UNIVERSITATEA „Vasile Alecsandri” din Bacau

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Departament Marketing - Management

TRANZACTII INTERNATIONALE
SI
PIETE DE CAPITAL

Conf. univ. dr. ing., ec. Costel CEOCEA

2019
 CUPRINS

INTRODUCERE

1. PIETELE INTERNATIONALE DE CAPITAL. STRUCTURA. OPERATORI

PRINCIPALI
➢ NYSE, TSE, LSE, VSE

2. PIETELE DE CAPITAL DIN UNIUNEA EUROPEANA

➢ PIATA REGLEMENTATA, OPERATORII, REGLEMENTATORII

3. PIETELE INTERNATIONALE DE CAPITAL. CONTEXT. EVOLUTII.

CONCLUZII

RFERINTE BIBLIOGRAFICE

2
 INTRODUCERE

Motto: “Octombrie este una dintre lunile in care speculatiile la bursa

sunt extrem de periculoase, celelalte luni in aceeasi situatie sunt
iulie, ianuarie, septembrie, aprilie, noiembrie, mai, martie, iunie,
decembrie, august si februarie. “
Mark Twain

Focalizarea efortului de analiza si sinteza pe structura pietelor de capital si a

mecanimelor acestora este un demers motivat de efectele crizei majore care „paralizeaza”
(Jean-Claude Trichet ) centrele financiare precum si de posibilele consecinte ale masurilor
interventioniste, de o amploare fara precedent, preconizate de catre administratiile
statelor şi/sau organizaţiilor.

Interconditionarea dintre pietele de capital nationale si cele ce actioneaza la nivel

international transforma piata financiara intr-un mecanism global pe care se
tranzactioneza isnstrumente financiare de o foarte mare varietate si prin care fluxurile
investitionale circula in functie de raportul dintre aversiunea la risc a investitorilor si
dorinta acestora de castig.

3
PIETELE INTERNATIONALE DE
CAPITAL

STRUCTURA
OPERATORI PRINCIPALI
NYSE, TSE, LSE, VSE
 PIATELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
STRUCTURA

✓ Structural, componentele pietei de capital romanesti se regasesc intr-o

forma sau alta (o denumire sau alta) la nivelul pietelor de capital
internationale. Trebuie sa precizam ca piata de capital autohtona a fost
creata in anii ’90 cu suportul si pe modelul nord american (USAID).

✓ Astfel regasim structuri similare care vizeaza: Reglementatorii, Operatorii;

Participantii, Depozitarii, Asociatiile profesionale, Alte entitati cu activitati
conexe.

✓ In cazul pietelor mature, pilonul principal al operatiunilor de tranzactionare

a valorilor mobiliare il reprezinta bursele (operatorii) care, prin dimensiunea
lor (numar de tiluri si produse financiare listate, volume si valori de
tranzactionare etc) reflecta dar si determnina in mod decisiv evolutiile din
mediul financiar si economic.

5
 PIATELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
NEW YORK STOCK EXCHANGE

✓ Bursa de Valori din New York (New York Stock Exchange), cea mai mare bursa de valori
din lume, si-a inceput activitatea inca din secolul al XVIII-lea, cand a fost initial destinata
pentru a servi la plata datoriilor de razboi ale guvernului nou-createlor State Unite ale
Americii. Ulterior s-a dezvoltat in asa masura incat sa indeplineasca rolul primordial pe
care o piata bursiera organizata il are: procurarea capitalului pentru societatile listate,
prin mobilizarea disponibilitatilor banesti ale investitorilor individuali si institutionali.

✓ In anul 1790, in Statele Unite se puteau tranzactiona doar doua tipuri de titluri:
obligatiuni de razboi emise pentru a acoperi o datorie de razboi de 80 de milioane de dolari
si actiunile primei banci centrale americane, Bank of United States.

✓ Brokerii si dealerii vindeau si cumparau aceste titluri in birouri, cafenele, piete in jurul
Wall Street. In lipsa unui loc bine stabilit si a unui program de tranzactionare, vanzatorii
si cumparatorii trebuiau sa se caute unii pe altii prin tot orasul, ceea ce facea ca aceasta
piata sa nu aiba o prea mare lichiditate.

✓ Abia in 17 mai 1792 toate aceste probleme au fost rezolvate, brokerii new-yorkezi
semnand un document prin care conveneau sa tranzactioneze titlurile doar intre ei. In
acest fel, cea mai mare bursa de valori din lume si-a inceput existenta datorita unui
simplu document intitulat The Buttonwood Agreement, al carui nume a fost inspirat dupa
6
locul de intalnire al brokerilor , sub un copac la numarul 68 Wall Street.
 PIATELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
NEW YORK STOCK EXCHANGE (CONTINUARE)

✓ De abia un sfert de secol mai tarziu, in 1817, brokerii de pe Wall Street au dat
organizatiei lor un nume: New York Stock and Exchange Board ( scurtat in 1836 la New
York Stock Exchange) si au impus reguli stricte de desfasurare a tranzactiilor precum si
desemnarea unui presedinte.

✓ In 1817, la Bursa din New York erau listate treizeci de titluri (actiuni). In fiecare zi
lucratoare presedintele sedintei striga numele celor treizeci de actiuni, una cate una
(sistemul "call"). La fiecare nume, brokerii faceau oferte de cumparare si de vanzare
pentru titlul respectiv, in cadrul unei licitatii deschise. Atunci ca si acum, numai brokerii
membrii ai bursei puteau vinde si cumpara titluri in ringul de tranzactionare. In 1817,
dreptul de a deveni membru al bursei costa 25 de dolari, in timp ce in prezent un loc
("seat") in ringul de tranzactionare costa aproximativ 1 milion de dolari, pentru a deveni
membru al bursei fiind necesara si respectarea unor conditii financiare si profesionale
foarte stricte.

