TEMA V: STATUL ROMAN MODERN

DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI

Introducere eseu cu titlul: Proiecte politice

Proiectul politic privind formarea statului Romania Mare, a inceput sa fie conturat in sec. XVIII
(18) si in prima jumatate a sec. XIX (19), in memoriile si scrisorile adresate marilor puteri dar si
in programele revolutionare si in proiectele politice de modernizare a societatii romanesti.
Aceste proiecte nu au fost puse in aplicare dar ele au contribuit la formarea statului Romania
Mare in anul 1859.

Proiecte politice in sec. XVIII (18).

Context:

Instaurarea regimului fanariot in sec. XVIII (18) si desfasurarea razboaielor ruso-austro-turce pe

teritoriul principatelor romane, determina pe reprezentantii boierimii din Tara Romaneasca si
Moldova sa redacteze documente ( scrisori si memorii ) pe care le-ai inaintat marilor puteri la
sfarsitul razboaielor ruso-austro-turce.

In 1772, Ienachita Vacarescu adreseaza o scrisoare marelui vizir al Imperiului Otoman in care
sustinea unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, autonomie interna si mentinerea suzeranitatii
otomane.

In 1791, o delegatie de boieri moldoveni adreseaza un memorium marilor puteri in cadrul

congresului de pace de la Sistov. In acest memorium se mentiona unirea si independenta
principatelor romane sub protectia Rusiei si Austriei.

Proiecte politice din prima jumatate a sec.XIX:(19)

B.

I. Proiecte politice din prima jumatate a sec. XIX care au sustinut modernizarea societatii
romanesti.

Programele rovolutiei de la 1821: "Proclamatia de la Pades", "Cererile norodului romanesc" sunt

considerate proiecte politice deoarece sustineau inlaturarea regimului fanariot, revenirea la
domniile pamantene; reformarea administratiei, justitiei, educatiei si economiei, respectarea
autonomiei interne, impunerea principiului suveranitatii poporului.

In 1822, Ionica Tautul, reprezentantul boierimii mici din Moldova, redacteaza "Constitutia
carvunarilor" care a fost inaintat domnitorului Ionita Sandu Sturza. Acest document sustinea
egalitatea in fata legii; garantarea libertatii persoanei, formarea unei adunari reprezentative
numita Sfatul Obstesc, numita autonomie interna.

II. Proiecte politice din prima jumatate a sec. XIX (19) care au sustinut formarea statului
Romania Mare

Programele revolutiei de la 1848 sunt considerate proiecte politice care au sustinut formarea
statului Romania Mare deoarece cuprindeau prevederi asemanatoare referitoare la unirea
principatelor romane, independenta, guvernarea reprezentativa, drepturi si libertati cetatenesti.

Cele mai importante proiecte politice de la 1848 au fost:

- " Petitiunea Nationala"

- " Proclamatia de la Islaz"

- " Printipiile noastre pentru reformarea patriei"

In aceste documente se sustinea regim politic constitutional; autonomie interna; unirea

Moldovei cu Tara Romaneasca; garantarea de libertati cetatenesti; rezolvarea problemei agrare
prin improprietarirea taranilor.

Daca in " Petitiunea Nationala", program revolutionar din Transilvania prevederile erau
referitoare doar la romanii din Transilvania, in schimb "Printipiile noastre pentru reformarea
statului" sustinea unirea Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un singur stat. De asemenea,
"Proclamatia de la Islaz", document cu rol constitutional in timpul revolutiei din Tara
Romaneasca, sustinea autonomie interna, inlaturarea Rusiei si Turciei in politica interna a tarii si
inlaturarea privilegiilor feudale.

ATENTIE!!!

REGULAMENTELE ORGANICE sunt considerate proiecte politice care sustin modernizarea

societatii. Vezi tema 4, subpunctul Reg.Organice.

C.

FORMAREA STATULUI ROMAN MODERN

Introducere eseu cu titlul: Statul Roman Modern

Statul roman modern s-a realizat in anul 1859 prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca
domn al Moldovei si Tarii Romanesti. Dubla alegere a reprezentat unirea deplina a principatelor
romane, marile puteri au fost puse in fata faptului implinit, deoarece conventia de la Paris
prevedea o unire formala prin alegerea a doi domni in cele doua principate.

La 5 ianuarie 1859 adunarea electiva de la Iasi il alege in unanimitate ca domn al Moldovei pe

Al.Ioan Cuza .

