8.

Transportul frigorific.

8.1 Considerații generale

Transportul produselor alimentare conservate prin frig asigră deplasarea materiilor
prime,semifabricatelor,materialelor auxiliare și ambalajelor de la locul de producer a lor până la
întreprinderea prelucrătoare,deplasarea produselor finite și conservate prin frig până la unitățile
de depozitare și de aici până la beneficiari.În timpul transportului frigorific trebuie să se asigure
condițiile de microclimate(temperature și umiditate) impuse de natura produselor și durata
transportului.Condițiile de microclimate de pe mijloacele de transport trebuie să corespundă cu
cele din unitățile fixe,deoarece orice variație a temparaturii și umidității afectează calitatea
produselor respective.Dacă există totuși unele abateri față de unitățile fixe acestea se fac în
scopul micșorării instalațiilor frigorifice și pentru o exploatare economică ,îndeosebi cînd
transportul este de scurtă durată.

Pentru transportul produselor alimentare conservate prin frig se utilizează unități de transport
care cuprind incinte isolate termic și echipate,în cele mai multe cazuri,cu sisteme de răcire pentru
a asigura condițiile de microclimate interior necesar.

În funcție de calea de comunicație folosită,se deosebesc următoarele categorii de transport:

-transport frigorific naval

-transport frigorifc pe calea ferată

-transport frigorific auto

-transport frigoric aerian

Construcția instalațiilor frigorifice pe aceste mijloace de transport este difertă,dar trebuie să

îndeplinească unele condiții generale:

 Masa și gabaritul instalației și a izolației termice să fie cît mai reduse,pentru a nu micșora
spațiul util de transport și pentru a nu crește consumul de energie pentru transportul lor.
 Funcționarea sigură în diverse condiții climatice care pot interveni în timpul
transportului.
 Posibilitatea de funcționare a instalației în condiții de înclinări,oscilații și șocuri.
  Menținerea unui regim staționar de păstrare a produselor concomitent cu aigurarea răcirii
rapide a spațiului frigorific,din momentul introducerii produselor.
 Asigurarea unor condiții optime din punt de vedere al securității persoanelor,mai ales în
cazul cînd se transportă și pasageri.

În ultimii ani a căpătat o mare dezvoltare pe plan mondial sistemul de transport

transcontainerizat.Containerele frigorifice pot fi deplasate cu mijloace auto,feroviare sau
navale.Acest sistem prezintăavantaje deosebite prin reducerea timpilor de încărcare și
descărcare,dar presupune existența unor echipamente speciale(macarale) în porturi și gări.

În funcție de sistemul de răcire folosit ,unitățile de transport se clasifică în trei categorii:

 Mijloace de transport izoterme,care nu au sistem de răcire

 Mijloace de transport refrigerate,prevăzute cu o sursă de frig,fără a fi echipate cu
instalație frigorifică
 Mijloace de transport frigorific,echipate cu instalație frigorifică proprie.

Se pot utiliza mijloace de transport izoterme normale,la care coeficientul global de transfer
termic prin pereții incintei k este de maximum 0,7 W/(m2k) și mijloace izoterme superizolate,la
care coeficientul k este de maximum 0,4 W/(m2K).

Mijloacele de transport refrigerate sunt prevăzute cu o sursă de răcire cu gheață,cu bioxid de

carbon solid,gheață eutectică sau agență criogenici.

Mijloacele de transport frigorific,prevăzute de cele mai multe ori cu agregat frigorific cu

comprimare mecanică de vapori de freon,sunt împărțite în 6 clase,după valoarea temperaturii
interioare,ti, pentru o temperatură medie exterioară de +30 grade C:

 Mijloace din clasa A,+12 grade C >ti > 0 grade C

 Mijloace din clasa B, +12 grade C >ti> -10 grade C
 Mijloace din clasa C, +12 grade C >ti> -20 grade C
 Mijloace din clasa D, ti< +2 grade C
 Mijloace din clasa E,ti< -10 grade C
 Mijloace din clasa F,ti< -20 grade C

Pentru mijloacele de transport din clasele B,C,E și F,coeficientul global de transfer termic
prin pereți trebuie să fie sub 0,4 W/(m2K).