✓ Expansiunea spre vest a tinerei natiuni americane, conditiile economice favorabile

precum si inventarea telefonului (prin intermediul caruia tranzactiile au devenit
accesibile investitorilor din toate colturile Statelor Unite) au facut necesare, in 1872,
extinderea duratei sesiunilor si renuntarea la sistemul "call" in favoarea tranzactionarii
continue a tuturor titlurilor listate, pastrand insa licitatia. 7
 PIATELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
NEW YORK STOCK EXCHANGE (CONTINUARE)
✓ In prezent, alaturi de New York Stock Exchange in Statele Unite functioneaza alte sase
burse de valori ( American, Boston, Cincinnati, Chicago, Pacific si Philadelphia Stock
Exchange), precum si piata extrabursiera Nasdaq (OTC-Over The Counter Market) unde
sunt tranzactionate actiunile companiilor care nu indeplinesc conditiile de listare impuse
de burse.

✓ Din 1978, cele opt piete au fost legate printr-o retea electronica de comunicatii numita
Intermarket Trading System (ITS), care permite tranzactionarea prin intermediul
calculatorului pe oricare din pietele mentionate.

✓ New York Stock Exchange este o piata de licitatie, tranzactionarea titlurilor listate avand
loc prin intalnirea in ringul bursei a ordinelor deschise de vanzare si cumparare ale
membrilor NYSE, care actioneaza in numele investitorilor lor individuali sau
institutionali. Fiecare actiune listata la bursa din New York este alocata unui broker
specializat, care tranzactioneaza numai o anumita categorie de titluri intr-un loc bine
definit. Toate vanzarile si cumpararile respectivelor actiuni au loc in acest loc fix, numit
post de tranzactionare (trading post). Vanzatorii si cumparatorii, reprezentati de brokerii
din ring, se intalnesc in acest loc pentru a obtine cel mai bun pret pentru un anumit titlu.
La inceputul fiecarei zi de tranzactionare, pe baza mecanismului cerere-oferta, brokerii
specialisti fixeaza pretul de piata pentru fiecare din actiunile lor. De asemenea, ei executa
8
ordinele brokerilor din ring si mentin o piata ordonata a titlurilor, cu minime fluctuatii pe
parcursul sedintei de tranzactionare.
 PIATELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
NEW YORK STOCK EXCHANGE (CONTINUARE)

Bursa de la New York este cea mai mare din lume, fapt confirmat si de
datele statistice:

✓ la NYSE sunt listate mai mult de 200 de miliarde de actiuni ale peste
3000 de societati emitente;

✓ capitalizarea bursiera totala este mai mare de 9 400 miliarde dolari,

altfel spus egala cu 110% din produsul national brut al Statelor
Unite;

✓ la NYSE sunt listate 300 de de companii internationale

✓ in fiecare zi se tranzactioneaza in medie 500 de milioane de actiuni.

9
 PIATELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
TOKYO STOCK EXCHANGE (TSE)

✓ Bursa de valori din Tokyo (BVT) a fost fondata pe 15 mai 1878, ca Tokyo Kabushiki Torihikijo,
sub controlul a ministrului de finante de atunci, Okuma Shigenobu si a unui advocate capitalist,
Shibusawa Eiichi. BVT a inceput sa funcioneze pe 1 iunie 1878.In 1943, bursa a fost unita cu alte
10 burse din tara pentru a forma o singura bursa de valori din Japonia. Insa bursa a fost inchisa
si reorganizata la scurt timp dupa bombardarea orasului Nagasaki.

✓ BVT s-a redeschis sub curentul nume pe 16 mai 1949, tinind cont de Actul de schimb securizat.
Cresterea BVT din 1983 pina in 1990 este fara precedent, in 1990 ea a obtinut in jur de 60 % din
piata de valori capitalizate a lumii, decazind in valoare si superioritate zilele noastre, dar totusi
raminind una din cele 3 mari burse de valori din lume.
✓ ncepând cu anul 2008, capitalizarea Bursei din Tokyo a ajuns la 3120 miliarde dolari SUA,
devenind a doua piaţă după New York Stock Exchange şi cea mai mare din Asia.

✓ Tokyo Stock Exchange îşi desfăşoară activitatea în trei secţiuni:

1. Prima secţiune pentru companiile mari listate, este piaţa principală.
2. Secţiunea a doua pentru companiile mijlocii (IMM-uri listate).
3. A treia secţiune destinată companiilor care dubutează cu o creştere economică înaltă .

✓ Indicii principali de urmărire a Bursei din Tokyo sunt TOPIX (Tokyo stoc Price Index), care
urmăreşte companiile din prima secţiune şi Nikkei 225 selectat şi calculat de Keiyai Nihon
Shimbun.

