ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

TEHNOLOGIA ȘI MANAGEMENTUL ALIMENTAȚIEI PUBLICE

STUDIUL INDIVIDUAL

LA DISCIPLINA ,, Chimia produselor alimentare ,,

Tema : Valoarea nutritionala a proteinelor si rolul aminoacizilor esentiali si neesentiali

A elaborat:

studenta gr. TAP-171,Mura Sanda

Consultant ştiinţific: Gincu Ecaterina

Ion Purice

Chişinău, 2019

1
Cuprins
 Principiile nutritive - proteinele...........................................................................................................3
Calitatea proteinelor.................................................................................................................................4
Aportul energetic...............................................................................................................................4
Activitatea fizică (2)..........................................................................................................................4
Alimentele furnizoare de proteine sunt:.................................................................................................4
Aminoacizi esentiali si neesentiali...........................................................................................................6
Ce sunt aminoacizii?............................................................................................................................6
Care sunt diferitele tipuri de aminoacizi?...........................................................................................7
De ce sunt importanti aminoacizii?.....................................................................................................7
Beneficiile pentru sanatate ale aminoacizilor................................................................................8
Aminoacizi esentiali..........................................................................................................................9
Izoleucina...........................................................................................................................................9
Leucina.............................................................................................................................................10
Lizina................................................................................................................................................11
Metionina..........................................................................................................................................12
Aminoacizi neesentiali....................................................................................................................13
Alanina.............................................................................................................................................13
Asparagina.......................................................................................................................................14
Acidul aspartic.................................................................................................................................15
Cisteina............................................................................................................................................16
Acidul glutamic................................................................................................................................16
Glutamina.........................................................................................................................................17
Bibliografie.....................................................................................................................................18

2
Principiile nutritive - proteinele

Produse bogate in proteina

Aproape 75% din substanţele solide ale organismului sunt proteine, aceste incluzând proteinele
structurale, enzime, proteinele care transportă oxigenul, proteinele musculare etc.
Proteinele sunt macromolecule alcătuite din lanţuri lungi de aminoacizi. Dintre aminoacizi, 20
sunt prezenţi în organism în cantităţi semnificative. Ţesuturile necesită aceşti 20 de aminoacizi
pentru a sintetiza proteine şi alţi compuşi azotaţi.
Din aceşti aminoacizi, 9 sunt esenţiali (nu pot fi sintetizaţi în organism):

 histidina
 izoleucina
 leucina
 lizina
 metionina
 fenilalanina
 treonina
 tripofanul
 valina.

Alţi doi aminoacizi, cisteina şi tirozina, se pot sintetiza din metionină şi respectiv fenilalanină. În
cazul în care alimentaţia furnizează cantităţi suficiente din aceşti doi aminoacizi, sunt
economisiţi ceilalţi doi. Proteinele au rol plastic, fiind necesare bunei funcţionări a celulelor,
cât şi pentru asigurarea reînnoirii tisulare, pentru creştere, sinteză de enzime şi anticorpi,
asigurarea echilibrului hidroelectrolitic.
Pentru a menţine o stare de echilibru metabolic, proteinele din alimentaţie trebuie să
înlocuiască aminoacizii esenţiali pierduţi din organism în cadrul proceselor metabolice.
Organismul adult elimină zilnic produse azotate prin urină, fecale, salivă, descuamare
tegumentară, păr şi unghii. Pentru menţinerea echilibrului azotat pierderile de substanţe azotate
(în special proteine) trebuie să fie acoperite printr-un aport proteic corespunzător în raţia
alimentară.
Balanţa azotată este pozitivă când aportul de azot este mai mare decât cantitatea excretată,
aşa cum se constată în timpul perioadei de creştere, în sarcină şi în convalescenţă după
traumatisme sau intervenţii chirurgicale. O balanţă azotată negativă implică o cantitate de azot
excretată mai mare decât cea consumată şi se întâlneşte în cursul diferitelor boli, stări febrile
sau la pacienţii care au suferit arsuri întinse.
Pentru calculul necesarului zilnic de proteine se ţine cont de greutatea corporală. Anumite
condiţii particulare necesită suplimentarea cantităţii de proteine. În cele mai multe situaţii este
recomandată o cantitate de proteine care să acopere 12 -15% din aportul caloric total.

Raţia de proteine recomandată depinde de trei factori majori:

 calitatea proteinelor
 aportul energetic (caloric) total
 activitatea fizică

3
Calitatea proteinelor
Cantităţile de aminoacizi esenţiali din raţii şi proporţiile dintre ei trebuie să fie foarte apropiate de
necesarul organismului.

