A2 Determinarea fiabilităţii produselor

a) Definiţii şi aspecte teoretice

Fiabilitatea unui produs exprimă capacitatea acestuia de a funcţiona, fără defectări, un timp
dat şi în anumite condiţii de exploatare. Ea exprimă măsura în care produsul este de folos
utilizatorului, care l-a cumpărat tocmai pentru acest motiv. Fiabilitatea se poate exprima
cantitativ sub forma unei probabilităţi care exprimă şansa ca produsul să se afle în stare de
bună funcţionare la un moment dat.

Elementul central în teoria fiabilităţii este defectarea (sau căderea). Defectarea (căderea)
reprezintă procesul/procesele care scot produsul din starea de bună funcţionare şi-l fac
inutilizabil. Rezultatul defectării este produsul nefuncţional, adică defectul.

Atâta vreme cât un produs se află în stare de bună funcţionare nu există temei obiectiv să se
facă aprecieri asupra fiabilităţii lui. Este imperios necesar ca produsul sa se defecteze. De o
mare importanţă pentru utilizatori este timpul de bună funcţionare, până la defectare. Pe baza
acestui timp de bună funcţionare se fac aprecieri cu privire la fiabilitatea produsului.

Timpul de bună funcţionare se poate determina prin încercări de fiabilitate (fiabilitate

experimentală) sau prin urmărirea produselor în timpul funcţionării propriu zise (fiabilitate
operaţională). În ambele situaţii demersul este asemănător, diferenţele fiind de nuanţă nu de
esenţă.

b) Determinarea fiabilităţii unui produs

Se supun testărilor de fiabilitate n = 100 componente electronice care intră în structura unui
sistem mai complex. Componentele s-au defectat începând cu un timp de 510 ore şi
terminând cu un timp de 1525 ore. Pentru uşurinţa calculelor timpul a fost „porţionat” pe
intervale orare de tipul: [500,599]; [600,699], ….,[1500,1599]. În dreptul fiecărei clase s-a

A2 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 1 of 7

notat numărul elementelor căzute în perioada respectivă – coloana 3 a tab. 2.1. Fiecare dintre
aceste valori poartă denumirea de frecvenţă absolută a căderilor (ni).

Tab. 2.1 – Situaţia căderilor componentelor electronice

Frecvenţa
Frecvenţa
Intervale absolută (ni),
Nr. cumulată 
de timp adică numărul F (t ) 
ncum  
crt.
[ore] elementelor
(ncum) R(t )  1  F (t )
ncum=ni+ncum i-1 n
căzute
1 2 3 4 5 6
1. 500-599 1
2. 600-699 2
3. 700-799 4
4. 800-899 11
5. 900-999 19
6. 1000-1099 23
7. 1100-1199 20
8. 1200-1299 11
9. 1300-1399 6
10. 1400-1499 2
11. 1500-1599 1

Pentru analiza fiabilităţii produsului se parcurg următoarele etape:

1) - se analizează situaţia căderilor şi se fac reprezentări grafice sugestive – histograma şi
poligonul frecvenţelor;
2) - se calculează aşa-numita frecvenţă cumulată, (ncum) – coloana 4 a tab. 2.1;
3) - se calculează funcţia cădere sau nonfiabilitate, F(t) – coloana 5 a tab. 2.1;
4) - se calculează funcţia fiabilitate, R(t) – coloana 6 a tab. 2.1;
(Observaţie: Semnul  , utilizat în tabel deasupra simbolurilor R(t) şi F(t), are semnificaţia
de valoare de estimare a mărimii respective.)
5) - se calculează durata medie de bună funcţionare cu relaţia:

t  MTBF 
1
n1 t1  n2 t 2  ....  n10 t10  n11t11 ,
n
unde n1 … n11 reprezintă frecvenţa absolută a elementelor căzute pe interval şi t1 …t11
reprezintă timpul mediu de funcţionare a produselor căzute pe interval ( de exemplu, pentru
intervalul 5, acesta are valoarea: t5 = 950 ore);
6) - se determină rata căderilor, λ = 1/MTBF;
7) - se reprezintă, pe acelaşi grafic, R(t) şi F(t);
8) - se interpretează datele obţinute şi se fac comentarii.

A2 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 2 of 7

Realizarea analizei se face după cum urmează:

Dintre reprezentările grafice sugestive posibile, pe intervale de observaţie, se prezintă în

cadrul etapei 1) următoarele reprezentări (realizate folosind MS-Excel):
- histograma căderilor, în fig. 2.1;
- poligonul frecvenţelor căderilor, în fig. 2.2;
- funcţie densitate de probabilitate a defectărilor, în fig. 2.3.

25

20

15

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Fig. 2.1 - Histograma căderilor

25

20

15

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Fig. 2.2 - Poligonul frecvenţelor căderilor

A2 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 3 of 7

 25

20

15

10

0
0 2 4 6 8 10 12

Fig. 2.3 - Funcţie densitate de probabilitate a defectărilor, f(t)

Rezultatele calculelor pentru etapele 2), 3) şi 4) sunt trecute în coloanele 4, 5, şi 6 ale

tabelului. 2.2.

