A4 Analiza funcţionării utilajelor/echipamentelor

industriale

a) Definiţii şi aspecte teoretice

Performanţele firmelor producătoare sunt dependente, printre altele, de productivitatea
utilajelor de producţie utilizate. Aceasta depinde nu numai de caracteristicile tehnice ale
utilajelor ci şi de fiabilitatea acestora. Iată de ce, se cuvine sa se acorde importanţa cuvenită
acestei probleme. Dacă se are în vedere şi faptul că elementul central al teoriei fiabilităţii este
defectarea (căderea) şi mai ales ca acest eveniment poate fi cauzat de o exploatare neadecvată,
problema analizei fiabilităţii utilajelor este pe deplin justificabilă pentru oricine.

Este bine cunoscut faptul că utilajele de producţie nu pot funcţiona tot timpul, existând
perioade de întreţinere, de reparare sau pur şi simplu de neutilizare a lor din diverse motive.
Toate aceste perioade de stagnare trebuie reduse la minimum pentru o mai eficientă utilizare a
utilajelor.

Dacă se urmăreşte evoluţia stărilor unui utilaj, se poate trasa o diagramă ca cea prezentată în
fig. 4.1. Diagrama relevă faptul că sunt posibile trei stări distincte ale unui utilaj: starea de
bună funcţionare (F), starea de reparare (R), sau starea de staţionare (S) provocată de alte
cauze decât repararea (staţionări, aşteptări, întârzieri, lipsă de comenzi etc.).

t1 t2 t3 t4 t5 tn
F

ts2 ts3 ts4 t

S
…
tr1 tr2 tr3 tr4 trn
R
cf1 cf2 cf3 cf4 cfn
…
To

Fig. 4.1 – Evoluţia reală a stărilor unui utilaj

A4 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 1 of 9

Timpul total de observare a evoluţiei utilajului (To) este alcătuit din mai multe cicluri de
funcţionare cfi, i{1,n}, care au durată variabilă. Aceasta se explică prin faptul că timpii de
bună funcţionare (ti), timpii de reparare (tri) şi timpii de staţionare (tsi) au valori variabile.

Aceeaşi perioadă de observarea poate fi descrisă cu ajutorul a „n” cicluri de funcţionare de

aceeaşi durată (cf), pentru care timpii caracteristici se înlocuiesc cu mediile obţinute pentru
întreaga perioadă de observare (fig. 4.2):
n n n
 ti  tri  tsi
i 1 i 1 i 1
MTBF  , MTR  , MTS  (4.1)
n n n

MTBF MTBF MTBF

F
MTBF

MTS MTS t
S
…

MTR MTR
R

cf cf cf
…

Fig. 4.2 – Evoluţia echivalentă a stărilor unui utilaj

Pe baza relaţiilor (4.1) se determină alte mărimi caracteristice privind fiabilitatea utilajelor,
respectiv intensitatea de defectare (), intensitatea reparaţiilor () sau coeficientul de
disponibilitate (Ka):
1 1 MTBF
 ,  , Ka  . (4.2)
MTBF MTR MTBF  MTR  MTS
Dacă se acceptă faptul ca majoritatea elementelor componente ale utilajelor sunt de natură
mecanică şi ca intensitatea de defectare este aproximativ constantă, atunci se poate utiliza
modelul repartiţiei exponenţiale. În conformitate cu acesta, fiabilitatea R(t) şi disponibilitatea
A(t) se pot determina cu relaţiile:
 
R(t )  e  t , A(t )    e (   )t ; (4.3)
 

în timp ce nonfiabilitatea F(t) şi indisponibilitatea U(t) se pot determina din considerente de

complementaritate statistică:

A4 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 2 of 9

 F (t )  1  R(t ) , U (t )  1  A(t ) . (4.4)
Cunoaşterea mărimilor determinate cu relaţiile (4.1), (4.2), (4.3) şi (4.4) conferă informaţii
preţioase cu privire la fiabilitatea utilajelor de producţie

b) Exemplu de analiza a fiabilităţii unui utilaj de producţie

Se consideră un utilaj de producţie, care a fost urmărit pe parcursul a 10 cicluri de
funcţionare. Informaţiile despre exploatarea acestuia s-au rezumat doar la cele de natură
temporală şi sunt sintetizate în tab. 4.1.
Tab. 4.1 - Informaţii înregistrate
Ciclurile de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
funcţionare
Starea Timpii
F ti [h] 250 280 102 56 502 362 589 987 758 628
S tsi [h] 0 0 25 0 42 0 0 0 0 0
R tr i [h] 10 15 7 3 29 69 4 6 3 8

Pentru analiza practică a fiabilităţii utilajului considerat s-a realizat o aplicaţie MS-Excel,
prezentată în capturile de ecran din figurile 4.3, 4.4, 4.5 şi 4.6.

Fig. 4.3 – Colectarea datelor de intrare

A4 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 3 of 9

 Fig. 4.4 – Zona de calcul

Fig. 4.5 – Reprezentarea grafică a funcţiilor fiabilitate şi nonfiabilitate

A4 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 4 of 9

 Fig. 4.6 – Reprezentarea grafică a funcţiilor disponibilitate şi indisponibilitate

Aplicaţia realizată în MS-Excel permite colectarea datelor referitoare la exploatarea unui

utilaj, pentru o perioadă de 50 cicluri de funcţionare. Ea calculează automat indicatorii de
fiabilitate definiţi de relaţiile (4.1) şi (4.2) şi trasează graficele funcţiilor definite cu relaţiile
(4.3) şi (4.4), prin 20 de puncte distincte. Capturile de ecran sunt realizate pentru cazul
utilajului de producţie urmărit pe un număr de 10 cicluri de funcţionare, aşa cum se prezintă
în tab. 4.1.

Valorile obţinute pot fi deosebit de utile şi pentru efectuarea unor calcule economice. Astfel,
cu ajutorul lor de poate calcula, de exemplu, costul total al reparaţiilor pentru „n” cicluri de
funcţionare (CR):
C R  n  (MTR  x  s  N  C N ) , (4.5)
în care: x reprezintă numărul mediu de muncitori utilizaţi la o reparaţie;
s – salariul tarifar orar mediu, plătit celor care efectuează reparaţia;
N – numărul mediu de piese de schimb înlocuite la o reparare;
CN – costul mediu al unui reper înlocuit.

A4 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 5 of 9

De asemenea, se pot face calcule mai obiective privind capacitatea de producţie a fiecărui
utilaj, deoarece acestea se bazează pe date reale obţinute din urmărirea fiecărui utilaj în parte.
Capacitatea de producţie a unui utilaj (Cpt) se poate corecta (Cp) cu ajutorul coeficientului de
disponibilitate (Ka):
Cp  Cp t  K a , (4.6)
iar pierderile suferite ca urmare a staţionării şi reparării utilajelor pe durata celor „n” cicluri
de funcţionare (P) se pot estima cu relaţia:
P  CR  Ph  (MTR  MTS )  n , (4.7)
unde Ph reprezintă valoarea pierderilor pentru o oră de nefuncţionare a utilajului.

Colectarea şi prelucrarea datelor cu o aplicaţie MS-Excel ca cea prezentată este uşor de

implementat şi de utilizat. Ea furnizează date relevante privind fiabilitatea utilajelor şi
permite identificarea unor măsuri de îmbunătăţire a fiabilităţii şi disponibilităţii utilajelor de
producţie.

Aplicaţia prezentată se poate dezvolta, fiind perfectibilă. Se pot introduce facilităţi

suplimentare de stocare şi a altor informaţii ce ţin de observaţiile care se pot realiza pe
parcursul timpului de observaţie (evidenţierea reperelor înlocuite, a costurilor lor, a cauzelor
care au dus la defectare, personalul care a realizat repararea, motivele de staţionare, etc.) şi de
prelucrare a rezultatelor (efectuarea unor calcule de tipul celor realizate cu ajutorul rel. (4.5),
(4.6), (4.7) sau alte calcule de factură asemănătoare).