La 24 ianuarie 1859 adunarea electiva de la Bucuresti il alege ca domn al Tarii Romanesti tot pe
Al.Ioan Cuza. Astfel, prin dubla alegere a lui Cuza, ca domn al Moldovei si Tarii Romanesti, se
realiza unirea deplina a principatelor romane, marile puteri au fost puse in fata "faptului
implinit" deoarece conventia de la Paris stabilea doar unirea formala a celor doua principate.
Unirea pe plan intern a fost consolidata prin aplicarea unor masuri politice, economice si
sociale.

De asemenea, pe plan extern, domnitorul Al.Ioan Cuza a trimis delegatii in capitalele marilor
puteri garante cu scopul recunoasterii internationale a unirii.

Consolidarea statului roman modern (1859-1866) in a doua jumatate a sec.XIX (19)

In perioada 1859-1862, Al.Ioan Cuza adopta o serie de masuri cu privire la unificarea serviciului
vamal, cursului monetar, a serviciilor de posta si telegraf.

Se stabileste capitala tarii la Bucuresti, ziua de 24 ianuarie devine ziua nationala a Principatelor
Unite.

In 1862, la Bucuresti isi incep activitatea Parlamentul Unic si Guvernul sub conducerea primului
ministru, Barbu Catargiu.

Pe plan extern, marile puteri garante recunosc unirea principatelor romane si domnia lui Cuza.

In 1864, in contextul incercarilor de a infaptui reforme agrare, Al.Ioan Cuza, da o lovitura de stat
la 2 mai, carea constat in dizolvarea Parlamentului dupa ce guvernul condus de Mihail
Kogalniceanu isi prezinta demisia. Se adopta prin plebiscit un nou document cu rol de
Constitutie, " Statutul dezvoltator al conventiei de la Paris".

ATENTIE!!!

SE PREZINTA STATUTUL (vezi tema 4 )- subpunctul "Stat dezvoltator al conventiei de la Paris".

In 1864, Al. Ioan Cuza, infaptuieste marile reforme cu scopul consolidarii statului roman
modern:

- reforma instructiunii publice

- reforma agrara

- codul civil si codul penal

- reforma electorala

- reforma administrativa

- reforma militara.

Reforma instructiunii publice prevedea invatamantul primar, obligatoriu si gratuit. Se organiza

invatamantul secundar si se infiintau primele scoli de meserii. Se infiintau primele universitati, la
Iasi in 1860 si la Bucuresti - 1864.

Reforma militara prevedea introducerea serviciului militar obligatoriu. De asemenea, trupele

militare erau organizate si dotate cu armament modern.

Reforma electorala prevedea vot cenzitar. Censul era micsorat ceea ce a permis participarea
unui numar mai mare de cetateni la procesul electoral.

Reforma agrara a fost adoptata in 14 august 1864 si prevedea improprietarirea targurilor cu

pamant in functie de numarul de animale obtinute. Taranii erau impartiti in trei categorii:
fruntasi, mijlocasi si palmasi.

Reforma agrara a improprietarit peste 1.800.000 de tarani, dar problema taraneasca nu a fost
rezolvata in totalitate. Aceasta reforma a fost precedata de reforma secularizarii averilor
manastiresti, din 1863.

Reformele infaptuite de Al.Ioan Cuza declanseaza nemultumiri in randul oamenilor politici.

Astfel, in 1863 se constituie "monstruoasa coalitie", grupare politica formata reprezentanti ai
liberalilor radicali si conservatori nemultumiti de politica reformatoare promovata de Cuza.

La 11 februarie reprezentantii "monstruoasei coalitii" il obliga pe Cuza sa abdice si sa paraseasca

tara.

Consolidarea statului roman modern in timpul lui Carol I.

ATENTIE!!!

FAPTELE ISTORICE MENTIONATE LA DOMNIA LUI CAROL I NU SUNT PREZENTARI.

Domnia lui Carol I a contribuit la consolidarea statului roman modern deoarece in 1866 e
adoptata prima constitutie a Romaniei care prevedea organizarea tarii intr-o monarhie
constitutionala.

In 1867, domnitorul Carol adopta o noua reforma militara care prevedea reorganizarea armatei
si dotarea cu armament modern.

In 1895, regele Carol introduce principiul rotativei guvernamentale care prevedea alternanta
partidelor politice la guvernarea Romaniei.