8.2 Transportul frigorific auto

Transportul frigorific auto al produselor perisabile constituie una dintre verigile principale
ale lanțurilor frigorifice.Se utilizează mijloace din toate cele 3 categorii autovehicule
izoterme,autovehicule refrigerate și autovehicule frigorifice.
 Mijloacele izoterme se utilizează pentru transportul de scurtă durată a produselor
refrigerate.Se folosesc autodube izoterme și autocisterne

În cazul autodubelor,la încărcare produsele au o temperatură mai scăzută cu cîteva grade

față de temperatura de transport,asigurîndu-se astfel răcirea aerului din incintă.În sezonul
rece se utilizează ventilația cu aer rece exterior filtrat.

Autocisternele sunt destinate transportului produselor alimentare lichide ca,de exemplu

,lapte.Se procedează la răcirea cu cîteva grade a temperaturii produsului lichid înainte de
încărcare,față de temperatura necesară transportului pentru a asigura condiții bune de
transport pe distanțe mici.

Mijloacele de transport auto refrigerente utilizează gheața carbonică,gheața eutectică sau

agenți criogenici(cel mai răspîndit fiind azotul lichid).

Gheța uscată(CO2 solid) sublimează la temperatura de -78,5 C și asigură condiții igienico-

sanitare excelente.

Gheața eutectică se formează prin congelarea soluțiilor eutectice în casete din plăci
metalice.Casetele,prevăzute cu serpentine de răcire sunt montate în interiorul incintei izolate
termic a autovehiculului.Congelarea soluției eutectice se realizează prin racordarea
circuitului de serpentine la o instalație de răcire.

Pentru transportul produselor refrigerate se utilizează soluții eutectice cu temperatura de

topire între 0...-10 C,iar pentru transportul produselor congelate se folosesc soluții cu
temperaturi de decongelare foarte scăzute,de -45...-50 C.

Dintre agenții criogenici,azotul lichid este utilizat cel mai mult.În figura 8.1 este prezentată
schema unui autovehicul răcit cu azot.Azotul lichid este depozitat în recipientul 1 de unde
este laminat prin robinetul electromagnetic 4 și apoi ,printr-un sistem de duze 2 se introduce
în interiorul dubei..Termostatul 3 reglează temperatura în interiorul incintei prin comandă
bipozițională a robinetului 4.Supapa de reglaj 5 asigură menținerea unei anumite valori a
presiunii din interior,cu puțin peste presiunea atmosferică.Atmosfera din incintă,bogată în
azot și săracă în oxigen oferă condiții bune de conservare,în special pentru produsele expuse
oxidărilor.
 Autodubele frigorifice sunt echipate cu un agregat frigorific cu comprimare mecanică de
vapori de freon,care răcește aerul prin intermediul vaporizatorului plasat în interiorul
incintei(fig.8.2).Compresorul este acționat de regulă,de către un motor cu explozie.

8.3 Transportul frigorific naval

Navele frigorifice destinate transportului mărfurilor perisabile se clasifică în:

-nave ale flotei de pescuit și de prelucrare a peștelui

-nave ale flotei maritime și fluviale de transport frigorific.

Navele flotei de pescuit,constituind ponderea importantă a navelor frigorifice,se clasifică

în: nave de capturare a peștelui(traulere),nave de prelucrare și nave de recepție și transport.
 Navele de transport a mărfurilor perisabile se împart în două grupe:

 Pentru produse refrigerate,destinate transportului de fructe,legume,ouă,pește

refrigerat și subproduse refrigerate.
 Pentru produse congelate,destinate transportului de carne,pește și alte produse
congelate.

Se construiesc și există în exploatare nave combinate,care transportă atât mărfuri generale,cât

și mărfuri perisabile,la temperaturi coborîte.Volumul magaziilor frigorifice reprezintă circa 40%
din volumul total al navei.