Cu ajutorul informaţiilor obţinute se fundamentează apoi, pe considerente obiective, unele

dintre deciziile manageriale din domeniul mentenanţei. Se pot adopta astfel noi strategii de
mentenanţă, se pot face propuneri de achiziţie de noi utilaje, sau se poate reorganiza
compartimentul de mentenanţă.

Prin utilizarea de astfel de aplicaţii electronice se înlocuiesc tradiţionalele fişe de urmărire a

funcţionării utilajelor cu mijloace de stocare şi prelucrare mai moderne, care pot fi integrat în
sisteme informatice mai cuprinzătoare. Informaţiile obţinute din utilizarea acestor instrumente
de lucru pot fi folosite şi de alte compartimente ale firmei, efectele utilizării ei putând fi astfel
amplificate. Se produc, astfel, efecte favorabile privind mai buna exploatare a utilajelor
folosite la producţie, putându-se asigura o creştere semnificativă profitul obţinut.

A4 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 6 of 9

 c) Aplicaţii practice
A4.1
Se consideră un utilaj urmărit pe parcursul a 10 cicluri de funcţionare. Au fost înregistrate
informaţiile sintetizate în tab. 4.2.
Tab. 4.2 - Informaţii înregistrate
Ciclurile de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
funcţionare
Starea Timpii
F ti [h] 950 2802 1020 569 1502 1362 1589 987 758 628
S tsi [h] 6 2 25 8 42 4 2 3 2 1
R tri [h] 10 15 7 3 29 69 4 6 3 8
Cri
[RON/reparaţie] 750 895 349 68 670 1210 340 59 70 140
Ph = 650 lei /oră de nefuncţionare utilaj

Se cere:
1) Să se calculeze: MTBF, MTR, MTS; λ, μ, Ka;
2) Să se determine şi să se reprezinte funcţiile: R(t), F(t); A(t), U(t);
3) Să se calculeze costul total al reparaţiilor pe întreaga perioadă de urmărire (CR),
cunoscând costul reparaţiilor pe fiecare ciclu de funcţionare Cri (vezi tab. 4.2);
4) Să se calculeze pierderile suferite ca urmare a staţionării şi reparării utilajului pe
durata celor 10 cicluri de funcţionare (P);
5) Să se analizeze şi să se comenteze rezultatele obţinute.

A4.2
Se consideră un utilaj urmărit pe parcursul a 10 cicluri de funcţionare. Au fost înregistrate
informaţiile sintetizate în tab. 4.3.
Tab. 4.3 - Informaţii înregistrate
Ciclurile de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
funcţionare
Starea Timpii
F ti [h] 1250 980 1025 1560 1502 1362 1589 987 1758 1628
S tsi [h] 40 30 25 20 42 10 2 2 1 1
R tri [h] 10 15 7 3 29 69 4 6 3 8
Cri
[RON/reparaţie] 750 295 449 568 670 1210 340 259 470 840
Ph = 750 lei /oră de nefuncţionare utilaj

Se cere:
1) Să se calculeze: MTBF, MTR, MTS; λ, μ, Ka;
2) Să se determine şi să se reprezinte funcţiile: R(t), F(t); A(t), U(t);
3) Să se calculeze costul total al reparaţiilor pe întreaga perioadă de urmărire (CR),
cunoscând costul reparaţiilor pe fiecare ciclu de funcţionare Cri (vezi tab. 4.3);
4) Să se calculeze pierderile suferite ca urmare a staţionării şi reparării utilajului pe
durata celor 10 cicluri de funcţionare (P);
5) Să se analizeze şi să se comenteze rezultatele obţinute.

A4 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 7 of 9

 A4.3

Urmărindu-se în exploatare un mijloc de transport, s-au înregistrat următorii timpi de bună

funcţionare: t1 = 870 ore, t2 = 614 ore; t3 = 325 ore; t4 = 755 ore; t5 = 923 ore; t6 = 856
ore; t7 = 627 ore şi următorii timpi de reparare: tr1 = 4 ore, tr2 = 6 ore; tr3 = 11 ore; tr4 =
7 ore; tr5 = 9 ore; tr6 = 3 ore; tr7 = 2 ore.

