20.10.

2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

Username / Parola inexistente

email ••••••
Login Am uitat parola x Creaza cont nou

Home Exploreaza Upload

Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

Transporturi

Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

1.0 Sisteme fixe de s ngere a incendiilor

Dupa modul de operare, instala ile de s ngere a incendiilor pot fi impar te

in doua categorii, respec v de suprafata si volumice. Primele trimit la
suprafata incendiului substante s ngatoare, care racesc sau opresc
alimentarea cu aer a zonei de ardere impiedicand formarea gazelor
combus bile si reaprinderea lor. In grupa de s ngere volumica intra cele
care umplu volumul liber al incaperii cu substante care nu intre n arderea,
precum aburul, gazele inerte sau spuma foarte usoara. Indiferent de pul
lor, instala ile de s ngere de la bordul navelor, trebuie sa indeplineasca
urmatoarele cerinte:

Solutions for re protection

UL, FM and VdS approved

Let's make a difference when every second

counts! Explore our range of valves and
hydrants
avkvalves.eu

OPEN

• Sa fie as el dispuse incat sa na seama de poten alul de producere

a incendiului in incaperile

protejate;

• Sa fie oricand gata de func onare, indiferent daca nava se afla in

sta onare sau in mars;

• Sa nu favorizeze prin func onarea lor intensificarea arderii;

ALTE DOCUMENTE
• Sa fie sigure in func onare si sa aiba vitalitate ridicata; Tehnologii moderne de transport
GEOMETRIA NAVEI
• Sa ac oneze asupra incendiului as el incat sa excluda posibilitatea TRANSPORTUL MARITIM
reaprinderii; TRANSPORTUL AERIAN
Depozitarea marfurilor
• Sa aiba mijloace de ac onare locala si de la distanta precum si ASIGURARILE IN TRANSPORTURI
posibilita de control; TRANSPORTUL FEROVIAR

www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 1/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

• Sa nu fie periculoase pentru oameni; Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

• Sa nu provoace corodarea sau afectarea instala ilor si construc ilor, căutare personalizată Search
cu care intra in contact,

• Eliberarea mediului de gaz sa se faca automat;

• Substantele u lizate pentru s ngere sa nu produca gaze toxice.

1.1 Sisteme de s ngere cu efect de racire - Instala i de s ns incendiul cu jet de apa

Ac oneaza de la distanta asupra focarelor de incendiu cu jeturi cine ce de apa, cu debite cuprinse intre 2 si 6 l/s si sunt
compuse din urmatoarele elemente:

Pompe de incendiu sunt de obicei electro-pompe centrifugale ver cale, cu capacitatea intre 40 m3/h si 200 m3/h, care
imping apa pe coloana cu o forta de pana la 6 Kgf/cm2. La navele de pasageri si similare lor, cu un tonaj brut mai mare
sau egal cu 4000 tdw, sunt prevazute cel pu n 3 pompe de incendiu iar la cele cu un tonaj mai mic de 4000 tdw, 2 pompe.
(cerinta SOLAS). Atunci cand nava e in mars, pompele de incendiu trebuie testate saptamanal, atat in cadrul unui program
separat de mentenanta, cat si in cadrul exerci ilor de p drill. Testul trebuie sa includa verificarea comenzilor locale si de la
distanta, precum si presiunea de refulare. La navele de peste 6000 tdw, presiunea minima cu doua furtunuri cu ajutajele
montate si o pompa in func une trebuie sa fie de cel pu n 2,8 bar.

Racord interna onal. Navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500 tdw trebuie sa dispuna la bord de cel pu n un racord
interna onal de legatura cu uscatul, corespunzator Fire Safety System

Code pentru a facilita cuplarea instala ei la alte mijloace de s ns incendiu cu apa (de la alta nava sau de la alte mijloace cum
ar fi masini de pompieri sau instala i portuare specializate).

Hidran . Numarul si amplasarea hidran lor de incendiu sunt stabilite as el incat sa asigure furnizarea a cel pu n doua jeturi
de apa ce nu pleaca din acelasi hidrant, unul din jeturi fiind furnizat de un furtun dintr-o singura bucata, care pot fi dirijate
spre orice punct al navei accesibil in mod normal echipajului sau pasagerilor in mpul naviga ei si in orice punct al oricarei
incaperi de marfa cand aceasta este goala, al oricarei incaperi ro-ro sau al oricarei incaperi pentru vehicole, in acest ul m caz,
cele doua jeturi trebuind sa a nga orice punct al incaperii, fiecare provenind de la un furtun dintr-o singura bucata iar
hidran i sa fie amplasa langa caile de acces ale incaperilor protejate. In plus, pentru navele de pasageri, Codul FSS impune ca
numarul si amplasarea hidran lor in incaperile de locuit, de serviciu si de masini sa fie as el stabilite incat cerintele impuse
mai sus, sa poata fi indeplinite cand toate usile etanse si toate usile pere lor zonelor ver cale principale sunt inchise. O
aten e speciala trebuie acordata acestora in cadrul programului de verificare si intre nere.

