Programare Logica Curs 1 Introducere PDF

Programare logică
Curs 1: Introducere
Mircea Marin
Marin Programare logică

Aspecte organizatorice
B Curs: Mircea Marin

Laboratoare: Isabela Drămnesc
pagina web (curs):
http://web.info.uvt.ro/˜mmarin/lectures/LP
email: mmarin@info.uvt.ro
B Materialele de curs vor fi postate pe pagina web.
B Evaluare:
1 examen scris final (50% din notă)
Probe de laborator (50% din notă). Participarea la probele
de laborator este obligatorie.

Scopul şi planul cursului
Scopul cursului:
Răspunsuri la următoarele întrebări:
1 Care sunt caracteristicile programării logice?
2 Ce se poate face cu programarea logică?
Învăţarea practicilor de programare în P ROLOG.
Aplicaţii specifice.
Planul cursului:
B Prezentarea limbajului de programare P ROLOG
B P ROLOG şi logica cu predicate de ordinul I
B Aplicaţii: recursivitate, prelucrarea listelor, mecanisme
specifice (tăiere, backtracking), etc.

Ce este programarea logică?
Stil de programare în care

Program = colecţie de reguli logice şi fapte care reprezintă
baza de cunoştinţe a programatorului.
Rularea unui program = găsirea de răspunsuri la întrebări
puse de programator, prin raţionament logic bazat be
cunoştinţele din program.


B Programatorul trebuie să ştie programare logică:
codificarea cunoştinţelor ca reguli şi fapte în P ROLOG
codificarea întrebărilor în P ROLOG


B Programatorul trebuie să ştie programare logică:
codificarea cunoştinţelor ca reguli şi fapte în P ROLOG
codificarea întrebărilor în P ROLOG
B Interpretorul (sau compilatorul) P ROLOG ştie să răspundă
la întrebările puse de utilizator.

Caracteristici ale programării logice
Comparaţie: Programare declarativă contra Programare procedurală
Programarea logică este un stil de programare declarativă:
Programatorul trebuie să programeze ceea ce ştie.

Cum se găseşte răspunsul la întrebări cade în sarcina
interpretorului P ROLOG.
P ROLOG foloseşte o strategie de căutare a tuturor
răspunsurilor la întrebări, bazat pe raţionament logic
(rezoluţie SLD)
În programarea procedurală:
Programatorul trebuie să programeze cum se găseşte
soluţia la o problemă.

Fapte
Faptele sunt afirmaţii despre proprietăţile obiectelor şi relaţiile

existente între ele.
Fapte de tip proprietate(obiect):
Coco este papagal: papagal(coco).
Oricine (X) este muritor: muritor(X).
Fapte care exprimă relaţii între obiect:
Mihai o iubeşte pe Maria: iubeste(mihai,maria).
Oricine (X) este egal cu sine însuşi: egal(X,X).

Reguli
O regulă, în limbaj natural, este o frază de forma:
Dacă ipoteza1 şi . . . şi ipotezan atunci concluzie.
⇔ concluzie dacă ipoteza1 şi . . . şi ipotezan .
regula corespunzătoare în P ROLOG este expresia
concluzie :- ipoteza1 , . . . , ipotezan .
unde ipoteza1 , . . . , ipotezan , concluzie sunt atomi.

Reguli
O regulă, în limbaj natural, este o frază de forma:
Dacă ipoteza1 şi . . . şi ipotezan atunci concluzie.
⇔ concluzie dacă ipoteza1 şi . . . şi ipotezan .
regula corespunzătoare în P ROLOG este expresia
concluzie :- ipoteza1 , . . . , ipotezan .
unde ipoteza1 , . . . , ipotezan , concluzie sunt atomi.
Exemplu
În limbaj natural (lb. română) În P ROLOG
Dacă X este bun şi X cunoaşte pe iubeste(X , Y ):-
Y şi Y este frumoasă atunci X o bun(X ), cunoaste(X , Y ),
iubeşte pe Y . frumoasa(Y ).
Orice papagal este muritor. muritor(X ):-papagal(X).
(Dacă X este papagal atunci X este
muritor.)