Proteinele se clasifică în :

 proteine complete (cu valoare biologică înaltă). Acestea au o compoziţie

corespunzătoare în aminoacizi esenţiali ce pot fi complet folosiţi pentru a sintetiza
proteine în celulele umane. Astfel de proteine sunt cele de origine animală din ou, lapte
şi carne;
 proteine incomplete (cu valoare biologică scăzută). Aceste conţine un număr mic de
aminoacizi esenţiali şi neesenţiali şi procură organismului materialul necesar pentru
refacerea ţesuturilor proprii.

Proteinele vegetale sunt proteine incomplete, ca de exemplu triptofanul în zeina din porumb,

lizina în proteina din grâu, metionina în proteina din leguminoase uscate (fasole, mazăre).Totuşi
deficitul unor aminoacizi dintr-o proteină poate fi compensat prin abundenţa aceloraşi
aminoacizi într-o altă proteină dacă ambele proteine sunt furnizate prin alimentaţie. Aceste
proteine se numesc complementare.

Aportul energetic
Un alt factor care modulează utilizare proteinelor este raportul dintre aportul caloric total şi
cantitate de proteine din raţie. Menţinerea echilibrului azotat necesită un aport adecvat atât de
proteine cât şi de componente energetice. Atunci când energia furnizată de glucide şi lipide este
suficientă, se evită folosirea proteinelor drept sursă de energie.

Activitatea fizică (2)

Activitatea fizică desfăşurată determină creşterea retenţiei azotate din proteinele alimentare.
Aportul insuficient de proteine şi/sau calorii (energie) duce la apariţia malnutriţiei. Cele două
forme sever sunt: marasmul care apare prin deficit de aport protein - caloric şi, respectiv,
kwashiorkor ce apare ca urmare a aportului insuficient de proteine, atât sub aspect cantitativ cât
şi calitativ. Aportul proteic considerat „de securitate” (aportul minim necesar) recomandat de
OMS/FAO este de 0,5 g/kg corp la femei şi de 0,52 g/kg corp pentru bărbaţi, exprimat în
proteine cu valoare biologică înaltă.

Alimentele furnizoare de proteine sunt:

Denumirea Produsulu Cantitatea in g de proteine la 100g de produs

carne 15 - 22 g/100 g

mezeluri 10 - 20 g/100 g

4
 brânzeturi 15 - 30 g/100 g

lapte de vacă 3,5 g/100

ouă 14 g/100

pâine 7 - 8 g/100 g

paste făinoase,griş,orez 9 - 12 g/100 g

fasole, linte, mazăre, soia 20 - 34 g/100 g

nuci 17 g/100g

Tabelul 4 : Necesarul in aminoacizi esentiali pe grupe de varsta ( mg/kgc)

Necesar Sugari(4-6 luni) Copii (10 luni-2ani) Adulţi

l.Histidina 29 - -

2.Izoleucina 88 28 10

3.Leucina 150 44 14

4.Lizina 99 49 12

5.Metionona, cistina 72 24 13

6.Fenilalanina,tirozina 120 24 14

7.Treonina 74 30 7

8.Triptofan 19 4 3

5
9.Valina 23 28 13

Total AAE (fără histidină) 715 231 86

Raţia zilnică de proteine pe grupe de vârstă (g/kgc/zi):

 Consumul zilnic de proteine la adulţi = 0 1,2 - 1,5 g/kgc/zi,

 Consumul zilnic de proteine copii 1 - 6 ani =3 - 4 g/kgc/zi,
 Consumul zilnic de proteine copii 7 - 12 ani = 2 - 3 g/kgc/zi,
 Consumul zilnic de proteine copii , adolescenţi, femei gravide, convalescenţă = 3 - 4
g/kgc/zi.

Aminoacizi esentiali si neesentiali

Ce sunt aminoacizii?

Majoritatea oamenilor au auzit de aminoacizi dar nu stiu exact ce inseamna. Desi

pot parea un termen stiintific sofisticat, nu este o notiune atat de greu de inteles.
Aminoacizii sunt molecule care formeaza proteina din organism. Organismul uman
pe de o parte utilizeaza aminoacizii pentru a produce proteine, iar pe de alta parte
metabolizeaza proteinele pentru a produce aminoacizi.
De pilda, cand mananci alimente bogate in proteine, organismul uman
metabolizeaza aceasta proteina in aminoacizi individuali. Acestia sunt utilizati apoi
pentru a crea proteine, precum tesutul muscular.
Un foarte bun exercitiu este sa te gandesti la aminoacizi ca la piese de Lego. O
piesa de Lego este echivalentul unui singur aminoacid. Combinate, mai multe piese
de Lego vor forma o structura, in acelasi mod in care mai multi aminoacizi
combinati vor forma o structura numita proteina.