Furtunuri. Furtunurile de incendiu sunt fabricate din materiale nedegradabile aprobate de Administra e si trebuie sa aiba o
lungime suficienta pentru a putea proiecta un 323c28d jet de apa in oricare din spa ile care ar necesita acest lucru. Fiecare
furtun este prevazut cu o teava de refulare de mana si cuplajele necesare. Furtunurile de incendiu impreuna cu toate sculele
si accesoriile necesare, trebuie sa fie men nute gata de u lizare si la vedere, in apropierea hidran lor sau a racordurilor de
incendiu. In spa ile interioare ale navelor de pasageri care transporta mai mult de 36 persoane, furtunurile de incendiu
trebuie sa stea in permanenta cuplate la hidran . Furtunurile de incendiu vor avea o lungime de cel pu n 10 m dar nu mai
mult de :

o 15m in incaperile de masini,

o 20m in alte incaperi sau pun deschise,

o 25m pentru pun le deschise de pe navele cu o la me de peste 30m.

Ajutajele. In func e de pul jetului care poate fi refulat se deosebesc trei puri de ajutaje : cu jet compact, care se folosesc pe
pun le exterioare, cu jet impras at, ce se folosesc la pun le interioare si C.M. in combina e cu cel cu jet compact si cu jet
combinat, folosite la interioare si in C.M.

1.2 Instala i de s ns incendiul cu sprinklere

Instala ile automate cu sprinklere, sunt printre cele mai eficiente sisteme de ac une contra incendiului, care folosesc drept
agent de s ngere apa si care constau in principal in mijloace de protec e cu func e complexa care detecteaza, localizeaza,
semnalizeaza incendiul si intra automat in func une pentru anihilarea ac unii distruc ve a acestuia.

Superioritatea lor asupra celorlalte sisteme automate de protec e cu apa este determinata in primul rand de faptul ca
sprinklerele se declanseaza individual si ac oneaza numai asupra ariei incendiate, evitand as el aplicarea inu la a apei asupra
zonelor necuprinse de incendiu.

www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 2/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

Se bazeaza pe racirea suprafetei carburante cu un curent de par cule de apa creat automat cu ajutorul unor capete de
pulverizare p sprinkler. Instala a se monteaza in cabine birouri, saloane, sufragerii precum si in coridoarele care comunica cu
aceste incaperi. Instala ile p sprinkler sunt obligatorii pentru navele de pasageri si cele similare lor si se compun in principiu
din urmatoarele elemente principale:

hidrofoare

retele de conducte ramificate sau inelare,

capete sprinkler (duze de refulare) care se deschid la o temperatura definita,

aparate de control si semnalizare,

racorduri pentru cuplarea pompelor mobile de incendiu.

Modul de func onare este urmatorul: sursele de alimentare n permanent sub presiune retelele de conducte pe care sunt
montate capetele sprinkler.

Gazele calde emanate de incendiu se ridica si se acumuleaza la partea superioara a incaperii, formand in jurul sprinklerului un
strat cu temperatura ridicata. Preluand caldura prin convec e si radia e de la mediul spa ului incendiat, dispozi vele de
inchidere ale sprinklerelor situate deasupra zonei de ardere se incalzesc treptat si in mp rela v scurt se deschid la a ngerea
temperaturii nominale de declansare.

Odata eliberat orificiul de curgere, apa este proiectata sub forma de picaturi dispersate asupra focarului. Ac unea instala ei
este opera va si propor onala cu gradul de dezvoltare a incendiului. Pentru iden ficarea usoara a focarului precum si din alte
considerente func onale, instala ile mari se impart in sectoare (zone) deservite fiecare de cate un aparat de control si
semnalizare.

Exista trei categorii de sisteme sprinkler:

• Sisteme conven onale cu presiune scazuta (watersprinkler system) unde presiunea de lucru este

sub 10 bar (un sprinkler acopera cca 9 m2 suprafata podea)

• Sisteme cu presiune medie (watermist system). Presiunea de lucru este cuprinsa intre 10 si 40

bar iar consumul de apa reprezinta cel mult 50-70% din cel al sistemelor conven onale (suprafata acoperita de un cap
sprinkler 16 m2)

• Sisteme de inalta presiune (hi - fog system), sunt cele mai eficiente sisteme de sprinklere si in

compara e cu sistemele clasice, prezinta urmatoarele avantaje:

* Par culele de apa sunt emise sub forma de ceata, fiind nonconduc ve electric.

