INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE ÎNALTĂ

TENSIUNE

Unitatea de învăţare nr. 1

INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE
SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE ÎNALTĂ
TENSIUNE

Cuprins Pagina

1.1 Modalități de caracterizare a tranzitului de 2

sarcină.
1.2 Sarcina medie, maximă de vârf și de durată. 3

Definiții. Determinare estimativă.

1.3 Energia medie. Definiții. Estimarea cererii de 7

energie tranzitată.

Teste de autoevaluare 1
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 1

1
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
 INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE
ÎNALTĂ TENSIUNE

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

 Cunoaşterea problematicii şi a principalelor instalaţii din

staţiile şi posturile (nodurile) sistemului electroenergetic
 Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice referitoare la
instalaţiile electrice din centralele electrice şi a elementelor ce
le compun.
 Studiu șocului electric la tensiuni de peste 1000 V;
 Calculul curenților de scurtcircuit în circuitelor cu tensiuni mai
mari de 1000 V
 Prezentarea şi alegerea optima a echipamentelor utilizate în
sistemele de înaltă tensiune;
 Studierea interactiunilor dintre echipamente și reţeaua de înaltă
tensiune;

1.1 Modalități de caracterizare a tranzitului de sarcină

Sarcina (încărcarea) unei centrale sau staţii (a unui element al sistemului energetic) se
exprimă prin valoarea curentului sau valoarea puterii tranzitate  se utilizează mărimi totale
(încărcări totale): I, P, Q, S (în valori totale).

Curba de sarcină pune în evidenţă variaţia în timp a sarcinii.

Curbele de sarcină pot fi zilnice, lunare, anuale etc. şi se bazează pe informaţii statistice
despre comportarea trecută. Din acestea se pot desprinde elemente privind comportarea
viitoare a sarcinii, necesare pentru proiectarea instalaţiilor.

De multe ori nu avem nevoie de toate informaţiile sau nu dispunem decât de informaţii
aproximative  apare necesitatea utilizării indicatorilor. Aceştia caracterizează o anumită
latură a unui fenomen.

Fie o curbă de sarcină (I, P, sau S) ca în fig. 4.1.

2
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE ÎNALTĂ
TENSIUNE

Fig 4.1. Curbă de sarcină

1.2 Sarcina medie, maximă de vârf și de durată. Definiții.

Determinare estimativă.

1. Sarcina medie
2. Sarcina maximă
3. Gradul de utilizare a sarcinii maxime
4. Gradul de utilizare a capacităţii instalaţiei
Energia şi sarcina medie corespunzătoare unui anumit interval de timp

W p
  P ( t )  dt  A has energia medie (4.1)
0

Geometric: W p
este proporţională cu suprafaţa cuprinsă între curba de sarcină şi
axe.

W p
P med  puterea medie (4.2.)
t
Geometric: Pmed este înălţimea dreptunghiului cu A = A has

Observaţie: dacă curba este pentru curent-I atunci sarcina medie este:

3
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
 INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE
ÎNALTĂ TENSIUNE

 I ( t )  dt sarcina medie
(4.3.)
(curentul mediu)
I med 
0

Sarcinile maxime de vârf şi de durată

Sarcina maximă este cea mai mare dintre sarcinile medii determinate pe un
anumit interval de timp prestabilit ( este o valoare medie).
Observaţie: se obţine din compararea mai multor valori medii, pe diversele
intervale rezultate.

Sarcina maximă de vârf este cea mai mare dintre sarcinile medii
determinate pe un acelaşi interval de câteva secunde (110 sec.); (PV - sarcina
maximă de vârf).
Se utilizează pentru:
 Dimensionarea/verificarea siguranţelor fuzibile
 Dimensionarea/verificarea sistemelor de protecţii
 Studiul unor regimuri tranzitorii.

Sarcina maximă de durată este cea mai mare dintre sarcinile medii
P
înregistrate pe intervale de 1560 min. ( M - sarcina maximă de durată).
Observaţie: lungimea intervalului se alege în corelaţie cu constanta de timp
pentru încălzirea echipamentului.
Se utilizează pentru:
 calculul pierderilor de putere şi energie,
 dimensionarea unor echipamente corespunzător regimului de lungă
durată a instalaţiei (conductoare, întreruptoare etc.).