✓ Există şase pieţe de schimb pentru valori mobiliare în Japonia: Tokyo Stock Exchange [EST], 10
Bursa de Valori Osaka [OSE], Bursa de Valori Nagoya [NSE], Bursa de Valori Sapporo [SSE],
Bursa de Valori Fukuoka [FSE] şi JASDAQ.
 PIATELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
LONDON STOCK EXCHANGE (LSE)

✓ Bursa de Valori din Londra (London Stock Exchange), indiscutabil cea mai veche din
lume, grupeaza in prezent diverse piete pentru listarea diferitelor titluri: cea
principala, unde se tranzactioneaza cele mai importante actiuni din Marea Britanie
precum si din lume, Alternative Investment Market, destinata pentru companiile
tinere, aflate in faza de crestere si techMark, o noua piata pe care pot fi listate actiuni
ale companiilor care activeaza in domeniul tehnologiilor de varf.

✓ Cum prima societate pe actiuni din lume a fost fondata la Londra in 1553 (Compania
Muscovy), acest tip de companie a cunoscut treptat o larga dezvoltare in Anglia, ceea
ce a dus la aparitia unor persoane specializate in tranzactionarea titlurilor emise de
astfel de societati (actiuni), adica a brokerilor, actionand ca intermediari pentru
investitori.

✓ In 1760, un grup de 150 de brokeri au format un club la o cafenea din Londra, unde se
intalneau pentru a tranzactiona titluri, iar in 1773, membrii clubului au votat pentru
schimbarea numelui acestuia (Jonathan Coffee House) cu cel de Bursa de Valori (Stock
Exchange).
11
 PIATELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
LONDON STOCK EXCHANGE (LSE) (CONTINUARE)

✓ Bursa de la Londra s-a dezvoltat rapid, impulsionata si de noile descoperiri ale stiintei
si tehnicii, iar pana in secolul al IX-lea s-au deschis mai mult de 20 de burse de valori
in tara, care au operat independent pana in 1973, cand a avut loc integrarea tuturor
pietelor din Marea Britanie pe care se tranzactioneaza titluri de valoare.

✓ Din 1986, Bursa de la Londra a devenit o companie privata cu raspundere limitata, iar
sistemul de tranzactionare s-a schimbat, de la tranzactionarea in ringul Bursei
trecandu-se la cea prin intermediul telefonului si calculatorului din camere de
tranzactionare separate.

✓ In iunie 1995, Bursa de la Londra a lansat o noua piata de tranzactionare-Alternative

Investment Market (AIM), accesibila si firmelor mai mici, nou infiintate sau aflate in
accensiune, care nu indeplinesc conditiile de listare impuse de piata principala. De la
data infiintarii si pana in prezent, peste 400 de companii si-au listat actiunile pe acesta
piata alternativa, in timp ce peste 50 de societati, initial tranzactionate pe AIM, au
trecut pe piata principala a Bursei de la Londra.In prezent, la Bursa de la Londra
exista sisteme de tranzactionare diferite, in functie de performantele companiilor
listate. 12
 PIATELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
LONDON STOCK EXCHANGE (LSE) (CONTINUARE)

✓ Astfel, pentru actiunile incluse in indicele FTSE 100 (precum si actiunile de rezerva ale
indicelui FTSE 100-cele care din diferite motive nu mai fac parte din cosul indicelui) s-
a introdus in octombrie 1997 sistemul SETS, care asigura o tranzactionare in
intregime automata. In cadrul acestui sistem, in momentul in care ordinele de vanzare
si de cumparare se potrivesc sub aspectul pretului si cantitatii, ele se executa automat.

✓ Pentru celelalte actiuni, in cadrul sistemului SEAQ formatorii de piata sunt obligati sa
afiseze in piata, de-a lungul intregii sedinte de tranzactionare si pentru toate actiunile
la care au cotatii, pretul de cumparare si cel de vanzare, precum si cantitatile pe care
sunt dispusi sa le tranzactioneze la preturile afisate. Aceste cotatii sunt ferme, in timp
ce preturile pentru tranzactii mai mari pot fi negociate.

✓ La Bursa de la Londra sunt listate peste 12160 de titluri (actiuni ale companiilor din
Marea Britanie, actiuni ale unor companii intrnationale, titluri emise de guvernul
Marii Britanii, obligatiuni emise de companii sau autoritati administrative locale,
euroobligatiuni, certificate de depozit, optiuni).

✓ La Bursa de la Londra sunt listate 2900 de companii, din care 500 din afara Marii
Britanii. 13
 PIATELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
BURSA DE LA VIENA
✓ 1771 - fondata de catre Maria Theresia; in primii sai ani, servea in principal ca loc de schimb pentru obligatiuni, polite
si monede straine;
✓ 1818 - au fost tranzactionate pe Bursa din Viena, pentru prima data, actiuni; prima listare apartine Bancii Nationale a
Austriei;
✓ 1873 - evolutia - pana la aceasta data exploziva a Bursei - a cunoscut o cadere brusca, aproape 90% din totalul
companiilor listate disparand de pe lista de cotatii;
✓ 1877 - ceremonia de inaugurare a istoricei cladiri a Bursei din Viena;
✓ 1938 - incorporarea Austriei in Reich-ul german, Bursa isi pierde autonomia si se va supune legilor de tranzactinare
germane;
✓ 1948 - reincepe tranzactionarea actiunilor;
✓ 1960 - actiunile straine sunt admise din nou la listare;
✓ 1985 - un analist american declanseaza un mare boom scotand in evidenta capitalul enorm pe care il reprezinta Piata
de Capital din Viena, determinand o crestere de 6 ori a volumului de tranzactionare;
✓ 1991 - au fost introduse ATX-urile;
✓ 1997 - fuziunea cu actiunile futures - OTOB;
✓ 1999 - acceptarea rezolutiei de privatizare a Bursei, 50% din actiuni fiind oferite companiilor austriece listate
(exceptand bancile
✓ 1999 - introducerea sistemului de tranzactionare Xetra;
✓ 2005 - Bursa din Viena devine prima companie de tranzactionare din lume care semneaza o colaborare cu Shanghai
Stock Exchange;
✓ 2005 - procentul de investitii a firmelor straine pe Burse este de 50%, rezultat al interesului major pentru aceasta
Piata;
✓ 2008 - Bursa de la Viena a achizitionat un pachet majoritar de 81.01% a Bursei din Ljubljana ce a fost urmat in
decembrie de achizitionareaz unui pachet de actiuni de 92.7%a Bursei din Praga;
✓ 2009 - Dupa achizitionarea majoritatii in bursele vecine - Budapesta, Ljubljana si Praga - in 2008, Bursa de la Viena s-
a angajat sa infiinteze Grupul Burselor din Europa Centrala si de Est in acest an;
✓ 2010 - Pe 14 ianuarie 2010, compania CEESEG AG, a fost oficial inregistrata in Registrul Comertului. Incepand cu
14
aceasta zi, bursele din Viena, Budapesta, Ljubljana si Praga sunt filiale ale companiei centrale.
 PIATELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
BURSA DE LA VIENA (CONTINUARE)