După mărimea încărcăturii utile,navele frigorifice au diverse volume de magazii atingînd 3500
m3 pentru traulere,9000m3 pentru nave de prelucrare a peștelui,22000 m3 pentru navele bază de
transport a peștelui.Temperatura aerului în magazii variază între -30 și +15 C,iar temperatura de
vaporizare a agentului frigorific este situată între -30..-40 C.

Volumul specific al încărcăturii și condițiile optime de transport a produselor congelate sau

refrigerate pe navele frigorifice sunt prezentate în tabelul 8.1

Tabelul 8.1 Condițiile optime pe navele de transport a mărfurilor congelate și refrigerate.

Produsul Volumul Limite de Umiditate Necesitatea

transportat specific[m3/t] temperatura relativa[%] ventilatiei
[ grade C]
Pește congelat în
blocuri,ambalat în 1,8...2,2 -18...-8 100..70 nu
carton
Carne congelată 2,6 -18...-8 95...70 nu
unt 2,2 -18...-4 90...85 nu
Subproduse carne 2,3 -3...+3 95...70 nu
Carne refrigerată 3,5 -3...+1 90...70 nu
Ouă în lăzi 3,0 -1...+1 80...70 da
Fructe în lăzi 2,8 -1...+4 85...70 da
legume 4,0 -1...+6 90...70 da

Navele frigorifice existente în exploatare constau din corp și construcțiile aferente,instalația

energetică de forță,instalația frigorifică,instalațiile de bord și de punte specifice.Navele de
prelucrare a peștelui sunt dotate cu instalații specializate de preparare a subproduselor,a
conservelor și a făinii de pește.
 În corpul navei se amplasează magaziile frigorifice pentru depozitarea peștelui
congelat,prevăzute cu izolație termică și hidrofugă.

Instalația frigorifică a navei este constituită din mașinile frigorifice,aparatele răcitoare din
magazii și camerele cambuzei,pompe,armături,aparate de automatizare,canale de aer etc. Fiind
destinate pentru răcirea produselor și menținerea temperaturii scăzute în magazii,precum și
răcirii aerului de condiționare din cabinele de locuit.

De regulă,majoritatea elementelor instalației se dublează,mărindu-se astfel fiabilitatea

instalației de răcire,reducîndu-se pierderile de produse.Există cazuri cînd valoarea mărfii
transportate depășește prețul de cost al navei.

Particularitățile navelor frigorifice.

La proiectarea și exploatarea navelor frigorifice există o serie de particularități față de navele

obișnuite de transport a mărfurilor generale:

 Navele frigorifice,în principiu trebuie să aibă o viteză mai mare decît a cargourilor de
mărfuri generale,în vederea reducerii duratei transportului și deci asigurarea unei calități
corespunzătoare a produselor.
 Izolația magaziilor frigorifice ocupă un volum important și reduce coeficientul de
utilizare a volumului magaziei.Pierderea de volum a magaziei,datorită izolației se poate
reduce printr-o construcție corectă a izolației și prin alegerea unui material termoizolant
bun.
 Pe navele frigorifice se amplasează instalația frigorifică compusă din compresoarele
frigorifice,utilajul frigorific auxiliar și aparatele de răcire din magazii.Este necesar a se
prevedea spații corespunzătoare pentru instalația frigorifică și anexe și suprafață
suplimentară pentru comanda acestei instalații.În final,se măresc masele
ambarcate,reducîndu-se corespunzător cantitatea de masă transportată.Rezultă necesitatea
alegerii unei instalații frigorifice cât mai compacte,simple,automatizate și sigure în
exploatare,astfel,ca numărul persoanelor de deservire să fie cât mai redus.
 Pe navele frigorifice trebuie să se asigure condiții optime de prelucrare și depozitare a
produselor perisabile.Asemenea condiții se cer,în special ,la navele de pescuit,prelucrare
și transport a peștelui.La amplasarea compartimentului mașinilor frigorifice și a
aparatelor auxiliare se va ține seama de regulile Registrului Naval Român,după care se
construiesc navele în țara noastră.Conform acestor reguli,compartimentul mașinilor
frigorifice cu comprimare mecanică de vapori de amoniac se va aplasa într-un spațiu
separat față de compartimentul mașinilor principale,fiind etanș la gaze.Amplasarea
mașinilor frigorifice,aparatelor,tubulaturilor și armăturilor în compartimentul mașinilor
frigorifice trebuie să asigure deservirea lor ușoară,posibilitatea de înlocuire a pieselor fără
demontarea de pe postamenți a mecanismelor și aparatelor ,distanța minimă de montare
față de bordaje sau pereții despărțitori fiind de 100 mm.
Compartimentul mașinilor frigorifice va avea două ieșiri,cât mai depărtate una de cealaltă,iar în
cazul amoniacului,utilizat ca agent frigorific,nu este permis ca aceste compartimente să
comunice cu încăperi de uz social și vor avea o ventilație suficintă și eficientă,care să asigure în
jur de 40 schimburi de aer pe oră pentru instalațiile cu amoniac și 20 schimburi de aer pe oră,în
cazul instalațiilor cu freon.