Care sunt diferitele tipuri de aminoacizi?

6
Exista doua tipuri de aminoacizi: esentiali si neesentiali.
Aminoacizii esentiali nu sunt produsi de organism. Se numesc esentiali pentru ca
este necesar sa ii introduci in dieta pentru o stare buna de sanatate.
Aminoacizii neesentiali sunt aminoacizi care pot fi produsi de catre organism. Se
numesc neesentiali pentru ca nu este esential sa ii introduci in dieta, atata timp cat
consumi toti aminoacizii esentiali.

Exista sute de aminoacizi cunoscuti in acest moment, iar in viitor este posibil sa
existe mult mai multi, atat descoperiti cat si creati in laborator. In total, insa, sunt
numai 20 de aminoacizi de baza, care se afla in codul genetic standard. Asta
inseamna ca aminoacizii care intra in structura organismelor vii sunt doar in numar
de 20.
De fapt, numarul exact este de 22 de aminoacizi proteinogenici, ceea ce inseamna
ca sunt 22 de aminoacizi carte pot crea proteina. Cei 2 aminoacizi aditionali pot fi
incorporati prin mecanisme de translatie standard.
Aminoacizii 21 si 22 sunt selenocisteina si pirolizina. Exista 54 de proteine umane
cunoscute care contin selenocisteina, in timp ce pirolizina nu exista in fiintele
umane.
Cei 20 de aminoacizi de baza existenti in organismul uman sunt responsabili
pentru crearea a peste 50.000 de proteine si peste 15.000 de enzime. Este uimitor
ca numai 20 de aminoacizi pot crea atat de multe combinatii de proteine si enzime
vitale pentru viata asa cum o stim astazi.

De ce sunt importanti aminoacizii?

Desi aminoacizii esentiali tind sa devina omniprezenti in surse de proteina din dieta
precum carne, peste, lactate, oua, si uneori si in unele tipuri de nuci sau cereale,
aminoacizii ne-esentiali pot fi si ei gasiti in surse alimentare, desi intr-o masura mai
mica.
Este vital pentru sanatate sa te asiguri ca organismul tau primeste suficienti
aminoacizi esentiali si ca organismul ii poate produce pe cei ne-esentiali, pentru
ca aminoacizii sunt necesari in principiu pentru orice proces metabolic din
organism.

7
Daca organismul tau nu ar avea aminoacizi, atunci el nu ar putea produce proteina.
Fiecare tesut din organism contine proteine, asadar daca nu ar exista aminoacizi,
nici noi nu am exista ca fiinte vii.

Beneficiile pentru sanatate ale aminoacizilor

Beneficiile pentru sanatate difera de la un aminoacid la altul. Unii sunt importanti in

mod deosebit pentru dezvoltarea celulor nervoase care formeaza invelisul de
mielina care acopera nervii. Un deficit din acest aminoacid poate duce la probleme
grave ale sistemului nervos.
Alti aminoacizi sunt foarte importanti, potrivit studiilor, pentru mentinerea starii de
bine si a motivatiei generale. In timp ce altii contribuie la metabolismul grasimilor.
Pentru ca sunt caramizi din care sunt construite proteinele, aproape toti aminoacizii
ajuta la cresterea masei musculare. De aceea sunt atat de multe tipuri
de suplimente de aminoacizi in magazinele online si in magazinele cu mancare
sanatoasa.
Aminoacizii din suplimentele pentru sportivi este posibil sa fie aminoacizi cu lant
ramificat, sau BCAA, care formeaza tesutul muscular uman. Cu toate acestea,
multe pulberi de proteina de buna calitate contin un profil complet de aminoacizi.
Obtinerea tuturor aminoacizilor de care ai nevoie este foarte importanta pentru
sanatatea per ansamblu. Fie ca iti obtii aminoacizii esentiali dintr-o dieta echilibrata
si variata, fie ca optezi sa completezi niste goluri din dieta cu suplimente, daca obtii
ambele tipuri de aminoacizi vei avea o stare de sanatate si o stare de bine cu mult
imbunatatita.

Aminoacizi esentiali
Aminoacizii sunt caramizile care stau la baza proteinelor, prezente in fiecare celula
din corpul uman. Exista 50.000 de proteine diferite, dintre care cea mai mare este
titina, un lant din care fac parte peste 34.000 de aminoacizi.
In mod ironic, exista numai 20 de aminoacizi diferiti in proteine. Dintre acestia, 8
sunt cunoscuti drept aminoacizi esentiali. Spre deosebire de ceilalti 12, ei nu pot fi
8
sintetizati de catre organism si trebuie ingerati ca parte a dietei sau ca supliment
nutritional.
Unele proteine au o structura fibroasa. Acestea tin celulele la un loc, in timp ce alt
tip de proteine, proteinele globulare, functioneza ca si catalizatori care accelereaza
miile de reactii biochimice care au loc in fiecare zi in organism.
Nu toti aminoacizii sunt incorporati in moleculele de proteine. Unii dintre ei servesc
ca neurotransmitatori sau hormoni, pe cont propriu, in timp ce altii sunt precursorii
altor molecule.