* Can tatea de apa u lizata este mult mai mica,

* Pericolul acumularii de apa in spa ile interioare este scazut,

* Puterea de penetrare mult mai mare,

* Eficacitate sporita,

* Efect de racire extrem de ridicat,

* Suprafata de podea acoperita de o duza, 25 m2

* Diametrul tubulaturilor de drenaj si cel al tubulaturilor instala ei este mult mai mic.

Func onare: La detectarea incendiului, o pompa de inalta presiune sau un gaz presurizat intr-o baterie de butelii, asigura
impulsul apei la o presiune cuprinsa intre 40 si 200 bar catre duzele de pulverizare. Construc a speciala a acestora,
favorizeaza dispersia par culelor de apa cu un diametru de 50-120µm, in mp ce presiunea extrem de ridicata asigura o
penetrare eficienta si o rapida racire a materialelor combus bile implicate in incendiu.

In imaginile de mai sus sunt prezentate : un compar ment de masini protejat cu HI-FOG, o baterie de butelii cu agent (gaz)
propulsor, o duza de ceata p sprinker.

www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 3/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

1.3 Sisteme de s ngere cu efect de inabusire - Instala i de s ngere cu bioxid de carbon.

CO2 este eficient in s ngerea incendiilor de mici dimensiuni, in principal cele de natura electrica, dar si in cazul incendiilor
mari, in compar mente inchise.

CO2 ca agent de s ngere are urmatoarele calita : eficienta ridicata, neagresiv fata de obiectele si materialele s nse,
capacitate de penetrare ridicata, rau conducator de electricitate, conservare indelungata, insensibil la ac unea temperaturilor
scazute.

Domenii de u lizare ca agent de s ngere:

Depozite de materiale, magazii de marfa,

Masini si instala i electrice aflate in incaperi inchise,

Transformatoare si generatoare electrice, sta i de distribu e.

Instala ile de s ngere cu CO2 se impart in doua categorii :

Instala i de inalta presiune, unde CO2 este stocat in butelii in stare lichida

la temperatura mediului ambiant. La o temperatura de 21°C, presiunea in butelii este de cca 58 bar.

Instala i de joasa presiune, unde CO2 este stocat in rezervoare mari la

temperatura de cca - 20°C si la o presiune de cca 20 bar.

Atunci cand CO2 este lansat dintr-un s ngator, temperatura lui poate a nge valori chiar mai mici de - 78°C. In ciuda acestui
lucru, CO2 nu are efect de racire. Asta inseamna ca daca materialul implicat in incendiu nu este racit sub temperatura de
aprindere, exista riscul ca acesta sa se reaprinda.

S ngerea prin inundarea unui compar ment cu CO2 se va adopta atunci cand folosirea altor mijloace de s ngere nu este
eficace.

*Atunci cand se ini aza semnalul de alarma de declansare a instala ei, compar mentul respec v trebuie evacuat rapid.

*CO2 nu va fi admis in compar ment pana ce acesta nu este evacuat complet,

*Instala a nu va fi ac vata decat cu permisiunea comandantului navei si a sefului mecanic sau a persoanelor imputernicite de
catre aces a.

*Inainte de a fi inundat cu CO2, compar mentul trebuie inchis etans si ven la a trebuie oprita.

In paralel cu alarmarea echipajului se demareaza procedurile de lansare a bioxidului de carbon in spa ile vizate dupa cum
urmeaza:

Oprirea ven la ei,

Inchiderea etansa a spa ilor,

www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 4/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

Stoparea u lajelor in func une din compar mentele respec ve,

Evacuarea oamenilor din aceste spa i,

Efectuarea prezentei (nu se lanseaza instala a daca cineva este lipsa la apel pana nu

se afla situa a exacta),

Lansarea CO2

Observarea evolu ei focului,

Supravegherea compar mentelor adiacente,

Opera uni post s ngere.

1.4 Sisteme de s ngere cu efect de inabusire -Instala i de s ngere cu spuma

Un sistem de s ngere cu spuma consta in principal dintr-un rezervor in care se afla agent spumant concentrat si un ansamblu
de tubulaturi, manici, aplicatoare si elemente de conexiune la instala a generala de s ngere cu apa. Apa de la hidran i navei,
prin intermediul unui distribuitor, antreneaza o can tate de aer si spumant, intr-o propor e corecta (exista posibilitatea
reglarii la distribuitor), rezultatul fiind ob nerea unei solu i apoase de spuma cu concentra a dorita, trimisa prin liniile
instala ei, catre monitoarele aplicatoare. La punerea in func une a instala ei, jetul nu trebuie orientat catre incendiu intrucat
pana la formarea spumei, la monitor va aparea apa.

Atunci cand se ac oneaza cu spuma, aceasta trebuie direc onata pe o suprafata ver cala adiacenta la foc, permitandu-i
deopotriva sa se disipe si sa se scurga pe aceasta, asternandu-se pe lichidul care

arde precum o patura, impiedicand alimentarea cu oxigen a focului. Direc onarea directa a jetului de spuma asupra focului, ar
putea antrena lichid inflamabil si ar implica in acest fel in procesul de ardere si alte materiale combus bile , consecinta
imediata fiind ex nderea focului.