Pentru evitarea punților termice, tubulaturile care trec prin pereți sau punți,precum și suporturile
tuturor aparatelor și echipamentelor din cala frigorifică vor fi izolate de contactul direct cu părțile
metalice ale corpului navei.

Pentru realizarea schimburilor de aer necesar mărfurilor transportate,se va prevedea o instalație

de ventilație care trebuie să asigure introducerea din exterior al aerului curat,răcit sau încălzit,în
funcție de natura mărfurilor.

Spre deosebire de camerele frigorifice staționare,magaziile navelor umplute complet cu

marfă,nelăsîndu-le spațiu de circulație.După terminarea operațiunii de încărcare a mărfurilor în
magazii,acestea rămîn închise pe tot timpul cît durează cursa.Excepție fac navele de congelarea a
peștelui,la care magaziile se umplu cu pește pe parcursul pescuitului.

Fiecare tip de navă are unele particularități determinate de condițiile concrete de

exploatare.Aceste condiții determină,la rîndul lor,alegerea schemei și construcției instalației
frigorifice.

Pe nave se utilizează compresoare cu turație mare,vertical,în V sau stea,cu baia de ulei sub
nivelul paioului,evitindu-se astfel dezamorsarea pompei de ungere datorită golirii conductei de
aspirație,în timpul înclinării navelor.

Luînd în considerație faptul că unghiul de înclinare al navei la tangaj nu depășește de obicei

10……..15˚,iar la înclinarea în ruliu poate fi de 3…..4 ori mai mare,compresoarele se vor
amplasa cu axa în planul longitudional al navei.

Pe conductele de aspirație și refulare a compresoarelor trebuie prevăzute armături de

închidere,indifferent de existența unor asemenea elemente cu comandă automata.

Pe tronsonul de refulare a compresorului,iar la compresoarele cu două trepte,șa diecare

treaptă,între cilindru și robinetul de închidere se va instala o supapă de siguranță pentru trecerea
agentului frigorific în tronsorul de asăirație al compresorului,în cazul creșterii peste măsură a
presiunii de refulare.

Răcitoarele de aer cu vaporizare direct a agentului frigorific trebuie să se execute sub forma unei
construcții sudate.

Îmbinările cu flanșe,dintre aparate și tubulatură se vor folosi numai în cazuri absolut necesare.
Aparatele și recipienții care conțin agenți frigorific trebuie să aibă dispositive pentru golire în caz
de avarie.

Instalațiile frigorifice trebuie să asigure,în condițiile de exploatare ale navei,menținerea

permanentă în calele frigorifice,a temperaturii necesare,în funcție de felul mărfii transportate și
zona de navigație.

Fiecare instalație frigorifică trebuie să se compună din cel puțin două mașini frigorifice.Puterea
frigorifică a fiecărei mașini trebuie să fie suficientă ăentru menținerea în calele frigorifice de
marfă a temperaturii necesare,cu funcționarea continua a mașinilor timp de 24 ore.