Toti aminoacizii sunt organizati in acelasi mod. Fiecare dintre ei are un atom

central de carbon, cu aceleasi trei legaturi.
Alte grupe comune tuturor celor 20 de aminoacizi sunt grupa carboxil (-COOH) si
grupa amino (NH-2). Ce diferentiaza un aminoacid de altele este ceea ce se
numeste grupul sau R.
Natura grupei R are un efect profund asupra comportamentului chimic al unui
aminoacid. Il poate face bazic, acid, hidrofob sau hidrofil.
Poate contine sulf sau poate avea o structura de inel aromatic. Sulful este
important, pentru ca este o componenta a acizilor nucleici, ADN si ARN.
Suplimentele de aminoacizi esentiali sunt disponibile in comert sub forma de pudra,
adesea incorporate in zer sau alte produse din proteine, si ca tablete sau capsule.
Sunt extrem de populare in randul atletilor, culturistilor si tuturor celor care vor sa
isi construiasca masa musculara si au ca scop reducerea leziunilor tisulare care apar
uneori dupa antrenamente intense.

Izoleucina
Izoleucina este un aminoacid cu lant molecular ramificat. Este denumit in mod
frecvent aminoacid cu lant ramificat sau BCAA, si vandut in suplimente alaturi de
alti doi BCAA, leucina si valina.
Aceste suplimente au adesea in formula lor un raport 2:1:1 (leucina: izoleucina:
valina), mimand astfel concentratiile naturale ale acestor aminoacizi in tesutul
muscular.
Desi izoleucina se gaseste in suplimente pentru sportivi, se gaseste si in
alimentatie, in cateva tipuri de carne, oua, linte si caju. Pentru ca organismul uman
9
are un raport optim de izoleucina si alti aminoacizi cu lant ramificat, vei gasi rareori
un supliment care sa contina doar izoleucina.

In ceea ce priveste structura moleculara si functia practica, izoleucina este foarte

similara leucinei. Este utilizata in medicina pentru tratarea ranilor.
Pentru pasionatii de fitness, leucina favorizeaza repararea musculara, ceea ce este
esential pentru hipertrofia musculara.
Cu toate acestea, in timp ce multe persoane stiu ca izoleucina stimuleaza cresterea
masei musculare alaturi de alti BCAA, multi nu realizeaza ca are si alte beneficii
majore pentru culturisti si pentru cei carora doar le place sa se antreneze.
Izoleucina poate contribui la reglarea zaharului din sange, si poate, de asemenea,
stimula eliberarea hormonului uman de crestere. Stabilizarea zaharului din sange
este benefica pentru sanatatea generala si poate mentine nivelul de energie
constant. Hormonul de crestere umana poate contribui la favorizarea cresterii
musculare, de asemenea.
Acest aminoacid are si beneficii majore pentru pasionatii de fitness care isi doresc
sa isi imbunatateasca sanatatea si structura corpului. Desi nu este cel mai puternic
BCAA dintre cei trei, este un aminoacid vital pentru cresterea musculara si poate
ajuta sportivii sa isi duca pasiunea pentru fitness la un alt nivel.

Leucina
Leucina este un aminoacid cu lant ramificat sau BCAA. Are cel mai mare efect
fiziologic dintre cei trei BCAA (leucina, izoleucina si valina).
Acest aminoacid este un anabolic natural, in sensul ca stimuleaza eliberarea
hormonului uman de crestere, care la randul sau stimuleaza cresterea tesutului
muscular nou. La fel ca si ceilalti BCAA, poate fi folosit in medicina pentru a
contribui la vindecarea ranilor si pentru prevenirea atrofiei musculare.