1.5 Sisteme cu efect inhibitor –Instala i de s ngere cu pulberi chimice

Rezultatele excelente ob nute in s ngerea unor incendii de mari propor i implicand gaze sau lichide combus bile,
posibilita le bune de conservare, simplitatea instala ei, fac ca pulberile s ngatoare sa cons tuie un agent de s ngere
deosebit de eficace. Componentul de baza al majorita i pulberilor s ngatoare este bicarbonatul de sodiu, sulfatul de potasiu
sau mono-fosfatul de amoniu. Trebuie men onat insa ca pulberea cea mai eficace este cea pe baza de bicarbonat de potasiu
ce este cu 30% pana la 50 mai eficienta decat cea pe baza de bicarbonat de sodiu.

Pulberile s ngatoare si produsele de descompunere nu sunt periculoase pentru sanatatea omului, ele protejeaza persoanele
care ac oneaza la s ngerea incendiului impotriva radia ei termice emisa de focar si nu au influenta coroziva asupra
materialelor cu care vin in contact.

Este totusi de men onat ca pulberile s ngatoare au un efect de racire neglijabil, lucru de care trebuie intotdeauna sa se na
seama, dupa s ngere existand pericolul reaprinderii.

Acest gen de instala i se intalnesc in special in cazul navelor ce transporta gaze lichefiate

Pornirea de la distanta se poate face automat (ac onare pneuma ca sau mecanica) si manual, din oricare post de s ngere iar
aplicarea pulberii are loc in cel mult 30 secunde dupa deschiderea buteliei de pornire din postul de s ngere cel mai
indepartat.

1.6 Instala i de s ngere in bucatarii

Conform Codului FSS, echipamentul pentru ga t trebuie prevazut cu urmatoarele elemente de protec e:

O instala e automata sau manuala de s ngere a incendiului conform standardelor interna onale acceptate,

Un termostat principal si unul de rezerva cu o alarma pentru alertarea u lizatorului in cazul unei defec uni ,

Dispozi v pentru oprirea automata a alimentarii cu energie electrica la ac varea instala ei de s ngere a incendiului,

O alarma pentru indicarea func onarii instala ei de s ngere a incendiului, situata in bucataria in care este instalat
echipamentul,

www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 5/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

Comenzi pentru func onarea manuala a instala ei de s ngere care sa fie vizibil afisate in vederea u lizarii imediate de
catre echipaj.

Agentul de s ngere u lizat trebuie sa aiba urmatoarele calita :

• sa nu fie toxic,

• sa fie un agent curat adica sa nu rezulte reziduuri in urma u lizarii lui,

• sa aiba eficienta mare de s ngere.

2.0 S ngatoare de incendiu portabile

S ngatoarele portabile cons tuie prima linie de aparare impotriva focului. Majoritatea incendiilor au un inceput de mica
amploare iar o ac une prompta si hotarata cu un s ngator sau mai multe in paralel poate pune rapid capat unei situa i care
ar deveni al el foarte periculoasa.

S ngatorul este un aparat de s ngere ac onat manual, care con ne o substanta s ngatoare (apa, spuma, pulbere, CO2), ce
poate fi refulata si dirijata asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii unui gaz (Azot sau CO2).

Pe mpul exerci ilor de incendiu, echipajul trebuie sa primeasca instruc uni clare referitoare la u lizarea diverselor puri de
s ngatoare si sa par cipe la demonstra i prac ce, prin descarcarea prin rota e a unor s ngatoare, in scopul dobandirii de
experienta si incredere in sine si in aparatul respec v. Fiecare s ngator trebuie marcat corespunzator printr-o e cheta dintr-
un material durabil si care sa cuprinda urmatoarele informa i: numele fabricantului, pictograme cu clasele de foc pentru care
este recomandat, text si pictograme cu indica i de u lizare, pul si can tatea de agent de s ngere, termen de u lizare, detalii
referitoare la autorizare.

Stoc 100% Livrare Gratuita

AnunțRafturi metalice la preturi avantajoase, livrare
imediata si gratuita in toata tara.
Anunț
FrameWorks

A ați mai multe

In imaginea alaturata se prezinta principalele elemente ale unui s ngator de incendiu portabil cu butelie de presurizare aflat
in dotarea tuturor navelor de ape interioare si mari me din toata lumea, elementele cons tu ve principale fiind notate
suges v pe desen. Aceasta construc e este comuna atat pentru s ngatoarele cu apa, cat si pentru cele cu pulberi chimice si
spuma mecanica.

S ngatorul cu pulberi chimice. Fiecare s ngator cu pulberi are o capacitate de cel pu n 5 kg conform Codului FSS.

