MODULUL 5: RAPORTUL CETĂȚEAN STAT ÎN SOCIETATEA DEMOCRATICĂ

Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaţionale
În urma studierii acestui Modul, vei dobândi următoarele competenţe şi aptitudini:
- SĂ SE IDENTIFICE CE SE ÎNȚELEGE ÎN PREZENT PRIN SOCIETATE
CIVILĂ;
- SĂ SE RECUNOASCĂ DREPTUL DE ASOCIERE CA ȘI DREPT ÎN
DEMOCRAȚIE;
- SĂ SE ENUMERE FORMELE DE ASOCIERE ALE CETĂȚENILOR ȘI FAPTUL
CĂ ESTE UN DREPT RECUNOSCUT PRIN CONSTITUȚIE;
- SĂ SE APRECIEZE SINDICATELE ȘI PARTIDELE CA ȘI FORME DE
ASOCIERE;
- SĂ CONȘTIENTIZEZE CARACTERUL BENEVOL AL ASCOIERII;
- SĂ SE ANALIZEZE DIN CE CAUZĂ ASOCIERE ÎN FORMA PARTIDULUI
ESTE UNA POLITICĂ;
- SĂ SE RECUNOASCĂ FAPTUL CĂ ÎN ROMÂNIA ȘI MINORITĂȚILE AU
DREPTUL LA ASOCIEREA POLITICĂ.

Cuvinte cheie:
Asociere, sindicat, societate civilă, democrație liberală, partid, scrutin, lege electorală,
vot, sondaj electoral, alegeri.

Cuprinsul Modulului:

Modulul 5: Raportul cetățean stat în societatea democratică................15

Obiective educaţionale.............................................................................15
Cuvinte cheie............................................................................................15
Cuprinsul Modulului.................................................................................15
5.1 Societatea civilă.....................................................................................17
5.1.1 Dreptul la asociere...........................................................................18
5.2 Cei ce aleg și aleșii lor...........................................................................24
5.2.1 Alegerile și votul ............................................................................25
Subiecte pentru autoevaluare:...................................................................28
Întrebări de autoevaluare..........................................................................28
Teste grilă pentru autoevaluare.................................................................29
Probleme/Exerciţii rezolvate....................................................................31
Subiecte pentru evaluare şi control...........................................................32
Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor..................................................32
Întrebări de evaluare.................................................................................33
Jocuri de rol..............................................................................................33
Studii de caz propuse pentru acest Modul................................................34
Teste grilă:................................................................................................35
Aplicaţii/ Comentarii/ analize de texte/ situaţii........................................36
Studii de caz propuse pentru acest Modul................................................37
Referate/lucrări de reacţie.........................................................................37
Probleme/Exerciţii propuse spre rezolvare...............................................38
Rezumatul acestui Modul...........................................................................40
Bibliografie obligatorie..............................................................................40
Bibliografie..................................................................................................41
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 RAPORTUL CETĂȚEAN STAT ÎN SOCIETATEA

DEMOCRATICĂ

Raportul cetățeanului cu statul sau contractul social așa cum a fost el prezentat în
modulele anterioare se realizează prin anumite pârghii, care sunt prezentate în acest modul.

5.1 SOCIETATEA CIVILĂ

Termenul de societate civilă desemna acele societăţi care aveau atributele civilizaţiei,
legalităţii şi urbanităţii și intră în circulaţie în secolul al XV-lea civilis societas.

Teoriei contractului social din secolul al XVIII-lea, a influenţat, termenul de societate

civilă care desemnează societatea politică în întregul ei, ca asociere liberă şi conştientă a
indivizilor umani, ce ia naştere prin contract. În acest sens, societatea civilă este opusă stării de
neorganizare, de barbarie.

În secolul al XlX-lea, termenul de societate civilă va căpăta sensul de parte a societăţii,

diferită de stat şi opusă acestuia. Astfel înţeleasă, societatea civilă cuprindea formele de asociere
spontană, conştientă a oamenilor, forme care nu depindeau de lege, de stat şi de puterea politică.

În regimurile totalitare societatea civilă nu exista, deoarece era considerată o amenințare

la adresa puterii.

În prezent, prin societate civilă se înţelege, de obicei, ansamblul iniţiativelor şi

organizaţiilor cetăţeneşti diferite de structurile şi de mecanismele puterii statale.

Unul dintre principiile democraţiei liberale (bazate pe recunoaşterea drepturilor omului şi

a drepturilor individului la libertate, proprietate şi fericire) este existenţa unei puternice societăţi
civile.