Întrebări
În limbaj natural (lb. română) În P ROLOG

Este Coco papagal? ?-papagal(coco).
Cine este muritor? ?-muritor(X).
(Pentru ce valoare a lui X este X
muritor?)
În general, rezolvarea unei probleme se face punând
întrebări
"Este adevărat că ...?"
"Pentru ce valori ale necunoscutelor ... are loc ...?"
Programatorul nu trebuie să ştie cum se află răspunsul la
întrebare. Găsirea răspunsurilor cade în sarcina
interpretorului Prolog.

De la limbaj natural la Prolog
În acest curs vom pune accent pe traducerea corectă a
cunoştinţelor dintr-un limbaj natural în limbajul Prolog.
Adesea, vom reformula mai întâi afirmaţiile din limbajul
natural, pentru a le traduce mai uşor în P ROLOG.
Exemplu
În limbaj natural:
Studenţii silitori au note bune. ⇔ Dacă X este student şi X
este silitor atunci X are note bune ⇔ X are note bune dacă
X este student şi X este silitor.
În limbaj artificial (P ROLOG):
note(X , bune):-student(X ), silitor(X ).
R EMARC Ă : În P ROLOG, :- este „dacă" iar virgula dintre ipoteze

(,) este „şi".
Programarea logică: Istoric
Kowalski (anii ’70) observă că o formulă logică
S1 ∧ . . . ∧ Sn → S
poate avea 2 semnificaţii:

semnificaţie logică: Dacă S1 şi . . . şi Sn sunt fiecare adevărate
atunci şi S este adevărată.
semnificaţie procedurală de forma "S dacă S1 şi . . . şi Sn " care
poate fi interpretată astfel: pentru a afla dacă procedura S este
adevărată trebuiesc executate recursiv procedurile S1 , . . . , Sn
pentru a determina dacă sunt adevărate.
În P ROLOG, formula devine o regulă
S:-S1 , . . . , Sn .
cu antetul (sau capul) regulii S, şi corpul S1 , . . . , Sn .

Programarea logică
Istoric (continuare)
Universitatea din Marsilia (Colmerauer, anii ’70): apare

limbajul P ROLOG("Programmation et Logique".)
P ROLOG s-a impus ca cel mai important limbaj de
programare logică
⇒ numeroase implementări (interpretoare & compilatoare)

Rezolvarea de probleme cu P ROLOG
Se declară fapte despre obiecte şi relaţiile dintre ele.


Se definesc reguli despre obiecte şi relaţiile lor.


Se pun întrebări despre obiecte şi relaţiile dintre ele.


Se pun întrebări despre obiecte şi relaţiile dintre ele.
Programarea în P ROLOG este o conversaţie cu interpretorul de
P ROLOG. Rezolvarea de probleme în acest fel necesită
modelarea problemei folosind noţiunile programării logice:
fapte.
reguli.
întrebări.
Program = fapte + reguli .

| {z }
bază de cunoştinţe

Fapte
Enunţarea unui fapt în P ROLOG
predicat(obiect1 , . . . , obiectn ).
| {z }
argumente
De exemplu
are(andrei, carte).
Numele relaţiilor (predicatelor) încep cu literă mică.
P ROLOG foloseşte mai ales notaţia prefix (dar sunt si
excepţii).
Un fapt se încheie cu “.” (punct).
Programatorul alege numele predicatelor şi trebuie să ştie
cum le interpretează.
De ex., are(andrei, carte). înseamnă că Andrei are o carte.

Exemple de fapte
Aurul este preţios.

pretios(aur).
Ioana este femeie.
femeie(ioana).
Ion este tatăl Mariei.
tata(ion, maria).
Andrei are o carte.
are(carte, andrei).
Observaţii
Programatorul trebuie să stabilească înţelesul numelor de
obiecte şi predicate folosite în scrierea faptelor.
De exemplu: are(X,Y) înseamnă X are Y, şi nu
înseamnă Y are X.
Ordinea argumentelor contează!

Întrebări
Exemplu de întrebare în P ROLOG
?- are(andrei, carte).
(Are Andrei o carte?)

Întrebări
P ROLOG caută în baza de cunoştinţe fapte care se
potrivesc (se unifică) cu întrebarea.

Întrebări
Răspunsul este true dacă
predicatul este acelaşi
argumentele sunt aceleaşi

Întrebări
Altfel, răspunsul este false

Întrebări
Numai ce este în baza de cunoştinţe se consideră adevărat.