Bursa de la Viena in cifre :

➢ 83.3 mld EUR capitalizare bursiera
➢ 92 intermediari (51 internationali)
➢ 3 platforme electronice de tranzactionare
➢ 121 actiuni
➢ 3.672 obligatiuni
➢ 1.380 warrante + 2.417 certificate
➢ 22 de instrumente de tip ETF
➢ 266 fonduri de investitii
➢ 45 indici

15
 PIETELE DE CAPITAL
DIN UNIUNEA EUROPEANA

PIATA REGLEMENTATA
OPERATORII
REGLEMENTATORII
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

Denumirea pietei Organismul de Autoritatea competenta pentru desemnarea si

Tara
reglementate gestionare supravegherea pietei
1. Amtlicher Handel
(piata oficiala) 1.-2. Wiener Borse 1.-2. Finanzmarktaufsichtsbehorde (FMA – auto
Austria
2. Geregelter Freiverkehr AG ritatea pentru piete financiare)
(a doua piata reglementata)
(a) Reconnaissance: Ministre des Finances sur avis de
(a) Le marche«Euronext Brussels./ l'Autorite des services et marches financiers (FSMA
De „Euronext Brussels" markt, — Financial Services and Markets
(b) Le marche des instruments derives 1. Euronext Brussels Authority).Erkenning: Minister van Financien op
Belgia
d'Euronext Brussels/De markt voor SA/NV. advies van de Autoriteit voor Financiele Diensten en
afgeleide producten vanEuronext Markten (FSMA — Financial Services and Markets
Brussels. Authority).
(b) Surveillance: FSMAToezicht: SMA
Rbrirapcxa
1. 04munanen naaap (piata oficiala) (Doutiosa Bopca Kommcmst aa tturtinicon Hump (Comisia de
Bulgaria
2. Heo4mumaneu naaap (piata neoficiala) (Bursa din Bulgaria – supraveghere financiara)
Sofia )
1. Plata principala
2. Plata paralela
3. Piga altemativa
1.-7. Bursa din 1.-7. Comisia valorilor mobiliare qi bursiera din
Cipru 4. Piata de obligatiuni
Cipru Cipru
5. Piecele societatilor de investitii
6. Piga proiectelor de mare anvergura
7. Plata de transport transoceanic