Pot fi cu presurizare interna sau cu butelie de gaz ca si in figura. De regula la duza de evacuare 3 este conectat un furtun
terminat cu un ajuataj din plas c. Distanta de refulare este 3 – 9 m func e de marimea s ngatorului.

Un caz par cular il reprezinta s ngatoarele a caror capac este strabatut de un cui perforator, men nut in pozi e de repaos
prin intermediul unui arc tensionat, ca in imaginea de mai jos: Evacuarea pulberii din s ngator se face prin teava sifon.
Punerea in func une se face in modul urmator:

• Se transporta s ngatorul la locul interven ei,

• Se aseaza s ngatorul jos, se extrage siguranta si se rupe sigiliul,

• Se ridica s ngatorul, se apuca ferm furtunul si se indreapta catre baza flacarii,

• Se apasa clapeta de ac onare sau se loveste ciuperca cuiului percutor cu mana libera

* Furtunul trebuie dirijat in func e de evolu a procesului de s ngere.

www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 6/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

* Se ac oneaza stand cu spatele la curen i de aer.

* Se direc oneaza jetul catre baza focarului.

S ngatorul cu spuma Acest p de s ngatoare sunt cele mai eficiente mijloace de s ngere pentru incendiile de mica anvergura
in cazul produselor de hidrocarburi.

La fel ca si in cazul prezentat mai sus, spumantul concentrat din butelia s ngatorului, poate fi presurizata permanent cu azot
(gradul de presurizare este indicat de un manometru amplasat pe capul s ngatorului), sau nepresurizata, dar avand o butelie
incarcata cu gazul propulsor (bioxidul de

carbon). In acest din urma caz, presiunea din butelie trebuie verificata anual, ceea ce insa nu implica schimbarea incarcaturii,
aceasta avand de regula un termen de valabilitate de minimum 5 ani. La ac onarea clapetei, gazul propulsor antreneaza
spuma prin tubul ascendent si furtunul de refulare catre baza focarului. De subliniat ca acest gen de s ngatoare au ca
termina e a furtunului un ajutaj cu orificii radiale, care are rolul de a antrena o can tate de aer care sa permita un grad ridicat
de infoiere a spumei (uzual 4 – 8).

S ngatorul cu CO2

Fiecare s ngator cu bioxid de carbon aflat la bordul unei nave trebuie sa aiba o capacitate de cel pu n 5 kg conform Codului
FSS.

Acest p de s ngator face parte din grupa s ngatoarelor cu gaze inerte si este un recipient sub presiune de forma cilindrica de
capacita variabile. Agentul de s ngere este bioxidul de carbon stocat in recipient sub forma lichida.

Func onare:

Apasarea clapetei, duce la ridicarea supapei de pe orificiul de descarcare si eliberarea caii de descarcare a agentului de
s ngere catre difuzorul situat la capatul furtunului. In difuzor datorita fenomenului de detenta (gazul comprimat trece de la
volum mic si presiune mare, la volum mare si presiune mica), temperatura CO2 scade sub punctul de solidificare -78,5 C,
acesta fiind evacuat sub forma de zapada carbonica. Verificarea starii de incarcare se face prin cantarire, s ngatorul avand
inscrip onate greutatea neta si bruta. La pierderi de cca. 20-25% butelia se va inlocui. Aceste puri de s ngatoare se folosesc
pentru s ngerea incendiilor de la instala i si transformatoare electrice, lichide combus bile cu temperatura de inflamabilitate
scazuta, incendii izbucnite in spa i inchise, etc.

S ngatorul cu agen chimici lichizi (Wet Chemical Ex nguisher) pentru clasa K (bucatarii si restaurante) care implica in
principal uleiuri de ga t nesaturate si care au o mare capacitate de s ngere in principal datorita efectului de racire si inhibi e
chimica.

Agentul de s ngere este cons tuit din amestecuri de acetat de potasiu, citrat de potasiu si saruri de potasiu cu PH scazut si
care nu lasa reziduuri chimice la locul ac unii care sa trebuiasca a fi curatate ulterior. Modul de construc e a aplicatorului, are
menirea de a ne pe cel ce face interven a, la distanta sigura fata de foc.

S ngatorul cu apa presurizata (Stored Pressure Water Fire Ex nguisher). Apa sub presiune este pulverizata cu putere in
par cule foarte mici. Avand un foarte bun efect de racire si penetrare, s ngatoarele de acest p sunt eficiente indeosebi
pentru s ngerea incendiilor de clasa A (in spa ul accommoda on), nefiind recomandate pentru combaterea altor clase de
foc.