Cînd există mai mult de două mașini frigorifice,puterea lor frigorifică trebuie să fie astfel încît la
decuplarea oricăreia dintre ele,puterea frigorifică a mașinilor în funcțiune să fie suficientă pentru
răcirea în intervalul de timp necesar asigurării păstrării lor,cu fincționarea continua a tuturor
mașinilor,inclusiv a celei de rezervă.

Instalația frigorifică trebuie să aibă cel puțin două pompe de circulație a apei de răcire,din care
una este de rezervă.

Pentru navele de congelare și transport a peștelui se adoptă scheme felxibile,cu mai multe
compresoare,la care congelarea peștelui prins se realizează prin funcționarea compresoarelor în
două trepte,trecînd de la funcționarea într-o treaptă în perioada de păstrare și transport a mărfii.

Condensatoarele și vaporizatoarele multitubulare ale instalațiilor frigorifice de pe nave,trebuie să

satisfacă în funcționare condițiile special impuse de oscilațiile corpului
navei.Astfel,condensatoarele vor fi prevăzute cu conducte pentru agent lichid,la ambele capete.

Vaporizatoarele,rezervoarele de lichid și alți recipienți cu lichid trebuie să aibă pereți interior

despărțitori,pentru evitarea deplasării lichidului la unul din capetele aparatului.

În cazul folosirii apei de mare pentru răcire,se vor adopta măsuri pentru evitarea
coroziunii,folosindu-se akamă pentru țevile schimbătoarelor de căldură,cu protecție anticorozivă.

Se pot folosi următoarele sisteme de răcire a magaziilor:

-răcirea direct,caz în care căldura se transferă de la erul din magazii prin convecție liberă l
suprafața vaporizatoarelor,în care se vaporizează agentul frigorific;

-răcire indirectă,utilizînd deobicei saramura ca agent intermediar de răcire;

-răcire cu aer,în caz în care căldura este transferată de la aerul în mișcare forțată din magazii
către răcitoare de aer,în care circulă agent frigorific sau saramuraă;

-sisteme combinate
Sistemul de răcire folosit depinde de condițiile de depozitare impuse produselor,în special în
ceea ce privește pierderea de umeditate a acestora,de consumul de energie pentru producerea
frigului,de utilizarea rațională a volumului magaziei,de asigurarea unei securități depline a
transportului.

Răcirea direct se caracterizează prin consumuri reduse de enegie,ca urmare a unui nivel mai
ridicat al temparaturii de vaporizare și a unor secțiuni reduse a conductelor de lichid.Totuși,în
cazul acestui system sunt necesare scheme complexe de distribușie a agentului frigorific la
aparatele răcitoare și posibilitatea pierderii etanșeității îmbinărilor la deformațiile corpului
navei,cee ace conduce la pierderi însemnate de agent.

Sistemul de răcire cu saramură utilizează aparate răcitare intensive,cu aripioare,dispuse pe

suprafețele ce delimitează magazia frigorifică.Schema de circulație a saramurii este de tip închis
în vederea reducerii coroziunii și a prevenirii scăderii concentrației ca urmare a depunerii de
umeditate pe suprafața liberă a saramurii.Principalele avantaje ale folosirii saramurii
sunt:siguranța în functionare a instalației de răcire cît și pentru personal,volumul redus de agent
frigorific,reglarea ușoară și automatizarea simplă,condiții tehnologice optime pentru păstrarea
produselor congelate.Totuși,instalațiile cu agent intermediar prezintă unele neajunsuri
esențiale:temperature de vaporizare a agentului frigorific mai coborîte,cee ace conduce la o
creștere cu 5…….6% a consumului de energie pentru antrenarea compresoarelor,necesitatea
unor aparate suplimentare însoțite de consumuri în plus de energie pentru antrenarea pompelor
de saramură,consum de mașini frigorifice mai mare,o utilizare mai dezavantajoasă a volumelor
magaziilor,majoritatea pierderilor de produs prin uscare și itensificarea depunerii de brumă
datorită unei diferențe mari între temperatura aerului din magazine și cea a saramurii.