Indicatorii gradului de utilizare a puterii maxime

Observaţie: de obicei este vorba de puterea maximă de durată.

a) Coeficientul de umplere (aplatizare), corespunzător dreptunghiului

definit de sarcina maximă, este dat de relaţia:

A has coeficient de umplere (4.4.)

k PM 
A OABC

Geometric: arată în ce măsură suprafaţa haşurată (care corespunde

energiei WP) umple dreptunghiul determinat de PM (puterea maximă de durată).
 k PM  1
 cu cât umplerea e mai mare, cu atât curba este mai aplatizată.

b) Durata de utilizare a puterii maxime este dată de relaţia:

4
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE ÎNALTĂ
TENSIUNE

W (4.5.)
T PM 
P

PM

Poate fi: anuală, zilnică, etc.

T PM reprezintă numărul de ore la care, funcţionând constant la P M , s-ar
realiza / consuma aceeaşi energie care corespunde curbei de sarcină pentru
intervalul de timp analizat.

Se poate determina următoarea relaţie liniară:

W

P
k PM
PM  t
 P M  t  k PM  T PM  P M  T PM  k PM  t (4.6.)

W P  T PM  PM

Exemplu:
t = 8760 h/an
k PM
= 0,6
 T PM  0 , 6  8760  5000 h / an (este un consumator de circa 5000 h /an la
PM
valoarea )

Durata de utilizare anuală a curentului maxim este dată de relaţia:

t
U
 I ( t ) dt  şi t = 8760 h/an (4.7.)
n

U
T IM 
0 n

IM

8760

 S ( t ) dt
T IM 
0

SM
, (Un variază în timp)

8760

 P ( t )  Q ( t ) dt
2 2

T IM 
0

SM

5
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
 INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE
ÎNALTĂ TENSIUNE

8760

 P ( t )  Q ( t ) dt  1 , 03  WQ
2 2 2 2
Se poate utiliza relaţia empirică: W P
0

(4.8.)
(aproximarea este valabilă pentru 0,6  cos  1, aproximativ 3%) 
1 , 03   WQ
2 2
W P
T IM   T SM ; T IM  T SM (4.9.)
S M

Indicatorii gradului de utilizare a capacităţii nominale (instalate) de tranzit a

instalaţiilor

Capacitatea nominală de tranzit este definită prin puterea nominală

(instalată). De regulă, P n  Pi   P max  M  , din motive de rezervare.

a) Coeficientul de umplere corespunzător puterii instalate Pi este:

A has WP (4.10.)
k Pi  
A OMNC Pi  t

Durata de utilizare a puterii instalate este dată de relaţia:

W
T Pi 
P
(4.11.)
Pi
 T Pi  T PM
P
Observaţie: i  P M
 
 K Pi  k PM

Indicatorii lui Pi sunt mi mici decat indictorii lui PM .

Exemplu: evoluţia indicatorilor PM din SEN, tabelul 4.1.

Tabel 4.1.
6
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE ÎNALTĂ
TENSIUNE

Evoluţia indicatorilor din SEN

W P*
Anul PM [MW] TPM [h/an] kPM [%]
[TWh/an]
1970 26  4550  5700 65
1980 58  8900  6500 74
989 71  10300  7000 80
1990 60  10000  6000 68
1993 53 6500 8100 93
*consum net, date extrase din Anuarul Statistic al României.

Clase de consumatori în funcţie de sarcina maximă de durată

În funcţie de sarcina maximă de durată consumatorii din SEN se împart în

următoarele clase, tabelul 4.2.

Tabel 4.2.
Stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor
industriali şi similari*
Sarcina maximă de Tensiuni de racordare
CLASA
durată recomandate [kV]
A Peste 50MVA 110400
B 7,5 - 50 MVA 110
C 2,5 - 7,5 MVA 20110
D Sub 2,5 MVA 0,420
*Conform “Ordinului nr. 129 din 11.12.2008 pentru aprobarea Regulamentului
privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de
interes public”.

Alimentarea acestor consumatori se va face, de regulă, dintr-o singură sursă

şi printr-o singură cale de alimentare.

1.3 Energia medie. Definiții. Estimarea cererii de energie

tranzitată.