17
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Organismul de Autoritatea competenta pentru
Tara Denumirea pietei reglementate
gestionare desemnarea si supravegherea pietei
1.-2. Bursa din Praga (Burza
1. Plata principala (Hlavni trh) cennch papirei Praha, a.s.)
2. Piata libera (Volnr trh) 3. RM-SYSTEM, Czech stock
Republica
3. Pinta oficiala exchange (RM-SYSTEM, 1.-5. Banca Nationala a Cehiei
Ceha
4. Plata Futures Zeski burza cennfth papira a.s.)
5. Piata Spot 4.-5. Bursa de energie din Praga
(Energeticka burza Praha)
1. NASDAQ OMX Copenhagen A/S
— Piata de actiuni;
— Piata de obligatiuni;
1. Copenhagen Stock Exchange
— Plata instrumentelor derivate
AS (Bursa din Copenhaga) Finanstilsynet (Autoritatea daneza de
Danemarca 2. DanskAutoriseret Markedsplads /VS
2. Danish Authorised supraveghere financiara)
(Danish Authorised Market Place Ltd.
Market Place AS (DAMP)
(DAMP)) (plata autorizata = tranzactii
regulate cu valori mobiliare agreate pentru
comercializare, dar necotate la bursa)
1. VaartpaberibOrs (Bursa) NASDAQ OMX Tallinn AS Finantsinspektsioon
- Pohinimekiri (piata principala) (NASDAQ OMX Tallinn Ltd.) (Autoritatea estoniana de supraveghere
- Volakirjade nimekiri (piata obligatiunilor) financiara)
Estonia
- Fondiosakute nimekri (piata fondurilor)
2. Reguleeritud turg (piata reglementata)
- Lisanimekiri (plata secundara)
Arvopaperiporssi (Bursa); NASDAQ OMX Helsinki Oy Desemnare: Ministerul Finantelor.
- Porssilista (plata oficiala); (NASDAQ OMX Helsinki Ltd.) Supraveghere:
- Pre-lista (pre-piata); - Aprobarea reglementarilor. Ministerul
- Muut arvopaperit -lista (alte piece ale Finantelor;
Finlanda
valorilor mobiliare) - Supravegherea respectarii 18
reglementarilor:
- Finanssivalvonta,Autoritatea
finlandezade supraveghere financiara
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Denumirea pietei Organismul de Autoritatea competenta pentru desemnarea si
Tara
reglementate gestionare supravegherea pietei
Propunerea autoritatii pietelor financiare (l'Autorite
1. Euronext Paris
des marches financiers -AMF).
2. MATIF
Franta Euronext Paris (1.-4.) Recunoasterea de catre ministrul economiei (in
3. MONEP
conformitate cu L.421-1 din code monetaire et
4. BlueNext
financier).
Borsenaufsichtsbehorden der Lander (autoritatile
bursiere de supraveghere ale statelor federale) si
1. Borse Berlin (Regulierter Markt)
Bundesanstalt fiir Finanzdienstleistungsauf-sicht
2. Diisseldorfer Borse (Regulierter
(BaFin).
Markt)
Autoritati de stat:
3. Frankfurter
1. Borse Berlin AG. 1.Senatsverwaltung fiir Wirtschaft, Technologie und Frauen,
Wertpapierb6rse(Regu- lierter
2. Borse Dusseldorf AG. Berlin
Markt);
3. Deutsche Borse AG. 2.Finanzministerium des Landes Nordrhein- Westfalen,
4. Eurex Deutschland
4. Eurex Frankfurt AG Dusseldorf
5. Hanseatische Wertpapierborse
5. BOAG BOrsen AG 3. si 4. Hessisches Ministerium fiir Wirtschaft, Verkehr
Hamburg (Regulierter Markt,
6. BOAG Borsen AG undLandesentwicklung, Wiesbaden
Germania Startup market)
7. Bayerische Borse AG 5.Freie und Hansestadt Hamburg, BehOrde
6. Niedersachsische Borse zu
8. Borse-Stuttgart AG fur Wirtschaft und Arbeit
Hannover (Regulierter Markt)
9. European Energy6.Niedersachsisches Ministerium fiir Wirtschaft, Arbeit und
7. Borse Munchen (Regulierter
Exchange AG, Leipzig Verkehr, Hannover
Markt)
10. Tradegate Exchange7.Bayerisches Staatsministerium fiir Wirtschaft,
8. Baden-Wiirttembergische
GmbH, Berlin Infrastruktur, Verkehr und Technologie, Munchen
Wertpa- pierborse (Regulierter
8.Wirtschaftsministerium Baden- Wiirttemberg, Stuttgart
Markt)
9.Sachsisches Staatsministerium fiir Wirtschaft und Arbeit,
9. European Energy Exchange
Dresden
10. Tradegate Exchange
10.Senatsverwaltung fur Wirtschaft, Technologie und Frauen,
Berlin 19
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Denumirea
Tara
pietei reglementate
1. Bursa din Atena
— Piata valorilor mobiliare
Grecia — Piata instrumentelor derivate
2. Piata electronica secundara de valori
mobiliare (HDAT – Piata titlurilor de credit).
Budapesti ErtekteSzsde Zrt.
(Bursa din Budapesta)
— Reszvenyszekcio (Piata de actiuni)
Ungaria — Hitelpapir szekci6 (Piga titlurilor de creand)
— Szarmazekos szekcio (Piata instrumentelor
derivate)
— Am szekci6 (Piata de marfuri)
Piga principala a titlurilor de valoare a
Irlanda
Bursei irlandeze
1. Piata electronicA de actiuni (MTA)
2. Piata electronicA de obligatiuni (MOT)
3. Mao electronica tie fonduri deschise si
Plata ETC (ETF-Plus)
4. Plataelectronica de actiunipentru instrumente
Italia derivate securizate (SeDeX)
5. Plata electronica a instrumentelorde investitii
(MN)
6. Piga italiana de instrumente derivate pentru
comercializarea instrumentelor financiare din
Legea conso-lidad privind finantele (IDEM)
Organismul de Autoritatea competenta pentru
gestionare desemnarea si supravegherea pietei
1. Hellenic Capital Market Commission
1. Bursa din Atena (HCMC)
2. Banca Greciei 2. Hellenic Capital Market Commission
(HCMC)
Budapesti
Penzagyi Szervezetek Allami Feliigyelete
Ertekto'zsdeZrt.
(Auto ritatea maghiad de supraveghere
(Bursa din
financiad)
Budapesta)
Banca centrala a Irlandei autorizeaza „pietele
Irish Stock Exchange regle- mentate"si (cu exceptia conditiilor de
Ltd. cotare) supravegheaza indeplinirea revederilor
MiFID de care operatorul pietei.
Consob autorizeaza societatile care gestioneaza
pietele si aproba statutele si reglementArile
acestora in ceea cc priveste pietele cu ridicata
1.-6. Borsa Italiana
pentru titlurile de stat, compania de gestionare
SpA
este autorizad de Ministerul Economiei si
Financelor pe baza avizului Consob si al Banca
&Italia.
20
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Tara Denumirea pietei reglementate
NASDAQ OMX Riga:
— Nap principalA;
Letonia — Piata titlurilor de creand;
— Nara secundad;
— Plata de fonduri.
Nasdaq OMX Vilnius:
— Piga principals a Nasdaq OMX Vilnius
— Map secundara a Nasdaq OMX Vilnius
Lituania
— Piga titlurilor de creanta a Nasdaq OMX
Vilnius
— Piga de fonduri a Nasdaq OMX Vilnius
1. Rynek podstawowy (piata principala)
2. Ryrtek rownolegly (piata paralela)
PoIonia
3. Regulowany Rynek Pozagieldowy (Piata
extrabursiera reglementata)
1. Eurolist by Euronext Lisbon (piata
oficiala)
2. Mercado de Futuros e °Noes (Piata la terrnen 3. MTS Portugal Sociedade Gestora (CMVM – fispunde de
si de optiuni)
Portugalia
3. MEDIP Mercado Especial de Divida Ptiblica SGMR, SA
(Piga speciali a datoriilor publice)
4. MIBEL — Mercado Regulamentado de
Derivados do MIBEL. (Piata energiei)
Organismul de gestionare
JSC NASDAQ OMX Riga
Nasdaq OMX Vilnius
1. si 2. Gielda PapierOw
Wartogciowych w
Warszawie SA (Warsaw
Stock Exchange)
3. BondSpot SA
1.-2. Euronext Lisbon Sociedade
Gestora de Mercados Regulamentados, pietele la propunerea Comissao do
SA
doMercado Especial de Divida Ptiblica, reglementarea si supravegherea
4. OMIP — Operador do Mercado
Iberico de Energia (Polo Portugues),
Sociedade Gestora de Mercado
Regulamentado, SA (OMIP).
Autoritatea competenta
pentru desemnarea si
supravegherea pietei
Finanki un kapitala tirgus komisija
(Comisia pietei financiare si de
capital)
Comisia lituaniana a valorilor
mobiliare
1.-3. Komisja Nadzoru Finansowego
(Autoritatea de supraveghere
financiarl din PoIonia)
Ministerul Financelor autorizeaza
Mercado de Valores Mobiliarios
pietei).
21
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Autoritatea competenta
Organismul de
Tara Denumirea pietei reglementate pentru desemnarea si
gestionare
supravegherea pietei
1. Plata reglementata (Spot Regulated 1 si 2. Bursa de Valori
Market — BVB) Bucuresti SA 1.-2. Autoritatea de
Romania
2. Piata reglementata la termen (Derivatives (Bucharest Stock Supraveghere Financiara
Regulated Market — BVB) Exchange SA)
I. Piata valorilor mobiliare cotate la bursa
Republica — Piata principala cotati la bursa
Bursa din Bratislava Banca Nationala a Slovaciei
Slovaca — Hata paralela cotata la bursa
2. Piata libera reglementata