Astăzi se acceptă, de regulă, că societatea civilă cuprinde toate asociaţiile voluntare cu

caracter economic, religios, educativ-cultural, umanitar etc, care într-un sistem democratic nu
sunt controlate de către guvern.

Toate acestea sunt rezultatul dreptului la asociere recunoscut de regimurile democratice.

5.1.1 DREPTUL LA ASCOIERE

Constituţia României, dă dreptul la asociere posibilitatea recunoscută ca, în

diverse forme, cetăţenii să acţioneze prin reunirea competenţelor lor în scopul promovării unor
interese de grup. Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, sindicate, organizaţii ale
cetăţenilor — ca, de pildă, organizaţiile nonguvernamentale (fundaţii, asociaţii, societăţi) —,
comitete, grupuri religioase etc. În afara partidelor politice, toate celelalte forme de asociere
liberă a cetăţenilor fac parte din societatea civilă.

În cadrul manifestărilor şi activităţilor cetăţeneşti independente de putere, un loc aparte

este ocupat, în cadrul societăţii civile, de organizaţiile nonguvernamentale (ONG). Organizaţiile
nonguvernamentale sunt organizaţii nonprofit, ceea ce înseamnă că eventualele venituri obţinute
trebuie cheltuite în întregime, ele neputând fi capitalizate.

Transformările politice şi juridice care au avut loc după 1989 în România au

permis apariţia a numeroase organizaţii, fundaţii, reprezentând forme de exprimare a asocierii
libere a persoanelor. Organizaţiile nonguvemamentale îşi pot propune diverse obiective:

activităţi de educaţie (civică, artistică, religioasă etc);

activităţi militante (protecţia drepturilor omului, protecţia mediului, promovarea principiilor

democratice);

sprijinirea comunităţilor umane;

activităţi de caritate.

Alături de organizaţiile nonguvemamentale, sindicatele sunt componente importante ale

societăţii civile. Sindicatele sunt asociaţii care contribuie la apărarea drepturilor salariaţilor şi la
promovarea intereselor profesionale ale acestora. Ele se pot uni în confederaţii, având dreptul de
a organiza, conform legii, greve, mitinguri, reuniuni pentru promovarea intereselor membrilor
lor. Sindicatele semnează contracte colective de muncă.

În numeroase situaţii, cetăţenii se asociază liber în grupuri care nu au neapărat

personalitate juridică. Astfel, ei pot face parte din comitetele de părinţi ale grădiniţei sau ale
şcolii, din asociaţii de locatari sau proprietari ai apartamentelor unui bloc, din grupuri de studiu,
din grupuri religioase, din grupuri de iniţiativă şi comitete de organizare formate pentru
sărbătorirea unui eveniment sau pentru pregătirea unei reuniuni profesionale etc.
 Într-un stat democratic, dreptul de asociere nu se transformă în obligaţia de
asociere, adică o persoană nu este obligată să facă parte dintr-un partid politic, sindicat sau alt
gen de organizaţie. Dimpotrivă, în regimurile totalitare se practică diverse forme de
înregimentare, adică de apartenenţă a cetăţenilor la forme de asociere înfiinţate şi controlate de
către stat. În orice regim democratic, libertatea reuniunilor nu exclude cerinţa ca ele să se
desfăşoare în condiţiile stabilite de lege, respectiv în mod paşnic, în lipsa armelor şi, în unele
sisteme legislative, cu acordul autorităţilor publice.

Constituția dă dreptul și la asocierea politică, rezultatul fiind partidele politice. Această

asociere este una benevolă.

Partidele politice se înfiinţează şi acţionează cu scopul declarat de a dobândi puterea

politică. Cu alte cuvinte, partidele participă — singure sau în coaliţie cu alte forte politice — la
lupta electorală, pentru a obţine voturi şi, în consecinţă, reprezentanţi în Parlament sau la nivelul
autorităţilor publice locale. Din acest motiv, partidele politice reprezintă un element deosebit de
important al unei societăţi democratice. Ele sunt componente esenţiale ale societăţii politice. Ca
formă de asociere liberă a cetăţenilor în scopul dobândirii şi/sau menţinerii puterii politice într-
un stat, partidele reprezintă interesele unui grup de oameni, aceştia fiind membri de partid sau
simpatizanţi. Partidele politice definesc şi exprimă voinţa politică a cetăţenilor, promovând o
anumită doctrină şi un anumit program. Doctrina exprimă orientarea politică de bază a partidului
(liberală, conservatoare, social-democrată etc), iar programul exprimă propunerile concrete de
rezolvare a problemelor societăţii şi asigurare a progresului social. Partidele se confruntă în
timpul campaniilor electorale conform regulilor democraţiei, în vederea obţinerii puterii politice;
ele pot realiza alianţe.