In ceea ce priveste suplimentele pentru fitness, majoritatea expertilor recomanda

sa luati BCAA impreuna, dar pentru ca leucina este cea mai utila in sinteza
muschilor, este in general recomandat ca cei care iau astfel de suplimente sa ia de
doua ori mai multa leucina decat ceilalti doi BCAA.
Asta pentru ca ideea de a lua BCAA este aceea de a stimula sinteza proteinei din
10
muschi, iar raportul leucina-izoleucina-valina in tesutul muscular este in mod
natural aproximativ 2:1:1.
Suplimentele de leucina si alti BCAA sunt de un real ajutor, mai ales pentru
culturistii care sunt in perioada de definire si de aceea consuma mai putine calorii.
Desi leucina este, fara indoiala, cel mai puternic BCAA, cercetarile au indicat faptul
ca a lua toti cei trei aminoacizi BCAA deodata are un efect mai puternic decat cel al
leucinei singure. Aceasta poate fi si o explicatie a faptului ca nu exista suplimente
doar pe baza de leucina.
In afara de suplimentele pentru culturism, leucina mai poate fi gasita si in surse
alimentare. Este disponibila in aproape orice sursa de proteina, ceea ce inseamna
ca noi toti consumam deja o cantitate rezonabila de leucina.
Leucina se gaseste, de asemenea, si in surse alimentare care au numai cantitati
mici de proteina, cum ar fi orezul brun si faina integrala. Dincolo de beneficiile
pentru dieta, leucina are si beneficii in imbunatatirea formei fizice si in cresterea
masei musculare pentru culturisti si pentru pasionatii de fitness.

Lizina
Lizina este unul dintre cei trei aminoacizi incarcati pozitiv si este extrem de
importanta pentru biologii de laborator. Acesta este unul dintre cei opt aminoacizi
esentiali, ceea ce inseamna ca nu poate fi produsa de catre organism si trebuie
luata ca parte a dietei sau ca supliment nutritional.

Printre functiile lizinei in organism se numara construirea muschilor si colagenului,

favorizarea absorbtiei calciului din intestin, facilitarea sintezei anticorpilor,
enzimelor si hormonilor. O alta functie foarte importanta a sa este cresterea
productiei de creatinina. Creatinina ajuta corpul sa converteasca acizii grasi in
forme de energie utilizabila si reduce nivelul de LDL, asa numitul colesterol rau.
Lizina se ia ca supliment pentru atenuarea simptomelor herpetice (cauzate de
virusul herpes zoster), eczemele si herpesul genital (cauzat de virusul herpes
simplex). Unele persoane iau acest supliment pentru a-si imbunatati functiile
imunitare si respiratorii, pentru a-i asista in managementul greutatii si dezvoltarea
masei musculare, sau pentru favorizarea sanatatii dintilor si oaselor.
In concluzie, lizina este un aminoacid esential si nu poate fi sintetizat de catre
11
organismul uman. El are cateva functii in fiziologia umana si poate fi de asemenea
folosit si in laborator.

Metionina
Metionina este unul dintre cei doi aminoacizi care contine sulf. Celalalt este cisteina,
care se bazeaza pe metionina pentru a-i conferi atomul S. Pentru ca metionina nu
poate fi sintetizata in organism, este un aminoacid esential.
Atata timp cat cisteina are o sursa constanta de metionina, nu este privita ca
aminoacid esential in acest context. Metionina este o sursa vitala de sulf, un
element cheie in acizii nucleici, ADN si ARN.

Asa cum am mentionat mai sus, metionina ofera o sursa de sulf pentru cisteina si
pentru producerea acizilor nucleici. Insa ea are si alte roluri importante in fiziologia
umana.
-Metionina joaca un rol urias in vietile noastre, ca parte vitala a unei molecule
numite S-adenozil metionina (SAMe sau SAM pe scurt), un jucator cheie in ciclul
metilarii, un proces extrem de important care are loc in toate celulele corpului si
este cruciala pentru functionarea sistemului imunitar, dar si pentru detoxifiere,
producere de energie, echilibrarea dispozitiei, reglarea genelor si controlul
imflamatiilor.
–Metionina este importanta pentru crearea unor noi vase de sange, un proces
numit angiogeneza.
Un adult sanatos ar trebui sa consume aproximativ 19 mg de metionina/kg/zi. Daca
ai alergii, un ficat bolnav sau infectii frecvente de tract urinar, atunci un supliment
de metionina poate fi de un real folos.
Metionina mai este folosita uneori si pentru tratarea depresiei.
De asemenea, in cazul otravirii cu acetaminofen, se administreaza metionina pentru
a preveni afectarea ficatului.

Aminoacizi neesentiali
Pentru neinitiati, aminoacizii neesentiali pot parea niste aminoacizi care nu sunt
neaparat necesari. Insa termenul “neesential” inseamna doar ca acesti aminoacizi
sunt produsi de catre organism.

12
Desi se gasesc si in alimente, nu sunt prezenti in aceeasi masura ca aminoacizii
esentiali sau aminoacizii neprodusi de catre organism. Exista 11 aminoacizi
neesentiali produsi de catre organism atunci cand este necesar.

