovinari, caracterizata printr-o putere instalata de 1720 MW, constituie o sursa majora
de poluare a solului;

-sursele principale de poluare sunt haldele de steril provenite de la extractia carbunelui si haldele de
cenusa de termocentrala, precum si emisiile de gaze ale cosurilor CET, in special cele de dioxid de sulf,
oxizi de carbon si de azot.

Acest complex de factori determina contaminarea solului prin:

-deranjarea solurilor cu fertilitate moderata prin lucrarile de extractie a carbunelui si amestecarea

stratului fertic de sol si transformarea acestora in entriantrosoluri spolice care au luat locul unor soluri
zonare cu evolutie lenta, si anume eutricambosolurile tipice, preluvosoluri, luvosoluri albice, regosoluri
eutrice.

Dintre caracteristicile solului care reflecta modificarile chimice importante ale invelisului edafic
mentionam: raporturile C/N au valori mai mari de 27% ajungand la peste 40%, specifice solurilor
montane ( siturile 26,30,33,36), aporturile de elemente alcaline si alcalino-pamantoase(Ca, Mg, K), care
tamponeaza efectul poluarii slabe-moderat cu oxizi ai sulfului, asltfel ca reactia solului se modifica mai
putin, comparative cu alte tipuri de poluare acida(cum este cazul metalurgiei neferoase).

Masurile generale care impugn pentru redresarea solurilor afectate in zona Rovinari constau in
amendarea calcaroasa a luvosolurilor albice acidifiate( siturile 12,13,30,31 si 38), fertilizarea fosfatica a
solurilor cu continut redus de fosfor mobil (siturile 3,7,10,11,13,22,24,28,30,31,32,33,39,40), fertilizarea
organica a unor soluri slab humifere (siturile 5,13,14,21,28,29,36,38).

Masuri de prevenire a eroziunii regosolurilor eutrice si a altor soluri de pe versanti prin

mentinerea unui covor vegetal continuu, evitarea pasunatului intensive si eventual lucrari de
imbunatatiri funciare, eventual impadurire cu specii forestiere adecvate.