Întrebări
Numai ce este în baza de cunoştinţe se consideră adevărat.
false nu este acelaşi lucru cu fals!
false înseamnă mai degrabă nu ştiu.

Variabile
Variabilă = înlocuitor al unui obiect care satisface o relaţie.

Exemplu de întrebare cu variabilă
?- place(ion, X).
se interpretează astfel:
Care sunt obiectele X care îi plac lui Ion?
P ROLOG urmează sa determine valorile lui X pentru care
întrebarea este true.
Convenţie: în P ROLOG variabilele încep cu LITERE MARI.
În P ROLOG o variabilă poate fi
instanţiată: variabila are un obiect ca valoare
neinstanţiată: încă nu se ştie o valoare pentru variabilă.

Exemplu de întrebare cu variabile
Se consideră baza de cunoştinţe cu următoarele fapte:

place(ion,maria).
place(ion,flori).
place(paul,maria).
La întrebarea
?-place(ion, X).
P ROLOG răspunde
X = flori
şi va aştepa instrucţiuni.

Calculul răspunsului în P ROLOG
P ROLOG caută în baza de cunoştinţe un fapt ce se

potriveşte cu întrebarea
când se găseşte o potrivire, aceasta este marcată
dacă utilizatorul apasă Enter, căutarea se încheie
dacă utilizatorul apasă ";" şi apoi Enter, P ROLOG caută o
nouă potrivire, începând cu ultimul loc marcat, şi cu
variabilele din întrebare neinstanţiate.
În exemplul de mai sus, apăsând ";" urmat de Enter va
determina P ROLOG să răspundă:
X = maria .
false
Când nu mai sunt în baza de cunoştinţe fapte ce să se
potrivească, P ROLOG răspunde false

Întrebări mai complexe
Conjuncţii
Se consideră programul următor:

place(maria, mancare).
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).
şi întrebarea
?- place(ion, maria), place(maria, ion).

Întrebări mai complexe
Conjuncţii
Se consideră programul următor:

place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).
şi întrebarea
În general, o întrebare
?- fapt1 , . . . , faptn .
se citeşte fapt1 şi . . . şi faptn ? În acest caz:
Îi place lui Ion de Maria şi îi place Mariei de Ion?

Întrebări mai complexe (continuare)
Conjuncţii
Bază de cunoştinţe:
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).
Întrebare:
P ROLOG va răspunde false : caută toate faptele din
întrebare, unul după altul (toate trebuiesc satisfăcute, altfel
interogarea va eşua, iar răspunsul va fi false).

Conjuncţii
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).
Întrebare:
?- place(maria, X), place(ion, X).

Conjuncţii
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).
Întrebare:
Întrebarea este: Există un obiect X care îi place şi lui Ion şi
Mariei?

Conjuncţii
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).
Întrebare:
Întrebarea este: Există un obiect X care îi place şi lui Ion şi
Mariei?
P ROLOG încearcă să satisfacă primul obiectiv (prima parte
a întrebării); dacă reuşeşte, pune un marcaj pe el şi apoi
încearcă să satisfacă al doilea obiectiv, plasând un marcaj
în caz de succes.

Conjuncţii şi backracking (revenire)
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).

X= mancare
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).

X
X= mancare
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).

X
X= mancare
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).

X= mancare
X
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).

X= mancare
X
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).

X= vin
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).

X= vin
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).

X
X= vin
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).

ye
s
X= vin
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).
X = vin

X
X= vin
place(maria, vin).
place(ion, vin).
place(ion, maria).
X = vin

place(maria, vin).
X place(ion, vin).
place(ion, maria).
X = vin

place(maria, vin).
place(ion, vin).
X place(ion, maria).
X = vin

Reguli
Cum putem programa faptul că "Lui Ion îi plac toţi
oamenii"?
place(ion,alex).
place(ion, bogdan).
place(ion, clara).
place(ion, dan).
...
Ar trebui enumerate toate persoanele în baza de
cunoştinţe → imposibil!

Reguli
oamenii"?
place(ion,alex).
place(ion, bogdan).
place(ion, clara).
place(ion, dan).
...
Folosim o variabilă:
place(ion, X).
înseamnă "Lui Ion îi place orice obiect X ."