Acesti aminoacizi sunt importanti pentru organism pentru ca sunt unul dintre
elementele structurale ale proteinelor, iar organismul uman are nevoie de ele
teoretic pentru orice aspect al metabolismului.
Desi corpul poate produce aminoacizi neesentiali, acesta este un aspect conditionat
de consumul personal al fiecaruia de aminoacizi esentiali.
Corpul uman nu stocheaza aminoacizi asa cum face cu grasimea, deci este
important sa mancam suficienti aminoacizi esentiali in fiecare zi.
Fiecare acid neesential are functia sa unica, ce sprijina starea generala de sanatate.
De pilda, cisteina contribuie la protejarea ficatului, si ajuta la eliberarea de
insulina, iar arginina poate contribui la cresterea masei musculare si in acelasi
timp imbunatateste performanta in sala de sport si reduce grasimea.
Glutamina este adesea luata ca supliment pentru refacerea musculara, si poate
oferi corpului energia necesara atunci cand glucoza este relativ insuficienta.
Desi beneficiile pentru sanatate ale aminoacizilor neesentiali sunt diverse si variaza
intre diferiti aminoacizi, beneficilile lor pentru sanatate au in comun faptul ca
optimizeaza o multitudine de functii metabolice.
Desi corpul poate crea acesti aminoacizi din aminoacizi esentiali, anumite probleme
de sanatate si alte aspecte adverse pot avea un impact negativ asupra capacitatii
corpului uman de a-i produce.

Alanina
Aminoacizii care se gasesc in organismul uman contribuie la toate procesele de
viata, mai ales la cele care implica metabolismul si constructia proteinei. Alanina,
un aminoacid care ajuta la transformarea glucozei in energie pentru functiile
corpului si care elimina in acelasi timp toxinele, este neesential, aceasta inseamna
pur si simplu ca un organism sanatos poate produce o sursa de alanina fara ajutor.
In timpul ciclului alaninei, excesul de proteine din celule si tesuturi sunt trimise
catre o molecula receptor cunoscuta drept piruvat, produs in timpul
metabolismului glucozei.
13
Piruvatul este transformat in alanina si transferat in ficat, unde nitrogenul este
extras inainte de a transforma o parte din ea in forma sa originala de piruvat.
Acest pas permite producerea unei cantitati mai mare de glucoza. Nitrogenul in
exces este clasificat drept reziduu si este eliminat din organism prin urina. Acest
proces asigura o sursa constanta de piruvat, ceea ce are ca rezultat un mix sanatos
de aminoacizi si glucoza in organism.
Fiind o sursa importanta de energie pentru muschi si sistemul central nervos,
alanina joaca un rol crucial in conservarea echilibrului nivelului de glucoza in
organism.
In plus, alanina intareste sistemul imunitar, reduce nivelul de colesterol si a fost
chiar asociata cu reglarea nivelului de zahar in sange.
Un nivel scazut de alanina poate fi periculos si a fost constatat la pacienti cu
hipoglicemie, diabet si hepatita. Multi factori, printre care nutritia saraca, factorii de
mediu, o dieta saraca in proteine, si chiar stresul pot conduce la o deficienta de
alanina.
Din fericire, exista diferite tipuri de suplimente care contin alanina si care sunt
disponibile fara reteta.
Pestele, ouale, produsele lactate si unele alimente vegetale bogate in proteine, cum
ar fi avocado, sunt de asemenea surse foarte bune de alanina.

Asparagina

Asparagina se refera numai la echilibru. Acest aminoacid este important

pentru echilibrarea sistemului nervos central – un semn de deficit de asparagina
este un temperament care este in mod inexplicabil prea calm sau prea nervos.
Este, de asemenea, de o reala importanta pentru sistemul imunitar: alte semne de
deficienta includ oboseala, susceptibilitate de infectie sau reactii alergice severe.
In afara de mentinerea echilibrului sistemului nervos si suplimentarea sistemului
imunitar, asparagina este importanta si pentru sinteza proteinelor din organism,
inclusiv proteinele din muschi.
Deficitul de asparagina poate cauza oboseala, acesta fiind un motiv pentru care
suplimentele cu asparagina au un rol esential in reducerea nivelului de oboseala la
atleti si sporesc concentrarea si atentia. Asparagina ajuta, de asemenea,
organismul sa transporte nitrogen: fara aceasta functie, organismul va produce

14
prea multa uree, ce ar putea cauza probleme mentale, inclusiv depresie, iritabilitate
si chiar psihoza.
Daca organismul are destula asparagina, ficatul va folosi excesul de aminoacid
pentru a crea alti aminoacizi, in mod special acidul aspartic, care este important
pentru metabolism si pentru inlaturarea amoniacului in exces.
Asparagina este un aminoacid neesential, ceea ce inseamna ca in conditii normale,
organismul il poate produce singur, astfel incat o dieta din care lipseste asparagina
nu va fi neaparat daunatoare. Cand organismul necesita, insa, mai multa
asparagina decat poate produce, se pot administra suplimente sau alimente bogate
in acest aminoacid, printre care produse lactate, pui, nuci, cereale integrale,
sparanghel, vita si peste.