S ngatoarele cu ceata de apa (Water Mist Fire Ex nguisher). Au aparut ca o alterna va la s ngatoarele cu halon, apa neavand
poten al agresiv fata de stratul de ozon. Agentul de lucru este apa dis lata stocata intr-un recipient sub presiune. Par culele
de apa cu diametre de ordinul micronilor si presiuni foarte mari, sunt non-conduc v electric si prin urmare acest gen de
s ngatoare pot fi folosite cu succes in s ngerea incendiilor de clasa A chiar si in spa i unde exista instala i electrice.

Intre nerea s ngatoarelor. Pentru garan a unei bune func onaari in orice imprejurare, ofiterul responsabil trebuie sa se
preocupe de revizia periodica a elementelor de baza ale s ngatoarelor, respec v recipient, agent ex nctor, mediu impulsor,
accesorii, dupa cum urmeaza:

S ngatoarele trebuiesc men nute si intre nute in concordanta cu recomandarile fabricantului si

indica ile incluse in SOLAS Maintenance log. In acest jurnal trebuie inregistrate toate opera unile de

intre nere ale fiecarui s ngator iar e chete cu men unile respec ve for fi atasate la acestea (data
www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 7/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

verificarii, semnatura celui care a facut opera unea, etc)

In concordanta cu regulile societa lor de clasificare, perioada de serviciu a s ngatoarelor este data de men nerea presurizarii
interne dar nu se ex nde peste 5 ani. Dupa aceasta perioada ele trebuiesc reancarcate.

S gatoare de incendiu transportabile

S ngatoarele de incendiu transportabile sunt acele echipamente care au o greutate mai mare de 20 kg si care pentru a putea
fi deplasate la locul interven ei, sunt dotate de regula cu ro pentru usurinta manevrei care se face de regula de doi servan .
Acestea pot fi s ngatoare cu bioxid de carbon, cu pulberi s ngatoare sau cu spuma.

O ilustrare suges va a procedurilor incorecte/corecte de ac une cu singatoare in combaterea unui incendiu, este prezentata
mai jos:

Aplicatoare de spuma mecanica.

Prezinta avantajul ca in caz de necesitate, se poate produce imediat agent de s ngere cu spuma mecanica u lizand instala a
generala de s ngere cu apa. Asa cum este prezentat in desen, agentul spumant concentrat aflat in recipien cu diverse
volume este preluat printr-un tub ejector si combinat cu o can tate de apa si aer prin intermediul unui propor oner
(amestecator de linie) func e de concentra a finala dorita a spumei mecanice. Aten e deosebita trebuie acordata termenului
de garan e a spumantului concentrat precum si familiarizarii intregului echipaj cu modul de u lizare a unui as el de
echipament.

Ghid de u lizare in siguranta a s ngatoarelor

• Inainte de a incepe atacul asupra focului, testeaza daca s ngatorul e func onal,

• Alege pul corect de s ngator func e de natura focului,

• Fii sigur ca s i procedurile corecte de punere in func une si ac onare,

• Asigura-te ca es in siguranta tot mpul,

• Ai grija, rapiditatea este esen ala dar este mai important e sa fii precaut si calculat

• Asigura- sa ai tot mpul la indemana cel pu n o cale de retragere si nu te apropia de foc mai mult decat este necesar,

Capitolul VIII - Echipamente de protec e folosite la s ngerea incendiilor

1.0 Echipamentul pentru pompieri (Fireman`s ou its)

Toate navele sunt dotate cu cel pu n doua echipamente complete de protec e p pompier, depozitate in compar mente
special des nate lor si in permanenta accesibile si gata de u lizare. Navele p tanc si cele ce transporta marfuri periculoase,
trebuie dotate suplimentar cu alte doua as el de echipamente. Un echipament complet este compus din costum de protec e,
ghete, casca, manusi, lanterna an explozie, secure, coarda calauza.

Costumul de protec e este confec onat din materiale ignifuge speciale, care protejeaza pielea de caldura radianta, de arsuri
si oparire cu abur. Suprafata exterioara a costumului este impermeabila si prevazuta cu benzi reflectorizante.

Ghetele trebuiesc confec onate din materiale nonconduc ve din punct de vedere termic si electric si cu rezistenta mecanica
si chimica ridicata.

Casca trebuie sa asigure protec a impotriva impactului mecanic, sa fie prevazuta cu vizor panoramic rezistent si guler de
protec e.

Lanterna, sa fie de un p aprobat si alimentata cu baterii cu o durata de lucru de cel pu n trei ore.

Securea de pompier trebuie sa aiba coada dintr-un material neconductor pentru curentul electric si construita conform
des na ei.