Reguli
oamenii"?
place(ion,alex).
place(ion, bogdan).
place(ion, clara).
place(ion, dan).
...
place(ion, X).
Mai trebuie precizat că lui Ion îi plac toţi X care sunt
persoane.

Reguli
oamenii"?
place(ion,alex).
place(ion, bogdan).
place(ion, clara).
place(ion, dan).
...
place(ion, X).
Mai trebuie precizat că lui Ion îi plac toţi X care sunt
persoane.
Regulile sunt un mod de a preciza cum unele fapte depind
de alte fapte.
Reguli ca definiţii
Regulile pot fi folosite pentru a specifica definiţii.


Exemple:


Exemple:
"X îi place lui Ion dacă X este om."


Exemple:
"X este pasăre dacă X este animal şi X zboară."


Exemple:
"X este sora lui Y dacă X este femeie şi X şi Y au aceiaşi
părinţi."


Exemple:
"X este sora lui Y dacă X este femeie şi X şi Y au aceiaşi
părinţi."
ATEN ŢIE: Noţiunea de definiţie de mai sus nu este identică cu
noţiunea de definiţie din logică!
O definiţie spune că ceva are loc dacăşi numai dacă
altceva (corpul definiţiei) are loc.
O regulă spune că un fapt A este adevărat dacă altceva
este adevărat. Însă faptul A ar putea fi adevărat şi în alte
situaţii‘.
“X este om dacă X este femeie.”
“X este om dacă X este bărbat.”
Reguli în P ROLOG
Regulile în P ROLOG au un cap şi un corp.

Corpul regulii descrie condiţiile ce trebuiesc satisfăcute
pentru a satisface capul. În program area logică, aceste
condiţii se mai numesc şi obiective.
Exemplu
place(ion, X) :-
place(X,vin).
place(ion, X) :-
femeie(X), place(X, dans).
ATEN ŢIE ! Scopul unei variabile este regula în care aceasta

apare (reguli diferite nu au variabile în comun).

Reguli în P ROLOG
Sintaxa unei reguli

cap corp
z }| { z }| {
predicat(arg1 , . . . , argn ) :- fapt1 , . . . , faptm .
delimitatori de fapte (şi)
delimitator de regulă (dacă)

Exemplu
Familie regală
Predicate folosite:
male(X ): "X este bărbat."
female(Y ): "Y este femeie."
parents(X,Y,Z): "părinţii lui X sunt Y şi Z ."

Exemplu
Familie regală
Predicate folosite:
Baza de cunoştinţe:
male(albert).
male(edward).
female(alice).
female(victoria).
parents(edward,victoria,albert).
parents(alice,victoria,albert).

Exemplu
Familie regală
Predicate folosite:
male(albert).
male(edward).
female(alice).
female(victoria).
parents(edward,victoria,albert).
parents(alice,victoria,albert).
Cum poate fi definit predicatul
sister(X , Y ): "X este sora lui Y ."?

Exemplu (continuare)
Familie regală
Specificarea predicatului sister/2:

sister(X,Y) :-
female(X),
parents(X, M, F),
parents(Y, M, F).
Exemple de întrebări
?- sister(alice, edward).
?- sister(alice, X).
?- sister(X, edward).

Întrebări despre surori
Regulă:
sister(X,Y) :- female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).
Întrebare:
sister(alice,edward).

Regulă:
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).
Întrebare:
Întrebarea (obiectivul) se potriveşte cu capul regulei, dacă
se instanţiază X cu alice şi Y cu edward.

Regulă:
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).
Întrebare:
Întrebarea (obiectivul) se potriveşte cu capul regulei, dacă
se instanţiază X cu alice şi Y cu edward.
Instanţa corpului devine noua întrebare (obiectiv):
female(alice),
parents(alice,M,F),
parents(edward,M,F).

Este Alice sora lui Edward?
sister(alice,edward)
(1) male(albert).
(2) male(edward).
(3) female(alice).
(4) female(victoria).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

(1) male(albert).
(2) male(edward).
(3) female(alice).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

(1) male(albert).
(2) male(edward).
(3) female(alice).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

(1) male(albert).
(2) male(edward).
(3) female(alice).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X0,Y0):-
female(X0),
parents(X0,M0,F0),
parents(Y0,M0,F0).

