Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elementul central în teoria fiabilităţii este defectarea (sau căderea). Defectarea (căderea)
reprezintă procesul/procesele care scot produsul din starea de bună funcţionare şi-l fac
inutilizabil. Rezultatul defectării este produsul nefuncţional, adică defectul.
Atâta vreme cât un produs se află în stare de bună funcţionare nu există temei obiectiv să se
facă aprecieri asupra fiabilităţii lui. Este imperios necesar ca produsul sa se defecteze. De o
mare importanţă pentru utilizatori este timpul de bună funcţionare, până la defectare. Pe baza
acestui timp de bună funcţionare se fac aprecieri cu privire la fiabilitatea produsului.
25
20
15
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
25
20
15
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
20
15
10
0
0 2 4 6 8 10 12
Reprezentarea grafică a funcţiilor , R(t) şi F(t), pentru etapa 7), se arată în fig. 2.4.
1,2
0,8
F
0,6
R
0,4
0,2
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
c) Aplicaţii practice
A2.1
Se consideră n = 100 camioane care sunt urmărite în funcţionare. Frecvenţele absolute ale
căderilor, exprimată pe intervale de km parcurşi până la defectare, sunt prezentate în tab. 2.3.
1. 40.000 – 7
50.000
2. 50.000 – 16
60.000
3. 60.000 – 28
70.000
4. 70.000 – 31
80.000
5. 80.000 – 29
90.000
6. 90.000 – 24
100.000
7. 100.000 – 14
110.000
8. 110.000 – 6
120.000
9. 120.000 – 5
130.000