1) Reprezentați ciclurile reale de funcționare și determinaţi probabilitatea ca un mijloc de

transport de acelaşi tip cu cel urmărit să se afle în funcţionare pentru un timp t = 160 ore,
cunoscând că sunt întrunite condiţiile de utilizare a modelului exponenţial de fiabilitate.
Pentru produsul urmărit, calculaţi rata reparaţiilor şi coeficientul de disponibilitate.
Interpretați și comentați rezultatele obținute.

2) Precizați ce alte informaţii despre exploatarea mijlocului de transport ar putea fi

înregistrate pentru fiecare ciclu de funcţionare şi care ar putea fi utilitatea lor.

A4.4

Urmărindu-se în exploatare un aparat de sudură, s-au înregistrat următorii timpi de bună

funcţionare: t1 = 213 ore, t2 = 614 ore; t3 = 525 ore; t4 = 355 ore; t5 = 623 ore; t6 = 456
ore; t7 = 327 ore şi următorii timpi de reparare: tr1 = 2 ore, tr2 = 3 ore; tr3 = 5 ore; tr4 = 1
ore; tr5 = 3 ore; tr6 = 3 ore; tr7 = 2 ore.

1) Reprezentați ciclurile reale de funcționare și determinaţi probabilitatea ca un aparat de

sudură de acelaşi tip cu cel urmărit să se afle în stare de defectare la un timp t =150 ore,
cunoscând că intensitatea de defectare este aproximativ constantă în timp. Pentru utilajul
urmărit, calculaţi rata reparaţiilor şi coeficientul de disponibilitate. Interpretați și
comentați rezultatele obținute.

2) Precizați ce alte informaţii despre exploatarea aparatului de sudură ar putea fi

înregistrate pentru fiecare ciclu de funcţionare şi care ar putea fi utilitatea lor.

A4 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 8 of 9

 A4.5

Se consideră un strung care funcționează într-o secție de producție în care se lucrează câte
2 schimburi a câte 8 ore/zi. Pentru o perioadă de urmărire (T) s-au înregistrat datele din
tab. 4.4.
1) Calculați MTBF, MTR, λ, μ și reprezentați ciclul mediu de funcționare. Interpretați
și comentați rezultatele obținute.
2) Determinați coeficientul de disponibilitate și estimați costul reparațiilor pentru 12 luni
calendaristice de exploatare a strungului. Justificați estimarea realizată.

Tab. 4.4 – Date înregistrate (T = 9720 h) Tab. 4.5 – Date înregistrate (T = 13270 h)
Nr. Nr.
ciclu ti tri Cri ciclu ti tri Cri
de fcţ. [h] [h] [lei] de fcţ. [h] [h] [lei]
1 890 11 1521 1 949 6 450
2 1127 6 224 2 1368 8 689
3 1012 9 897 3 2024 6 532
4 469 6 432 4 1789 12 137
5 1315 16 1962 5 1437 8 794
6 956 7 568 6 876 6 863
7 568 8 325 7 1385 4 257
8 1368 5 494 8 489 2 183
9 1043 20 1389 9 1634 8 837
10 874 10 632 10 1253 6 528

A4.6

Se consideră o mașină de frezat care funcționează într-o secție de producție în care se

lucrează câte 2 schimburi a câte 8 ore/zi. Pentru o perioadă de urmărire (T) s-au
înregistrat datele din tab. 4.5.
1) Calculați MTBF, MTR, λ, μ și reprezentați ciclul mediu de funcționare. Interpretați
și comentați rezultatele obținute.
2) Determinați coeficientul de disponibilitate și estimați costul reparațiilor pentru 12 luni
calendaristice de exploatare a mașinii de frezat. Justificați estimarea realizată.

A4 – Fiabilitatea și mentenanța sistemelor – mLI Page 9 of 9