X0=alice,
(1) male(albert). Y0=edward
(2) male(edward).
(3) female(alice).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X0,Y0):-
female(X0),
parents(X0,M0,F0),
parents(Y0,M0,F0).

7 sister(alice,edward)
X0=alice,
(2) male(edward).
(3) female(alice). female(alice),
(4) female(victoria). parents(alice,M0,F0),
(5) parents(edward, parents(edward,M0,F0).
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X0,Y0):-
female(X0),
parents(X0,M0,F0),
parents(Y0,M0,F0).

X0=alice,
(2) male(edward).
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

X0=alice,
(2) male(edward).
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

X0=alice,
(2) male(edward).
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

X0=alice,
(2) male(edward).
(3) female(alice). 3 female(alice),
victoria,
albert).
(6) parents(alice, parents(alice,M0,F0),
victoria, parents(edward,M0,F0).
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

X0=alice,
(2) male(edward).
victoria,
albert).
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

X0=alice,
(2) male(edward).
victoria,
albert).
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

X0=alice,
(2) male(edward).
victoria,
albert).
albert). M0=victoria,
(7) sister(X,Y):- F0=albert
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

X0=alice,
(2) male(edward).
victoria,
albert).
(6) parents(alice, 6 parents(alice,M0,F0),
female(X),
parents(X,M,F), parents(edward,victoria,albert).
parents(Y,M,F).

X0=alice,
(2) male(edward).
victoria,
albert).
female(X),
parents(X,M,F), parents(edward,victoria,albert).
parents(Y,M,F).

X0=alice,
(2) male(edward).
victoria,
albert).
female(X),
parents(X,M,F), 5 parents(edward,victoria,albert).
parents(Y,M,F).

X0=alice,
(2) male(edward).
victoria,
albert).
female(X),
parents(X,M,F), 5 parents(edward,victoria,albert).
parents(Y,M,F).

Sora cui este Alice?
sister(alice,X)
(1) male(albert).
(2) male(edward).
(3) female(alice).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

sister(alice,X)
(1) male(albert).
(2) male(edward).
(3) female(alice).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

sister(alice,X)
(1) male(albert).
(2) male(edward).
(3) female(alice).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

sister(alice,X)
(1) male(albert).
(2) male(edward).
(3) female(alice).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X0,Y0):-
female(X0),
parents(X0,M0,F0),
parents(Y0,M0,F0).

sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(2) male(edward).
(3) female(alice).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X0,Y0):-
female(X0),
parents(X0,M0,F0),
parents(Y0,M0,F0).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(2) male(edward). female(alice),
(3) female(alice). parents(alice,M0,F0),
(4) female(victoria). parents(X,M0,F0).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X0,Y0):-
female(X0),
parents(X0,M0,F0),
parents(Y0,M0,F0).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(5) parents(edward,
victoria,
albert).
(6) parents(alice,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(2) male(edward). 3 female(alice),
(5) parents(edward,
victoria,
albert). parents(alice,M0,F0),
(6) parents(alice, parents(X,M0,F0).
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(5) parents(edward,
victoria,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(5) parents(edward,
victoria,
victoria,
albert).
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(5) parents(edward,
victoria,
victoria,
albert). M0=victoria
F0=albert
(7) sister(X,Y):-
female(X),
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(5) parents(edward,
victoria,
albert). 6 parents(alice,M0,F0),
victoria,
F0=albert
(7) sister(X,Y):-
female(X), parents(X,victoria,albert).
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(5) parents(edward,
victoria,
victoria,
F0=albert
(7) sister(X,Y):-
female(X), parents(X,victoria,albert).
parents(X,M,F),
parents(Y,M,F).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(5) parents(edward,
victoria,
victoria,
F0=albert
(7) sister(X,Y):-
female(X), 5 parents(X,victoria,albert).
parents(X,M,F),
X=edward
parents(Y,M,F).

7 sister(alice,X)
X0=alice,
Y0=X
(1) male(albert).
(5) parents(edward,
victoria,
victoria,
F0=albert
(7) sister(X,Y):-
female(X), 5 parents(X,victoria,albert).
parents(X,M,F),
X=edward
parents(Y,M,F).