Acidul aspartic

Acidul aspartic, si in mod special subclasa DAA a acestuia (acidul aspartic D), este
un cunoscut supliment pentru sanatate. DAA produs pe cale naturala lucreaza
impreuna cu sistemul nervos central, in sensul reglarii productiei de testosteron,
comunicand cu o retea complexa de alti hormoni.
Unele companii comercializeaza DAA ca supliment pentru culturistii de sex
masculin, invocand testosteronul drept un mod de construire a masei musculare.
Cercetarile limitate desfasurate, insa, pana acum nu au relevat vreun beneficiu al
DAA ca supliment pentru antrenament, pentru ca nu au existat dovezi legate de un
castig in greutate sau in masa musculara. Rezultate poztive, insa, au fost dovedite
in ceea ce priveste cresterea temporara a nivelului de testosteron. Un nivel mai
mare de testosteron a fost insotit si de o crestere a motilitatii spermei si a fertilitatii
masculine, de asemenea. Desi este nevoie de cercetari mai amanuntite, pare ca
DAA poate intr-adevar sa contribuie la ameliorarea problemelor de feritilitate
masculina.
Studiile care au utilizat un dozaj recomandat de 2000-3000 mg de DAA nu au
demonstrat efecte adverse. El poate fi folosit ca alternativa naturala la gelurile cu
testosteron si la injectiile pentru barbati cu un nivel scazut de testosteron sau la cei
care au probleme in a intemeia o familie.
Pentru ca nivelul crescut de testosteron vine la pachet cu anumite riscuri pentru

15
sanatate, este recomandat sa discutati cu un medic inainte de a lua suplimente de
DAA.

Cisteina

Cisteina este aminoacidul frumusetii. Este esential pentru formarea si

intretinerea pielii, parului si unghiilor. Este folosita pentru producerea de colagen,
care asigura elasticitatea si textura corespunzatoare a pielii. Cercetatorii cred ca
cisteina poate incetini procesul de imbatranire.
Dincolo de mentinerea frumusetii, insa, cisteina protejeaza organismul impotriva
toxinelor din aer si celor care intra in organism prin intermediul mancarii si
medicamentelor.
Cand cisteina este administrata impreuna cu seleniu si vitamina E, este un luptator
incredibil impotriva radicalilor liberi, un factor determinant pentru aparitia
cancerului, bolilor de inima, bolilor de rinichi, astmului, dementei si multor altor
afectiuni. Organismul uman transforma cisteina in glutation, un antioxidant foarte
puternic.
Deficientele de cisteina sunt rare, dar pot aparea la vegetarieni si la persoane care
nu primesc destula proteina prin intermediul dietei.
Unele simptome ale deficientei de cisteina includ scaderea pigmentarii parului,
leziuni cutanate, scaderea masei musculare si slabiciunea muschilor, leziuni
hepatice si letargie. Deficientele de cisteina pot fi remediate pruin suplimente sau
prin dieta cu carne de pui, curcan, ovaz, granola, iaurt, branza cottage si carnuri.
Administrarea de suplimente cu cisteina trebuie discutata cu un medic, pentru ca
poate interactiona cu alte tratamente. Prea multa cisteina poate cauza ameteli,
somnolenta si tensiune scazuta. Aceste efecte secundare sunt rare si in general
rezultatul suplimentarii excesive.

Acidul glutamic

Acidul glutamic este un aminoacid neesential, ce functioneaza la nivelul sistemului

nervos central ca un neurotransmitator excitant si are multe beneficii pentru
sanatate, la nivelul sistemului imunitar si digestiv.
Acidul glutamic este de asemenea implicat in sinteza glutaminei, un alt aminoacid
esential pentru sanatatea muschilor, glutamatilor care sunt derivati ai acidului

16
glutamic cu functii diferite, si GABA, un neurotransmitator inhibitor.
Acidul glutamic este esential pentru sanatatea creierului si a maduvei spinarii, fiind
cel mai important neurotransmitator excitant de la nivelul sietemului nervos
central. El este ideal pentru energie si memorie si confera o stare de alerta
mentala. Acidul glutamic este uneori folosit pentru tratarea tulburarilor de
comportament sau de dispozitie, cum ar fi bipolaritatea, anxietatea sau
schizofrenia, toate cauzate de un nivel scazut de GABA la nivelul creierului.
Pentru ca favorizeaza acuitatea mentala, este folosit uneori si pentru tratarea
deficitului de atentie.
Sinteza glutaminei din acid glutamic curata organismul, eliminand amoniacul, care
este toxic. Glutamina in sine este utilizata de catre muschi si este esentiala pentru
cresterea si sanatatea lor.
Acidul glutamic si derivatii sai sunt implicati si in buna functionare a sistemului
imunitar, a sanatatii prostatei, in functionarea inimii si in sanatatea sistemului
digestiv. De asemenea, se spune ca ajuta la controlul nevoii de zahar si de alcool.