Instalațiile frigorifice de pe navele destinate transportului frigorific au evoluat de la sistemele cu

amoniac și răcire indirectă cu sramură,la instalațiile cu răcire direct cu amoniac,în prezent fiind
utilizate sistemele cu răcire direct cu R22 cu circulație forțată a aerului.Acest ultim system
permite intensificarea schimbului de căldură între aer și suprafețele răcitoare,cee ace asigură o
reducere importantă a suprafeței de răcire,precum și o răcire rapidă a produselor.În cazul
utilizării freonului R22 este permisă amplasarea compresoarelor frigoifice în compartimentul
mașinilor principale de propulsie.

Pe navele de pasageri și mixte,nu sunt admise instalațiile frigorifice cu ammoniac.

În cazul reparațiilor effectuate în cursă,schema rețelei de conducte trebuie să asigure trecerea

agentului din condensator în vaporizator ți,de asemenea să asigure evacuarea rapidă a agentului
frigorific peste bord,în caz de avarie.

În cazul folosirii amoniacului,conducta de evacuare se amplasează sub linia de plutire,pentru

absorbția acestuia țn apă.
La oprirea compresoarelor,instalația trebuie să aibă posibilitatea de acumulare a lichidului răcit
sau de acumulare a frigului.

Îmbinările și racordurile trebuie astfel executate,încît să nu se producă scurgeri de gnet,la

vibrația corpului navei.Trecerile de conducte de agent frigorific sau agent intermediar nu trebuie
să afecteze etanțeitatea pereților despărțitori.Masa și gabaritul aparatelor trebuie să fie minime
și,deasemenea,să fie simple și sigure în funcționare.

Sistemul de răcire cu aer necesită un consum redus de metal,un volum redus de agent frigorific
față de sistemul vaporizării directe,asigură o distribuție uniformă a temperaturii aerului în
volumul magaziei.Amplasarea răcitoarelor de aer,a ventilatoarelor și a armăturilor în exteriorul
magaziilor permite controlul permanent al funcționării,topirea periodică a gheții
depuse,evacuarea în exterior a apei provenite din gheață.Sistemul de răcire cu aer este larg
utilizat pe navele frigorifice modern de transport a mărfurilor perisabile și,în special,pe navele
floteide pescuit și transport a peștelui.Cu toate avantajele ce îl caracterizează,sistemul de răcire
cu aer prezintă și unele dezavantaje:

-majoritatea necesarului de frig pentru compensarea degajărilor de căldură ale ventilatoarelor și a

creșterii fluxurilor de căldură prin suprafețe izolate,din mediul exterior către aerul din magazine;

-consumul de energie este mai mare cu 25…..30%,pentru antrenarea ventilatoarelor și datorită

creșterii capacității frigorifice;

-reducerea volumului util al magaziilor în cazul amplasării răcitoarelor de aer direct în magazii

-pierderi de produs mai mari datorită intensificării transferului de umeditate la suprafața

produsului.

Circulația forțată a aerului în magaziile frigorifice se realizează în mod organizat,prin canale de

aer.Canalele de aer se execute din material ușoare(tablă de aluminu,material plastic),prevăzute cu
fante și clapete,cu ajutorul cărora se reglează debitul de aer.În vederea menținerii constante a
vitezii aerului în camera,secțiunea canalului este variabliă.

În cazul sistemului cu insuflarea aerului direct în magazia frigorifică,fără canale de aer,se

utilizează ventilatoare care asigură o circulație a aerului peste suprafețele de răcire,iar alte
ventilatoare realizează o mișcare relative organizată a aerului în volumul magaziei.Există niște
clapete de reglare a debitelor de aer aspirate de cele două grupe de ventilatoare,cee ace asigură
reglarea temperaturii și a vitezei aerului rece suflat peste produse.