In 1877 Romania se proclama stat independent, domnitorul Carol implicandu-se atat in razboiul
de independenta cat si recunoasterea independentei de catre marile puteri.

In 1879 Parlamentul Romaniei ii acorda lui Carol titlul de alteta regala, iar in 1881, Romania se
proclama regat.

Pe plan international Carol I ia masuri pentru consolidarea independentei.

In 1883 Romania adera la Tripla Alianta (Puterile Centrale), alianta din care faceau parte
:Germania, Austro-Ungaria, Italia. Tratatul a fost secret, prevederile sale au fost facute
cunoscute la inceputul Primului Razboi Mondial.

ROMANIA IN TIMPUL "CRIZEI ORIENTALE", I A DOUA JUMATATE A SEC. XIX

Declansarea crizei orientale in 1875 creaza cadrul favorabil obtinerii independentei de stat a
Romaniei.

La 4 aprilie 1877, Romania semneaza la Bucuresti o conventie militara cu Rusia care prevedea
trecerea trupelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu conditia respectarii integritatii teritoriale.
Turcia reactioneaza fata de aceasta atitudine a Romaniei, bombardand asezarile romanesti de-a
lungul Dunarii.

In aceste conditii, Romania declara razboi Turciei si la 9 mai 1877, Mihail Kogalniceanu, ministrul
de externe al Romaniei proclama in Parlament independenta Romaniei.

La inceputul lui august 1877, armata condusa de principele Carol trece la S de Dunare unde
lupta alaturi de armata rusa impotriva Turciei.

Cele mai importante lupte s-au dat la Plevna unde armatele romano-ruse au cucerit Grivita
Opanez, Plevna si Rhova. Dupa capitularea armatei otomane la Plevna, armata romana continua
operatiunile militare si cucereste Vidin si Smardan.

Tratatele de pace s-au semnat in 1878 la San Stefano si Berlin.

Daca tratatul de la San Stefano recunostea independenta deplina a Romaniei, in schimb tratatul
de pace semnat in cadrul congresului de pace de la Berlin, recunostea independenta
condiotionata a Romaniei de modificarea art.7 din Constitutie care prevedea initial drept de
cetatenie doar locuitorilor de religie crestina.

Astfel, erau exclusi evreii si musulmanii.

In 1871 e modificat acest articol care prevede acordarea cetateniei romane tuturor locuitorilor
tarii indiferent de religii.

Atat tratatul de pace de la San Stefano, cat si tratatul semnat in congresul de pace de la Berlin,
incalcau integritatea tarii deoarece Romania era obligata sa cedeze Rusiei -S Basarabiei, desi
primea in schimb Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor.

FORMAREA ROMANIEI MARI

Introducere eseu "Formarea Romaniei Mari"

In anul 1918 are loc Marea Unire care a constat in revenirea in granitele tarii a provinciilor
Basarabia, Bucovina si Transilvania, teritorii aflate pana in anul 1918 sub dominatia imperiilor
multinationale tarist si austroungar.

Context:

Pe plan intern, oamenii politici dar si opinia publica, sustineau realizarea Marii Uniri. Atat in
timpul primului Razboi Mondial, cat si pe parcursul anului 1918, in presa romaneasca au fost
publicate articole care sustineau realizarea Romaniei Mari.
Pe plan extern, declansarea primului Razboi Mondial, in 1914, determina guvernul Romaniei sa
respinga punerea in aplicare a tratatului semnat cu puterile centrale, in 1883, deoarece, in
componenta Imperiului Austroungar se aflau teritoriile romanesti - Transilvania, Banat si
Bucovina.

In aceasta situatie, Romania se declara neutra. In perioada neutralitatii (1914-1916), guvernul

Romaniei dar si membrii familiei regale negociaza in secret cu Antanta intrarea in razboi cu
conditia recunoasterii dreptului asupra teritoriilor romanesti aflate sub stapanirea austroungara.

la 14 august 1916, Romania semneaza cu Antanta o conventie politica si o conventie militara.

Daca in conventia politica, Romaniei i se recunostea dreptul asupra Transilvaniei, Banatului si
Bucovinei, precum si declansarea operatiunilor militare impotriva Austroungariei, in conventia
militara erau prevazute conditiile intrarii Romaniei in razboi, efectivele militare implicate in
lupta, operatiunile militare desfasurate atat de armata romaneasca cat si de cele ale Antantei.