În reţele electrice cu tensiuni nominale până la 60 kV , pierderile de energie sunt

datorate în exclusivitate încălzirii conductoarelor şi transformatoarelor la trecerea curentului
electric. La tensiuni nominale de 110 kV sau mai mari, se mai adaugă pierderile datorate
scurgerilor de curent în izolaţie şi efectului corona.

7
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
 INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE
ÎNALTĂ TENSIUNE

Determinarea pierderilor de putere şi de energie în liniile electrice

Pierderile de putere în liniile electrice trifazate de curent alternativ, neglijând

pierderile de izolaţie se determină cu relaţia:

P  3  R  I
2
 10
3
kW  1 

În care :

- I este curentul de calcul corespunzător puterii cerute, în A ;

- R este rezistivitatea unei faze la temperatura efectivă a liniei, în  .

2
S
În relaţia 1  I2  2
.
3U

3
 10  Q
2 2 2
S P
P  3  R  2
 R 2
 10
3
kW 
3U U

Puterile P si Q sunt exprimate în kW respectiv KVAr , U în KV şi R în  .

Când puterea absorbită de consumator este constantă, pierderile de energie au

valoarea:

 Q
2 2
P
W  P  t  3  R  I
2
 t  10
3
 R 2
 t  10
3
kWh 
U

Când puterea absorbită este variabilă în timp, pierderea de energie într-un interval
oarecare este:
t
 R  I dt kWh 
3
 W  3  10
2

Dacă se utilizează durata pierderilor maxime  :

 R  I max    kWh 
3
 W  3  10
2

 I  dt  I m ax  
2 2


2
I dt
  0
2
I max

 se determină din monograme funcţie de T max .

8
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE ÎNALTĂ
TENSIUNE

T max este un timp convenţional în care dacă linia ar funcţiona la sarcină maximă, ar

transporta aceeaşi energie ca şi la funcţionarea după graficul real de sarcină în intervalul de

timp t .

S max
Înlocuind I max  ,
3U

Pmax  Q max
2 2 2
S max
W  2
 R    10
3
 2
 R    10
3
kWh 
U U

Determinarea pierderilor de putere şi de energie în transformator

Pierderile de putere activă în transformatoare sunt de două categorii:

- pierdere de putere independentă de sarcina transformatorului;

- pierderea de putere care depinde de sarcina transformatorului.

Din prima categorie fac parte pierderile în fierul transformatorului, care depind de tipul
de funcţionare al acestuia şi de  PFE .

 W 1   PFe  t kWh 

Cea dea doua categorie se referă la pierderile în cupru, acestea sunt proporţionale cu
pătratul curentului.

În categoria transformatoarelor de putere sunt indicate pierderile în scurtcircuit pentru

sarcina nominală. Pentru o încărcare oarecare, valoarea pierderilor în cupru se poate
determina cu relaţia:
2 2
 I   S 
 PCu    PCun        PCun  
 In   Sn 

S I
Dacă se notează  , coeficient de încărcare a transformatorului
Sn In

 PCu    PCun  2 .

Pierderile totale de putere activă într-un transformator sunt:

 PT   PFe  
2
  Pcun 

Pierderi de energie în intervalul t :

9
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
 INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE
ÎNALTĂ TENSIUNE

 W T   PFe  t   max  PCun 

2

Unde  max corespunde încărcării maxime a transformatorului.

Când sarcina este distribuită pe mai multe transformatoare conectate în paralel,

pierderile totale de putere sunt:

 PCun
  PT  N  N   PFe  
2

I nt S nt
Unde coeficientul de încărcare corespunde curentului total    .
In Sn

Măsuri pentru reducerea competenţei tehnice a pierderilor de putere şi energie

în reţelele electrice

1) Majorarea secţiunii reţelelor cu prilejul lucrărilor de reparaţii/modernizări;