Tab. 2.2 – Valori calculate pentru componentele electronice

Frecvenţa
Intervale absolută (ni), Frecvenţa
Nr. 
de timp adică numărul cumulată (ncum) F (t ) 
ncum  
crt.
[ore] elementelor ncum=ni+ncum i-1 R(t )  1  F (t )
n
căzute
1 2 3 4 5 6
1. 500-599 1 1 0,01 0,99
2. 600-699 2 3 0,03 0,97
3. 700-799 4 7 0,07 0,93
4. 800-899 11 18 0,18 0,82
5. 900-999 19 37 0,37 0,63
6. 1000-1099 23 60 0,60 0,40
7. 1100-1199 20 80 0,80 0,20
8. 1200-1299 11 91 0,91 0,09
9. 1300-1399 6 97 0,97 0,03
10. 1400-1499 2 99 0,99 0,01
11. 1500-1599 1 100 1,00 0,00

Pentru etapa 5), media timpului de bună funcţionare va fi:


MTBF  t 
1
n1 t1  n2 t 2  ....  n10 t10  n11t11  105700  1057 ore
n 100

A2 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 4 of 7

Obs.: Calculul mediei timpului de bună funcţionare se poate face şi calculând timpul total de
funcţionare T:
11
T   ni  t i  1  550  2  650  4  750  11  850  19  950  23  1050 
i 1

 20  1150  11  1250  6  1350  2  1450  1  1550  105700 ore

care se împarte apoi la numărul de produse analizate:
MTBF = T/n = 105 700 /100 = 1 057 [h]

Rata căderilor, calculată la etapa 6), va fi:

λ = 1/MTBF = 1/1 057 =0,946 x 10 -3 [h -1]

Reprezentarea grafică a funcţiilor , R(t) şi F(t), pentru etapa 7), se arată în fig. 2.4.

1,2

0,8

F
0,6
R

0,4

0,2

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Fig. 2.4 – Funcţiile fiabilitate (R) şi nonfiabilitate (F)

În cadrul etapei 8) se pot face următoarele comentarii şi interpretări:

- Defectarea componentelor electronice analizate se realizează neuniform: la început se

defectează puţine repere, apoi din ce în ce mai multe, se atinge o valoare maximă a
defectărilor şi apoi numărul de repere care se defectează descreşte până la căderea ultimului
reper aflat în funcţionare;
- Funcţiile R(t) şi F(t) se exprimă matematic sub forma unor probabilităţi şi sunt
complementare probabilistic: R(t) + F(t) = 1;

A2 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 5 of 7

- MTBF (MTBF = 1 057 h) este apropiată ca valoare de media intervalului cu valoarea
maximă a frecvenţei de defectare (t med 6 = 1 050 h);
- Timpul de garanţie care s-ar putea acorda acestui produs ar trebui să aibă o valoare cuprinsă
cel mult în intervalul 3;
- Intervalul de împrăştiere a timpilor de bună funcţionare este mare, fiind aproximativ egal cu
MTBF;
- Pentru ca un produs să fie considerat cu fiabilitate mare trebuie să aibă o valoare cât mai
mare pentru MTBF şi o împrăştiere cât mai redusă a timpilor de bună funcţionare în jurul
MTBF.

c) Aplicaţii practice

Să se realizeze analiza fiabilităţii produselor specificate în cadrul aplicaţiilor A2.1 şi A2.2,

parcurgându-se etapele de analiză - de la 1) la 8) - specificate în cadrul analizei exemplificate
la pct. b) al aplicaţiei anterior prezentate.

A2.1

Se consideră n = 100 camioane care sunt urmărite în funcţionare. Frecvenţele absolute ale
căderilor, exprimată pe intervale de km parcurşi până la defectare, sunt prezentate în tab. 2.3.

Tab. 2.3 – Situaţia căderilor camioanelor

Frecvenţa
absolută (ni), Frecvenţa
Distanţa
Nr. adică cumulată (ncum) 
parcursă F (t ) 
ncum  
crt. numărul ncum=ni+ncum i-1 R(t )  1  F (t )
[km] n
camioanelor
defectate
1 2 3 4 5 6
1. 0-1000 1
2. 1000-2000 3
3. 2000-3000 8
4. 3000-4000 12
5. 4000-5000 22
6. 5000-6000 27
7. 6000-7000 23
8. 7000-8000 4

A2 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 6 of 7

 A2.2

Se consideră că sunt urmărite în funcţionare anvelopele folosite la o firmă de transport.

Frecvenţele absolute ale căderilor, exprimate pe intervale de km parcurşi până la spargerea
anvelopelor, este prezentată în tab. 2.4. Până la finalul ultimului interval de urmărire a
anvelopelor s-au spart n = 160 bucăţi.

Tab. 2.4 – Situaţia căderilor anvelopelor

Frecvenţa
Distanţa absolută (ni), Frecvenţa
Nr. 
parcursă adică cumulată (ncum) F (t ) 
ncum  
crt.
[km] anvelope ncum=ni+ncum i-1 R(t )  1  F (t )
n
sparte
1 2 3 4 5 6

1. 40.000 – 7
50.000
2. 50.000 – 16
60.000
3. 60.000 – 28
70.000
4. 70.000 – 31
80.000
5. 80.000 – 29
90.000
6. 90.000 – 24
100.000
7. 100.000 – 14
110.000
8. 110.000 – 6
120.000
9. 120.000 – 5
130.000

A2 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 7 of 7