1. Nasdaq OMX Stockholm— plata reglementata pentru

actiunii
2. Alte instrumente financia reechivalente cu actiunile —
piata reglementad pentru instrumente derivate
— plata reglementad pentru obligatiunigi alte instrumente
financiare echi valente cu obligatiunile 1. NASDAQ OMX
2. Nordic Growth Market NGM— piata reglementad StockholmAB Finansinspektionen
Suedia pentru actiuni sI alte instrumente financiare echivalente 2. Nordic Growth Market (Autoritatea de supraveghere
cu actiunile NGM AB financiad)
— piata reglementad pentru alte tipuri de instrumente 3. Burgundy AB
financiare deccat actiunilesau cele
echivalente cu actiunile
3. Burgundy — piata reglementad a warranturilor,
acertificatelor, a produselor structurate si a unidtilor de
fonduri
22
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Autoritatea competenta pentru
Tara Denumirea pietei reglementate Organismul de gestionare desemnarea si supravegherea
pietei
Piata bursiera oficiala din Ljubljana (Borzni Bursa din Ljubljana (Ljubljanska Agentia pietelor de valori mobiliare
Slovenia trg) (Agencija zatrg vrednostnih papirjev)
borza)
Al. Sociedad Rectora de la CNMV (Comisi On Nacional del
Bolsa de Valores de Barcelona SA Mercado de Valores) Banco de Espana
A. Bolsas de Valores (toate aceste burse
A2. Soc. Rectora de la Bolsa de raspunde de piata datoriilor publice.
includ prima qi a doua plata)
Valores de Bilbao SA
1. Bolsa de Valores de Barcelona;
A3. Soc. Rectora de la Bolsa de
2. Bolsa de Valores de Bilbao;
Valores de Madrid SA
3. Bolsa de Valores de Madrid;
A4. Soc. Rectora de la Bolsa de
4. Bolsa de valores de Valencia.
Valores de Valencia SA
B. Mercados oficiales de Productos Finan-
B1. Soc. Rectora de Productos
Spania cieros Derivados
Financieros Derivadosde
1. MEFF Renta Fija;
RENTA Fija SA
2. MEFF.
B2. Soc. Rectora de Productos
C. Mercado MFAO de Futuros del Aceite de
Derivados S.A.0
Oliva
C. (MFAO) Sociedad rectora del
D. AIAF Mercado de Renta Fija
Mercado de Futuros del Aceite de
E. Mercados de Deuda Publica en Anota-
Oliva, SA
ciones
D. AIAF Mercado de Renta Fija
E. Banco de Espatia