Magaziile navelor în care se transport produse cu degajări importante de căldură și

gaze(legume,fructe,citrice),sunt prevăzute cu instalație de ventilație pentru introducrea aerului
praspăt.Schema unui astfel de system de ventilare asigură introducerea de aer proaspăt și
evacuarea căldurii și noxelor prin canale amplasate în bordure,fiind posibilă funcționarea cu
introducere de aer proaspăt sau cu recirculare totală sau parțială a aerului din magazine.
 8.4 TRANSPORTUL FRIGORIFIC PE CALEA FERATĂ

Din mijloacele de transport feroviare destinate produselor alimentare conservate prin

frig,ponderea cea mai mare o reprezintă vagoanele refrigerante.Dar tendința actuală este de a se
utiliza instalațiile frigorifice pentru vagoane sau terenuri frigorifice.

Vagoanele refrigerente sunt răcite cu gheață hidrică,cu gheață carbonică,cu amestec de gheață
hidrică și gheață carbonică sau cu agenții criogenici(azot lichid,bioxid de carbon lichid).

Vagoanele refrigerente răcite cu gheață hidrică utilizează gheața hidrică pentru răcirea aerului
interior al vagoanelor cu produse sau pentru răcirea direct,prin contact a produselor
transportate.Răcirea cu gheață hidricăasigură temperature de +5…..+10˚C în interiorul
vagoanelor refrigenrente.Acest system prezintă avantajul unor prețuri de cost de exploatare
scăzute.

Vagoanele refrigerente care utilizează agenți criogenici pentru răcire folosesc sisteme de răcire
asemănătoare cu cele de la autodubele răcite cu agenți criogenici.

Vagoanele frigorifice sunt prevăzute cu aggregate frigorifice cu compressor,utilizînd ca agenți de

răcire freonii.Răcirea mecanică a vagoanelor frigorifice creează condiții mult mai bune de
păstrare a produselor în comparație cu vagoanele refrigerente.Aceste instalații permit reglarea
temperaturii în condițiile concrete de transport și oferă posibilitatea scurtării duratei
transportului,prin evitarea staționării pentru alimentare cu gheață.În plus,se elimină spațiile de
depozitare a gheții.

În present există în exploatare vagoane frigorifice prevăzute cu aggregate cu Freon,acționate de

motoare electrice,în cazul liniilor de cale ferată electrificate,sau de motoare cu ardere internă,pe
liniile ferate neelectrificate.

Amplasarea agregatului frigorific și a sursei de energie se face fie sub caroseria vagonului,fie
într-unul din capetele vagonului.

Răcirea este asigurată de două aggregate frigorifice cu Freon,automatizate.Condensatorul

instalației este răcit forțat cu aer în timpul deplasării vagonului.

Pentru topirea brumei depuse pe suprafața răcitorului de aer și pentru încălzirea vagonului în
perioada de iarnă se utilizează rezistențe electrice.Răcitoarele de aer sunt confecționate din țevi
sub formă de serpentine cu aripioare,prevăzute cu ventilator pentru recircularea aerului.

Central electrică constă dintr-un motor Diesel ce acționează direct un generator de current
alternative trifazic.

Practica exploatării a arătat că în interiorul carcasei isolate termic a vagonului se pot obține
temperature de -20˚C,la temperature ale aerului exterior de +30˚C.
O variant a acestui system de transport frigorific o constituie secția de 5 vagoane,constînd din
patru vagoane frigorifice cu lungimea de 21 m,dotate cu instalație frigorifică proprie și un vagon
cu central electrică și compartiment pentru personalul de deservire.

Trenurile frigorifice sunt avantajoase față de vagoanele refrigerente sau chiar față de vagoanele
frigorifice.Asfel,viteza de livrare a mărfurilor este mai mare,numărul de curse cu vagoane goale
se reduce,se pot realiza temperature coborîte,apropiate de temperaturile realizate în frigorifere.

Un astfel de teren frigorific este construit,de regulă,din 23 vagoane,dintre care 20 de vagoane

sunt destinate transportului de produse,un vagon este pentru central electrică,un vagon este
destinat amplasării central frigorifice și un vagon este pentru