La inceputurile anului 1918, contextul extern e favorabil realizarii Marii Uniri deoarece
presedintele SUA, Woodrow Wilson, lanseaza documentul "Cele 14 puncte", in care este
promovat principiul autodeterminarii popoarelor.

De asemenea, dezmembrarea imperiilor multinationale si victoria Antantei in Primul Razboi

Mondial contribuie la indeplinirea obiectivului national: formarea Romaniei Mari.

Etapele formarii Romaniei Mari.

1. Unirea Basarabiei cu Romania:

A fost decisa in unanimitate de sfatul tarii de la Chisinau, la 27 martie 1918.

In anul 1917, in Rusia izbucneste Revolutia bolsevica, fapt ce determina desprinderea Basarabiei
din cadrul Imperiului Tarist. In octombrie 1917, la Chisinau, se formeaza sfatul tarii, adunare
reprezentativa condusa de Ion Inculet si consiliul directorilor ca organ reprezentativ.

In decembrie 1917, sfatul tarii proclama autonomia Republicii Democratice

La 14 ianuarie 1918, sfatul tarii proclama independenta Basarabiei fata de Rusia.

De asemenea, dezorganizarea armatei ruse si abuzurile facute in timpul retragerii, determina

autoritatile de la Chisinau sa solicite guvernului Romaniei sprijin militar pentru mentinerea
ordinii interne.

La 27 martie 1918 se decide in unanimitate in sfatul tarii, unirea Basarabiei cu Romania.

2. Unirea Bucovinei cu Romania:

S-a decis la Cernauti, in cadrul Congresului General al Bucovinei, la 15 noiembrie 1918.

Destramarea Imperiului Austroungar a creat conditiile desprinderii Bucovinei sin inceperea

procesului de unire cu Romania. Acest proces a fost ingreunat de pretentiile de anexare ale
Bucovinei de catre Ucraina, fapt ce a determinat autoritatile de la Cernauti sa solicite guvernului
Romaniei interventia armatei.

In octombrie 1918, la Cernauti, se formeaza Adunarea Constituanta si Consiliul National Roman

condus de Iancu Flondor.

La 15 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei decide in unanimitate unirea

neconditionata a Bucovinei cu Romania.

3. Unirea Transilvaniei cu Romania:

A fost decisa in cadrul Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.

La 29 septembrie 1918, Partidul National Roman din Transilvania isi reia activitatea si adopta
"Declaratia de la Oradea", document care prevedea dreptul romanilor la autodeterminare.

La 3 octombrie 1918, in conditiile dezmembrarii Imperiului Austroungar, imparatul Carol I de

Habsburg, lanseaza manifestul "Catre popoarele mele credincioase", in incercarea de a salva
imperiul de la dezmembrare. In aceeasi perioada, deputatul roman in parlamentul de la Buda -
Pesta, prezenta "Declaratia de la Oradea".

La 30 octombrie 1918, la Arad se formeaza Consiliul National Roman Central alcatuit din 12
membri, 6 reprezentand Partidul Social Democrat din Transilvania.

La inceputul lunii noiembrie, reprezentantii Partidului National Roman Central poarta negocieri
cu reprezentantii guvernului maghiar privind situatia Transilvaniei. Negocierile esueaza
deoarece guvernul maghiar propunea doar autonomia Transilvaniei in cadrul Ungariei.

De asemenea, Consiliul National Roman Central decide la 14 noiembrie convocarea unei mari
Adunari Nationale la Alba Iulia, care urma sa decida viitorul provinciei.

La evenimentul de la Alba Iulia au participat peste 100.000 de oameni si 1228 delegatii.

Lucrarile Marii Adunari Nationale au fost deschise de catre Gheorghe Pop de Basesti. Rezolutia
Unirii, care prevedea unirea neconditionata cu Romania, a fost citita de catre Vasile Goldis.
Rezolutia a fost adoptata si semnata de catre cei 1228 de delegatii.

In cadrul Marii Adunari Nationale s-a decis formarea a doua institutii care sa conduca provincia
pana la integrarea deplina in cadrul statului roman. Astfel, s-a format Marele Sfat National,
institutie reprezentativa cu rol reprezentativ format din 250 de membri si Consiliul Diligent,
institutie executiva formata din 15 membri si condus de Iulian Maniu.

Unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania a fost recunoscuta pe plan international

prin tratatele de pace semnate la sfarsitul P.R.M. (Primului Razboi Mondial) in cadrul conferintei
de pace de la Paris.