23
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Autoritatea competenta
Tara Denumirea pietei reglementate Organismul de gestionare pentru desemnarea si
supravegherea pietei
1. Nasdaq OMX Stockholm— plata reglementata
pentru actiunii
2. Alte instrumente financiareechi- valente cu
actiunile
— piata reglementad pentru instrumente derivate
— plata reglementad pentru obligatiunigi alte
instrumente financiare echivalente cu obligatiunile
1. NASDAQ OMX Stockholm AB Finansinspektionen
2. Nordic Growth Market NGM— piata
Suedia 2. Nordic Growth Market NGM AB (Autoritatea de supraveghere
reglementad pentru actiuni sI alte instrumente
3. Burgundy AB financiad)
financiare echivalente cu actiunile
— piata reglementad pentru alte tipuri de
Instrumente financiare deccat actiunilesau cele
echivalente cu actiunile
3. Burgundy — piata reglementad a warranturilor,
acertificatelor, a produselor structurate si a
unidtilor de fonduri
1. EDX 1. EDX London Limited
2. PLUS Stock Exchange 2. PLUS Markets Group
3. The London International Financial Futures and plc
Options Exchanges (LIFFE) 3. §i 4. LIFFE Administration
Regatul 1.-7. Autoritatea serviciilor
4. NYSE Euronext London and Management
Unit financiare
5. The London Metal Exchange6. Intercontinental 5. TheLondon Metal
Exchange — ICE Futures Europe Exchange Limited
7. London Stock Exchange 6. ICE Futures Europe
(Bursa din Londra) – Piata reglementad 7. London Stock Exchange Plc
24
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

Autoritatea competenta pentru

Organismul de
Tara Denumirea pietei reglementate desemnarea si supravegherea
gestionare
pietei
Nasdaq OMX Iceland hf. Nasdaq OMX Iceland hf Fjarmalaeftirlitio
Islanda — Piata reglementad pentru actiuni §i obli- (Autoritatea de supraveghere
gatiuni financiad)
1. Bursa din Oslo (plata oficiall) 1. Oslo Bors ASA ASA
— Plata de actiuni 2. Oslo Bans ASA
— Piata instrumentelor derivate 3. Nasdaq OMX Oslo (fosta
(financiare) Nord Pool ASA)
— Plata de obligatiuni 4. Fish Pool ASA
2. Oslo Axess
Norvegia
— Plata de actiuni
3. Nasdaq OMX Commodities Europe (fosta
Nord Pool) (plata oficiall)
— Plata instrumentelor derivate (bunuri)
4. Fish Pool
— Piata instrumentelor derivate (bunuri)

25
PIETELE INTERNATIONALE DE CAPITAL

CONTEXT. EVOLUTII.
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
CONTEXT

✓ Pietele de capital au fost si sunt marcate considerabil de criza financiara

internationala declansata in a doua parte a anului 2007. Aceasta reprezinta efectul
negativ, cumulat, al unor evolutii nesustenabile la nivelul creditatii, al inovatiei
financiare, al evolutiei preturilor activelor si al multor altor factori interconectati, de
natura economica, financiara si institutionala.

✓ Criza financiara a fost posibila ca urmare a unor fundamente macroeconomice

nesustenabile: lichiditate excesiva, rate scazute ale dobanzii, politici monetare laxe,
acumularea de dezechilibre globale mari, evaluarea gresita a riscurilor.

✓ Cu aceste dezechilibre existente in cadrul economiei mondiale, criza a fost declansata

de acumularea efectelor nocive ale inovatiei financiare complexe, reprezentate de
instrumente financiare ale caror caracteristici, riscuri si efecte sistemice nu au fost
indeajuns de bine cunoscute si evaluate de institutiile financiare implicate, respectiv
de autoritatile competente.

27
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
CONTEXT (CONTINUARE)

Se reliefeaza urmatoarele cauze si conditii principale ce au determinat aparitia

crizei la nivel globa:
✓ Gestiunea neadecvata a riscului (slabiciuni in evaluarea riscului din partea
institutiilor financiare, a supraveghetorilor/reglementatorilor, utilizarea de
metode statistice prociclice)

✓ Evaluarea necorespunzatoare a riscului de credit de catre agentiile de

evaluare ( slabiciuni in metodologiile de rating, conflicate de interese majore)

✓ Lipsa de reglementare/supraveghere a pietei instrumentelor derivate de

credit (credit deault swap);

✓ Insuficienta examinare a riscului macroprudential;

✓ Gestiunea ineficace a crizei (neaplicare corespunzatoare a reglementarilor si

supravegherii, slabiciunea unor institutii internationale si lipsa de
coordonare a a cestora).
28
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
CONTEXT (CONTINUARE)

Evolutia deficitelor si datoriilor mari la nivelul statelor datorate crizei

economice; In lipsa unui context favorabil dat de cresterea economica, metode
alternative de tratament cu efecte secundare importante (presiuni pe scaderea
consumului intern) raman devalorizarea monedelor nationale (competitia dintre state in
devalorizarea propriilor monede pentru a-si mentine avantajul competitiv pentru
exporturi s-a transformat intr-un adevarat razboi al valutelor) si cresterea nivelului de
impozitare si politici bugetare restrictive

Este caracterizata de doua componente:

1. Criza datoriilor suverane din zona Euro ce pare a avea efect de contagiune va obliga
statele “pilon” ale Europei sa faca eforturi suplimentare pentru salvgardarea economiilor
in dificultate cu riscuri majore pentru existenta in sine a UE

2. Cresterea la niveluri neasteptate ale datoriilor pubice a unor state fanion pentru
economia mondiala (SUA, Japonia) cu pierderea suprematiei in angrenajul economic
mondial duce la schimbari majore in balanta puterii economice disputata de grupul
economiilor dezvoltate si tarile emergente. 29
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE
CONTEXT (CONTINUARE)

✓ Evolutia inflatiei: confruntate in perioada 2009-2010 cu spectrul deflatiei economiile

incep sa se ingrijoreze cu privire la posibila crestere accelerata a inflatiei, fenomen ce
isi gaseste originea in injectarea masiva de lichiditati a bancilor centrale si in cresterea
preturilor inregistrata la materii prime (in special petrol, aur).