Costumul de apropiere este confec onat dintr-un material aluminizat, fapt care ii confera un grad ridicat de termoreflexie,
cons tuind o bariera termica impotriva caldurii emise prin radia e si convec e. Pentru intervale scurte de mp poate rezista
la temperaturi de 400-600°C. Se compune din gluga (capison) cu vizor, bluza, manusi, pantalon, cizme.

www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 8/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

Costumul de protec e pentru patrundere este confec onat dintr-o singura piesa, din materiale speciale, captusit la interior
cu lana si kevlar si permite trecerea prin foc. In spate, costumul este prevazut cu o gluga ce permite echiparea prealabila cu
aparatul de respirat

1.1 Aparatul de respirat cu aer comprimat

Dispozi vele de protec e a cailor respiratorii pot fi considerate ca o prelungire a aparatului respirator, mo v pentru care la
analiza modului de protec e trebuie sa se na seama de mecanismul de func onare al acestuia.

In condi ile desfasurarii diferitelor ac vita , poluan i atmosferici din spa ile de lucru care ac oneaza asupra cailor
respiratorii variaza in limite foarte largi, de la agen rela v nepericulosi dar “suparatori”, la agen foarte periculosi generatori
de intoxica i grave.

Gradul de nocivitate al poluan lor atmosferici pentru aparatul respirator uman difera de la un agent la altul, fiind determinat
de o serie de factori care se refera la can tatea si concentra a ac va a substantei, la ac unea cumula va in organism, la
mpul de expunere, la temperatura mediului de lucru, la par cularita le fiziologice. In anumite condi i omul poate trai intr-o
atmosfera care con ne mai pu n oxigen decat in mod normal, as el:

• pana la 18% oxigen, omul respira in mod normal;

• intre 18 si 15% oxigen, la muncile mai intense survin accidente de respira e;

• sub 15% nu se pot desfasura ac vita fizice;

• la 8-9% oxigen, omul nu mai poate trai decat culcat, evitand orice miscare care poate duce la un consum suplimentar
de oxigen;

• sub 8% oxigen, survine paralizia membrelor, pierderea cons entei si apoi moartea.

Este important de semnalat ca omul nu-si poate da seama de scaderea concentra ei de oxigen, deoarece respira a nu este
reglata de oxigen, ci de bioxidul de carbon, care este un excitant al centrului nervos respirator.

In general, omul suporta bine pana la o concentra e de 4% dioxid de carbon in aerul de respira e.

La 4-5% bioxid de carbon se observa o accelerare a respira ei.

La 8% bioxid de carbon se produc ameteli si dureri de cap.

La 9-10% bioxid de carbon survine pierderea cons entei.

Peste 10% bioxid de carbon survine moartea.

Prezenta in mediul respirator a unor compusi chimici (ce pot rezulta si din ardere) cum ar fi cianurile, amoniacul, hidrogenul
sulfurat si multe altele, chiar in procente rela v reduse, pot duce la intoxicari grave sau pot cauza chiar moartea.

Din cauza faptului ca insasi interven a intr-un mediu os l vie i reprezinta un stress, este necesar ca u lizatorul aparatului sa
aiba incredere deplina in acest echipament pentru ca aten a sa sa fie orientata in special asupra lucrarilor ce trebuie
efectuate. Aceasta incredere este data de capacitatea de protec e proiectata, caracteris cile construc ve si de fiabilitate si nu
in ul mul rand de antrenament De asemenea u lizatorul trebuie sa fie intr-o stare fizica si psihica foarte buna si trebuie sa se
www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 9/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

antreneze cu aparatul de respirat, intrucat consumul de aer este in func e de capacitatea pulmonara, dar si de antrenament si
de gradul de efort.

Autonomia de func onare a aparatului de respira e depinde strict de consumul de aer, in litri pe minut. As el, pentru diferite
ac vita , orienta v se poate considera consumul de aer din tabelul urmator :

Natura pozi ei sau efortului Numar de respira i./min Marimea unei respira i in litri Consum de aer litri/min.

Pozi a culcat 14 0,35 4,9

Pozi a sezand 18 0,40 7,2

Mars, 85 pasi/min. 20 0,75 15,0

Mars, 125 pasi/min. 23 1,4 32,0

Alergare 165 pasi/min. sau urcare pe scari 111 trepte in 80 sec. 24 1,7 40,8

Alergare 220 pasi/min. 40 2,0 80,0

Alergare pe scari 111 trepte in 28 sec. 40 2,6 104,0

Valorile pot fi influientate considerabil de par cularita le fiziologice ale subiectului, antrenamentul si starea psihica.

Pentru un consum mediu de 35 litri/min. (conform normelor europene privind aparatele de respira e), in func e de rezerva
totala de aer din butelii (capacitatea buteliei in litri inmul ta cu presiunea de incarcare a buteliei in bar), se poate calcula, cu
tlu orienta v, autonomia de func onare a aparatului si rezerva necesara pentru retragere.

* Pe fiecare nava mari ma un numar de persoane trebuie sa fie atestate si instruite corespunzator, in a u liza aparatele de
respirat.

* Numele persoanelor respec ve, a persoanelor de ajutor si a indatoririlor acestora trebuie men onate in Muster List.