Glutamina

Glutamina este un aminoacid foarte important pentru sinteza proteinelor care se

gasesc in mod natural in organismul uman, fiind cel mai comun aminoacid care din
sistemul circulator si responsabil pentru aproximativ 30-35% din nitrogenul din
sange.
Glutamina are multe utilizari si beneficii pentru sanatate. Extrem de importanta
este imbunatatirea sanatatii gastrointestinale, glutamina fiind un nutrient important
de care intestinele au nevoie atat pentru a se reconstrui, cat si pentru a se repara.
Glutamina actioneaza ca principala sursa de combustibil pentru celulele din
intestinul subtire, ceea ce ajuta la combaterea simptomelor unor boli precum
sindromul intestinului permeabil si sindromul de colon iritabil. El ajuta, de
asemenea, la vindecarea ulcerelor, actionand ca un plasture pentru protejarea de
leziuni ulterioare pe zona afectata.
La nivelul creierului, glutamina este si un neurotransmitator cheie, sporind
concentrarea, atentia si memoria.
Glutamina favorizeaza cresterea musculara, ceea ce duce la perfomante atletice
si la timpi de recuperare mai scurti dupa antrenament. In principiu, functioneaza ca

17
un fel de tampon si transforma amoniacul in exces in alti aminoacizi, amino-
zaharuri si uree.
Beneficiile sale dietetice includ imbunatatirea metabolismului si detoxifierea
celulara, ajutand la reducerea nevoii de zahar si de alcool.
Studiile au indicat faptul ca glutamina favorizeaza si hormonul uman de crestere,
care contribuie la metabolizarea grasimilor si la cresterea de noi muschi.
Glutamina ajuta si in lupta impotriva cancerului si imbunatateste nivelul zaharului
din sange, combatand diabetul. Ingerarea de suplimente de glutamina intareste
sistemul imunitar si este stiut ca ajuta la combaterea efectelor secundare ale
tratamentelor impotriva cancerului, precum chemoterapia.

Concluzii

18
Produsul alimentar este constituit dintr-un amestec de substanţe organice şi
anorganice. Acest amestec conţine substanţe necesare organismului uman, dar şi
substanţe indiferente şi chiar substanţe antinutriţionale.

Substanţele valoroase din punct de vedere nutritiv nu sunt asimilate complet în

organism. Gradul de asimilare depinde de mai mulţi factori, printre care: natura
alimentului, gradul de prelucrare tehnologică, unele proprietăţi fizico-chimice etc. şi
este valabil pentru diferitele grupe de produse alimentare
Gradul de asimilare al substanţelor nutritive pentru diferite grupe de produse
alimentare
Grupe de produse alimentare Gradul de asimilare în % pentru:
Protide Lipide Glucide
Pornind de la noul concept de valoare nutritivă, experţii nutriţionişti au ajuns la
concluzia că o dietă corectă, o alimentaţie optimă, trebuie să respecte patru legi
esenţiale: legea cantităţii, legea calităţii, legea echilibrului şi legea adecvării.
A. Legea cantităţii presupune corelarea cantităţii de alimente ingerate cu necesităţile
organismului, să fie acoperite nevoile de creştere sau menţinere şi consumurile de
energie în diferite activităţi.
B. Legea calităţii implică un regim alimentar complet şi variat în componenţa sa,
astfel încât să ofere organismului toate substanţele necesare: glucide, lipide,
proteine, vitamine, elemente minerale ş.a.
C. Legea echilibrului implică păstrarea proporţiilor corecte între cantităţile diverselor
substanţe care intră în componenţa alimentelor consumate, astfel:
- glucidele să acopere 55 – 65% din necesarul energetic zilnic;
- lipidele să acopere 25 – 35% din necesarul energetic zilnic;
- proteinele să acopere 10 – 15% din necesarul energetic zilnic;
D. Legea adecvării presupune ca alegerea, prepararea şi cantitatea alimentelor să
fie strâns corelată şi adaptată greutăţii, vârstei, stării fiziologice şi genului de
activitate depusă.

19
Bibliografie

http://www.scribd.com/doc/14252723/Curs-5-Biochimie

http://www.scribd.com/doc/14252583/PROTEINE

20