✓ FED estimeaza inflatia la finele lui 2011 la un nivel intre 1,1 si 1,7%, in timp ce
cresterea PIB este prognozata la 3,4 – 3,9%.

✓ Cresterea inflatiei secondata de cresterea dobanzii ar putea avea ca efect temperarea

cresterii economice (3,4% in 2011 fata de 4% in 2010)
➢ tarile avansate ar putea afisa o crestere de 1,8% fata de 2,3% in 2009
➢ tarile emergente o posibila crestere de 6,2% fata de 6,7% in 2010

✓ Evolutia ratei dobanzii – in contextul in care bancile centrale (SUA, Europa,

Japonia) au nivele minime ale dobanzii de referinta si au fost angajate intr-un proces
important de asigurare a lichiditatii – ca principala masura de combatere a crizei
economice, presiunile inflationiste creeaza premise pentru ridicarea nivelului de
dobanda, proces putin probabil in acest moment datorita fragilitatii cresterii
economice. 30
 PIETELE DE CAPITAL INTERNATIONALE

CONTEXT (CONTINUARE)

✓ Evolutia somajului: Piata fortei de munca marcata in continuare de mentinerea

unor rate de somaj ridicat, in ciuda masurilor luate de guverne pentru stimularea
cresterii locurilor de munca (9,5% rata somajului in SUA). Procente insemnate la acest
capitol al somajului din populatia statelor lipsesc economiile de unul din principalii
piloni de sustinere ai cresterii economice – cel al consumului intern.

✓ Reluarea creditarii bancare ca motor pentru investitii este conditionata de

rezolvarea unor probleme in paralel cu aparitia unor reglementari privind gestionarea
riscului. Una dintre masurile luate in acest sens este crearea Mecanismului european
de stabilitate, un fond de 500 mld eur ce va intra in vigoare in 2013, creat pentru a
asigura lichiditati tarilor solvabile confuntate cu acest aspect.

✓ Evolutia raportului de schimb dolar/euro. Devalorizarea dolarului efect al

masurilor luate de SUA pentru combaterea efectelor crizei economice prin injectare
masiva de lichiditati a fost contracarata de devalorizarea euro ca efect al crizei
datoriilor suverane a a statelor din acesta zona.

31
 CONCLUZII

Pe plan mondial perspectivele economice vor fi caracterizate in continuare printr-un

grad de incertitudine deosebit de ridicat. Exista riscuri rezultate din fragilitatea
cresterii economice, subliniate atat de revenirea lenta a economiei americane, cat si de
riscurile sistemice in crestere raportate in zona Euro, de explozia deficitelor statelor din
grupul PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia si Spania).

De altfel, evolutia monedei europene in raport cu dolarul si refuzul mascat al Germaniei

de a se implica decisiv in procesul de salvgardare al Greciei pun sub semnul intrebarii
vointa si capacitatea Uniunii Europene de a face fata unei noi crize.

BCE a facut trei scenarii pentru datoriile statelor conform carora, statele europene ar
putea avea nevoie de 20 de ani pentru a reveni cu datoria publica la nivelul acceptat de
criteriile de la Maastricht chiar daca ar lua masuri rapide pentru a-si controla deficitele
bugetare.

Acesta este contextul in care o privire de ansamblu asupra pietelor de capital (istorie,
structura, mod de functionare, evolutii) poate oferi raspunsuri in ce priveste caile de
urmat pentru mentineea echilibrelor economice la nivel intern si international.

32
 BIBLIOGRAFIE

1. Ancuţa, Teodor, Nan Sanda &Co. - Totul despre futures şi opţiuni, Ed. BFMM Sibiu,
1999 - [ATNSTFO];
2. Anghelache, G. - Bursa şi piaţa extrabursieră, Ed. Economică, Bucureşti, 2000 -
[GABPE];
3. Ceocea Costel - Riscul in activitatea de management – Teza de doctorat in domeniul
Inginerie industriala, Univesitatea “Gheorghe Asachi” Iasi, 2009, [CCRAM]
4. Ciobanu, G. - Bursele de Valori şi Tranzacţiile la Bursă, Ed. Economică, Bucureşti, 1997
- [GCBVTB];
5. Curtean Thomas, Popescu Vergil & Co. - Futures şi opţiuni BMFM Sibiu 1997 -
[CTPVFO];
6. Jain, A.K. - International Financial Markets and Institutions, Blackwell Publishers, 1996
- [AKJIFM];
7. Popescu V. – Piaţa de Capital şi Bursa de Valori, Ed. Cibernetica MC Bucureşti, 2003 -
[VP2PCBV];
8. Prunea, P., - Piaţa de Capital, Ed. Economică Bucureşti, 2001 - [PPPC];
9. Bursa de Valori Bucureşti Regulamente şi Proceduri 1998-20010 - [BVB];
10. The World Bank – Global Economic Prospects – Crisis, Finance, Growth 2010
[WBGEP] 33