Răspuns: X = edward.

Exerciţiu: hoţi
Predicate folosite:
thief(X ): "X este hoţ."
likes(X , Y ): "Lui X îi place Y ."
may_steal(X , Y ): "X ar putea fura Y ."
Ştim că:
1 X ar putea fura Y dacă X este hoţ şi lui X îi place Y .
2 John e hoţ.
3 Lui Mary îi place mâncarea.
4 Lui Mary îi place vinul.
5 Lui John îi place X dacă lui X îi place vinul.
Întrebare: Ce ar putea fura John?

Exerciţiu: hoţi (continuare)
Programarea problemei în P ROLOG
thief(john).
likes(mary, food).
likes(mary, wine).
likes(john, X ) :- likes(X , wine).
may_steal (X , Y ):-
thief(X ), likes(X , Y ).
Întrebare:
?- may_steal(john,X).

Concluzie
În acest curs au fost prezentate principalele noţiuni de

programare logică
fapte, conjuncţii de fapte, variabile logice
reguli
exemple care ilustrează
Cum se programează în P ROLOG
Cum răspunde P ROLOG la întrebările puse de utilizator.

Bibliografie, exerciţii
Cursul presupune familiarizarea cu programarea în SWI

P ROLOG.
Toate detaliile despre SWIProlog pot fi găsite la
http://www.swi-prolog.org.
Instalaţi SWI-Prolog şi încercaţi exemplele prezentate.
Bibliografie: Capitolul 1 + secţiunea de exerciţii din
[Clocksin and Mellish, 2003].

Programare Logica Curs 1 Introducere PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programare Logica Curs 1 Introducere PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programare logică

Marin Programare logică

B Curs: Mircea Marin

Marin Programare logică

Marin Programare logică

Stil de programare în care

Marin Programare logică

Stil de programare în care

Marin Programare logică

Stil de programare în care

Marin Programare logică

Programarea logică este un stil de programare declarativă:

Programatorul trebuie să programeze ceea ce ştie.

Marin Programare logică

Faptele sunt afirmaţii despre proprietăţile obiectelor şi relaţiile

Marin Programare logică

concluzie :- ipoteza1 , . . . , ipotezan .

unde ipoteza1 , . . . , ipotezan , concluzie sunt atomi.

Marin Programare logică

concluzie :- ipoteza1 , . . . , ipotezan .

unde ipoteza1 , . . . , ipotezan , concluzie sunt atomi.

Marin Programare logică

În limbaj natural (lb. română) În P ROLOG

Marin Programare logică

note(X , bune):-student(X ), silitor(X ).

R EMARC Ă : În P ROLOG, :- este „dacă" iar virgula dintre ipoteze

Kowalski (anii ’70) observă că o formulă logică

poate avea 2 semnificaţii:

cu antetul (sau capul) regulii S, şi corpul S1 , . . . , Sn .

Marin Programare logică

Universitatea din Marsilia (Colmerauer, anii ’70): apare

Marin Programare logică

Se declară fapte despre obiecte şi relaţiile dintre ele.

Marin Programare logică

Se declară fapte despre obiecte şi relaţiile dintre ele.

Marin Programare logică

Se declară fapte despre obiecte şi relaţiile dintre ele.

Marin Programare logică

Se declară fapte despre obiecte şi relaţiile dintre ele.

Program = fapte + reguli .

Marin Programare logică

Enunţarea unui fapt în P ROLOG

Marin Programare logică

Aurul este preţios.

Marin Programare logică

Exemplu de întrebare în P ROLOG

Marin Programare logică

Exemplu de întrebare în P ROLOG

Marin Programare logică

Exemplu de întrebare în P ROLOG

Marin Programare logică

Exemplu de întrebare în P ROLOG

Marin Programare logică

Exemplu de întrebare în P ROLOG

Marin Programare logică

Exemplu de întrebare în P ROLOG

Marin Programare logică

Variabilă = înlocuitor al unui obiect care satisface o relaţie.

Marin Programare logică

Se consideră baza de cunoştinţe cu următoarele fapte:

Marin Programare logică

P ROLOG caută în baza de cunoştinţe un fapt ce se

Marin Programare logică