2) Încărcarea economică a transformatoarelor de putere; înlocuirea transformatoarelor
subîncărcate cu transformatoare de putere mai mică;
3) Efectuarea măsurătorilor de sarcină şi tensiune în vederea identificării reţelelor
încărcate nesimetric; echilibrarea sarcinii pe fazele reţelei prin trecerea unor consumatori de
pe fazele supraîncărcate pe fazele subîncărcate;
4) Măsurarea pierderilor în transformatorul de putere medie tensiune sau joasă tensiune
după reparaţii;
5) Utilizarea transformatorului de putere medie tensiune cu pierderi reduse;
6) Eliminarea dublelor transformări;
7) Trecerea la 20 kV a reţelelor de 6 kV pe baza unor calcule de eficienţă;
8) Reducerea lungimii liniilor de joasă tensiune prin crearea unor noi puncte de injecţie
(staţii şi posturi de transformare);
9) Distribuţie în medie tensiune (mutarea transformatorului de putere cât mai aproape de
consum);
10) Compensarea puterii reactive;
11) Stabilirea unor scheme optime din punct de vedere al pierderilor;
12) Trecerea în rezervă caldă în perioada de iarnă a transformatoarelor slab încărcate;
13) Efectuarea de măsurători pentru identificarea regimurilor nesimetrice şi
dezechilibrate.

10
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE ÎNALTĂ
TENSIUNE

Principalele măsuri pentru reducerea componenţei comerciale a pierderilor de

putere şi de energie în reţelele electrice

1) Montarea blocurilor de măsură şi protecţie monofazate în locul firidelor pentru

eliminarea sustragerilor de energie electrică;
2) Utilizarea conductorului coaxial la realizarea branşamentelor monofazate;
3) Securizarea grupurilor de măsură;
4) Sigilarea cofreţilor şi firidelor la abonaţii casnici şi agenţi economici;
5) Remedierea grupurilor de măsură defecte într-un timp cât mai redus;
6) Verificarea funcţionării corecte a grupurilor de măsură în teren;
7) Efectuarea de controale la consumatori pentru depistarea consumurilor
frauduloase.

Pierderile de energie electrică au două componente:

- componenta tehnică ;

- componenta comercială.

Pierderile tehnice pot fi minimalizate. De aceea reducerea acestora trebuie să fie o

preocupare permanentă a celor care proiectează şi exploatează instalaţii electrice de
producere, transport şi distribuţie a energiei electrice.

Pierderile comerciale sunt generate de:

- erorile grupurilor de măsură;

- erori de citire a indexelor;

- sustrageri de energie;

- nesimultaneitatea citirii consumurilor de energie electrică.

11
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
 INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE
ÎNALTĂ TENSIUNE

De reţinut!

Teste de autoevaluare 1

12
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE ÎNALTĂ
TENSIUNE

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 1

Rezolvare

Concluzii

13
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii
 INDICI DE PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI TRANZITULUI DE SARCINĂ PRIN INSTALAȚIILE ELECTRICE DE
ÎNALTĂ TENSIUNE

Bibliografie
1. HORTOPAN GH.., “ Aparate electrice “ , E.D.P. , Bucureşti , 1980;
2. PREDA L., HEINRICH I., ș.a.. , “Stații și posturi electrice de transformare “, E.T.,
Bucureşti , 1988;
3. GHEORGHIU S., PANAIT C., DOBREF V. , “Sisteme de acționare electrică a
propulsorului naval “ , Ed. A.N.M.B.,Constanța,1999;
4. HORTOPAN GH., HORTOPAN V., “ Șunturi și divizoare de tensiune “ , E.T. ,
Bucureşti , 1978;
5. DRĂGAN C., CRISTESCU D. ș.a., “ Tehnica tensiunilor înalte“, Ed. IPB , București,
1987;
6. DRĂGAN C., CRISTESCU D. ș.a., “ Tehnica tensiunilor înalte – Îndrumar de
laborator“, Ed. IPB , București, 1988;
7. VAN DOKKUM K., Ship electrical systems, 1 st Edition Dokmar ISBN 978-90-71500-
17-6;
8. KUFFEL J., High Voltage engineering Fundamentals, 2nd Edition, Newnes, 2000,
ISBN 978-0750636-34-6;
9. BROWN M., Practical troubleshooting of electrical equipment and control circuits,
Newnes, 2005, ISBN 0-7506-6278-6.
10. DORDESCU M., Tehnica tensiunilor înalte - note curs pentru studenti, -CD la DIFR

Bibliografie STCW
1. T52 – Kuffel E., Zaengl W.S., Kuffel J., High voltage engineering, fundamentals.,
Second edition, Elsevier Ltd., 2000.
2. T70 – Peek F.W., Dielectric phenomena in high voltage engineering, Watchmaker
Publishing, 2006.

14
Tehnica tensiunilor inalte– Curs şi aplicaţii