* Un ofiter este numit responsabil cu verificarea, intre nerea, introducerea intr-un program de intre nere conform SMS si
pastrarea in condi i op me de lucru a intregului echipament.

* Inaintea punerii in func une se verifica starea de incarcare a buteliei prin ci rea presiunii la manometru, conectarea
acestuia la aparat, func onarea reductorului de presiune, etanseitatea mas i, a tuburilor de legatura si a tuturor elementelor
de imbinare ale aparatului, fixarea ferma a harnasamentului pe corp si func onarea sistemului de alarmare.

* Numarul si pul echipamentelor de pompier difera de la un p de nava la altul dar in oricare caz ele trebuie corect
depozitate, u lizate si intre nute. Din acest mo v este indicat sa se consulte indica ile fabricantului care se gasesc in
manualul de u lizare si intre nere al fiecarui echipament

* Toate buteliile trebuie pastrate incarcate full. Ori de cate ori se foloseste o butelie, chiar daca aerul nu a fost complet
consumat, aceasta trebuie descarcata si reancarcata imediat.

* Compresorul, daca exista la bord, trebuie exploatat si intre nut in concordanta cu indica ile in manualul producatorului.

* Amplasamentul aparatelor trebuie sa fie vizibil marcat si gata in orice moment pentru u lizare rapida.

* Ofiterul responsabil trebuie sa inregistreze orice ac vitate legata de intre nerea aparatelor in log book.

* Este absolut esen al ca echipajul sa fie familiarizat cu purile de aparate existente la bord.

* Toate exerci ile (emergency fire drills) trebuie sa includa si u lizarea aparatelor de respirat.

Condi i pe care trebuie sa le indeplineasca persoana desemnata (operatorul) sa u lizeze aparatul de respirat :

Lupta contra incendiilor si opera unile de salvare care implica u lizarea aparatului de respirat, intotdeauna solicita pesoana
respec va la un efort fizic si mental crescut.

Bazat pe acest fapt, operatorul trebuie sa fie inainte de toate apt din punct de vedere fizic si psihic pentru aceasta munca. Un
test medical specific trebuie repetat periodic, pentru cei sub 40 ani odata la trei ani, pentru cei cu varsta cuprinsa intre 40 si
50 ani odata la doi ani, iar cei trecu de 50 ani, anual.

www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 10/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

In plus, operatorul trebuie sa demonstreze stabilitate phsihica si autocontrol, pentru a fi capabil sa evalueze si sa men na
situa a sub control, precum si sa judece circumstantele in orice imprejurare.

Desi depune un efort considerabil, acesta nu trebuie sa impiedice operatorul in a-si pastra controlul respira ei, sa se miste
calm si sa acorde aten e partenerului cu care ac oneaza, sa ia decizii si sa ac oneze decisiv.

Toate acestea pot fi invatate, exersate si nute sub control chiar foarte bine, daca operatorul are suficiente cunos nte
referitoare la echipamentele cu care lucreaza, inclusiv despre principiile care guverneaza func onarea lor, s e sa recunoasca
pericolul si sa evite situa ile periculoase, s e sa-si ofere protec e siesi in cele mai bune condi i.

Printr-un antrenament repetat, operatorul poate deveni perfect increzator in capacita le proprii si ale aparatului, lucru care ii
poate conferi sanse superioare in ac unea pe care o intreprinde.

De re nut ca familiaritatea de a ac ona cu un echipament poate fi ob nuta prin antrenament, in mp ce pierderea acestei
familiarita se face lesne prin lipsa acestuia

1.2 Depozitarea echipamentelor pentru pompier

Echipamentele pentru pompieri sau seturile de echipament individual, vor fi depozitate as el incat sa fie usor accesibile si
prega te pentru u lizare.

La navele de pasageri, vor fi accesibile din orice loc, cel pu n doua echipamente pentru pompieri si, in plus, un set de
echipament individual. In fiecare zona ver cala principala trebuie sa existe cel pu n doua as el de echipamente.

1.3 Aparate de respira e pentru evacuare in caz de urgenta (EEBD)

Un Emergency Escape Breathing Devices (EEBD) este un aparat alimentat cu aer sau oxigen, u lizat numai pentru evacuarea
dintr-un compar ment cu o atmosfera periculoasa. Aceste aparate nu trebuie intrebuintate in alte scopuri precum interven i
in vederea s ngerii incendiilor sau intrare in spa i cu con nut redus de oxigen. In cadrul programului de instruire, tot
echipajul trebuie sa fie familiarizat cu modul si condi ile de u lizare a EEBD.

www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 11/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

Document Info
Accesari: 3557
Apreciat:

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a
href="http://www.scritub.com/economie/transporturi/Lu
pta-pentru-combaterea-incend22324.php"

www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 12/13
20.10.2019 Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )

www.scritub.com/economie/transporturi/Lupta-pentru-combaterea-incend22324.php 13/13