Fiecare partid politic este obligat să respecte suveranitatea naţională, integritatea

teritorială, ordinea de drept şi principiile democratice (precum pluralismul politic, transparenţa
etc). Aceste principii trebuie să se regăsească în statutul partidului, în cazul încălcării lor, Curtea
Constituţională poate declara partidul în culpă ca fiind neconstituţional.

Primele partide politice, în sens modem, şi-au făcut apariţia relativ târziu, în Marea
Britanie şi în Statele Unite ale Americii.

Partidele politice pot fi clasificate după diverse criterii: poziţia faţă de proprietate, faţă de
tradiţie, faţă de înnoire, faţă de repartiţia (împărţirea) bunurilor etc. O clasificare des întâlnită
este cea care ţine cont de orientarea generală. Astfel, există partide:

de dreapta;

de centru;
de stânga.

Această clasificare îşi are rădăcinile în modul de aşezare faţă de rege a diferitelor stări în
Adunarea Stărilor generale franceze din timpul Revoluţiei franceze (1789): nobilimea şi clerul
(starea întâi) stăteau în dreapta, iar celelalte clase sociale (burghezia şi starea a treia) în stânga.
Simplificând lucrurile, se poate spune că partidele de stânga sunt orientate spre acceptarea unui
rol mai mare al statului în economie, sănătate şi educaţie, precum şi spre sprijinirea claselor şi
păturilor defavorizate, în timp ce partidele de dreapta acordă o importanţă deosebită iniţiativei
indivizilor, favorizează activitatea acestora în raport cu statul, promovează mecanismele
economiei de piaţă şi acceptă diferenţierile sociale. În realitate, lucrurile sunt astăzi mult mai
complicate şi este adesea greu de stabilit ce orientare generală (de stânga, de centru, de dreapta)
are un partid.

Un alt criteriu de clasificare a partidelor este culoarea politică, exprimată de regulă chiar
în denumire.

Astfel pot exista partide: creștin democrate, conservatoare, monarhiste, republicane,

liberale, comuniste, fasciste, naziste.

Primele partide politice moderne au apărut în România după Unirea

Principatelor (1859), mai întâi ca grupuri de interese politice, apoi ca partide propriu-zise: în
1875 ia naştere Partidul Naţional Liberal (PNL); în 1880, Partidul Conservator (PC); în 1893,
Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR).

În perioada interbelică, a monarhiei parlamentare constituţionale române,

Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social-Democrat au fost
principalele forte politice democratice. Ulterior, ele au primit numele de „partide istorice". După
cel de-al doilea război mondial, în urma instaurării regimului totalitar comunist, aceste partide au
fost interzise.

În perioada de după 1948, singurul partid legal a fost Partidul Comunist Român, înfiinţat
în 1921. In contrast cu alte ţări din centrul şi din estul Europei, în România nu au fost acceptate
şi alte tipuri de partide, nici măcar socialiste sau social-de-mocrate. Ca urmare, între 1948 şi
1989, în România a existat un sistem unipartidist, în cadrul căruia Partidul Comunist Român a
devenit partid-stat.

Revoluţia din decembrie 1989 a dus la desfiinţarea Partidului Comunist Român şi la

apariţia unei multitudini de partide în viaţa politică a noii societăţi democratice. Partidele istorice
s-au reînfiinţat (denumirile lor actuale sunt: Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat -
PNŢCD; Partidul Naţional Liberal - PNL; Partidul Social-Democrat din România -PSDR). De
asemenea, au apărut noi partide social-democra-te şi socialiste (Frontul Salvării Naţionale - FSN,
scindat în 1992 în Partidul Democraţiei Sociale din România - PDSR şi Partidul Democrat - PD).

În România există inclusiv partide şi formaţiuni politice etnice, care îşi propun să
reprezinte interesele minorităţilor etnice din România.

Autoevaluare (sarcină de învăţare) tip 1:

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te
rog să răspunzi la următoarea întrebare:
Ce se înțelege prin societatea civilă?
...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos.

Dacă nu, atunci te rog să revii asupra paragrafelor
parcurse până acum, pentru a le aprofunda.

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este:

În prezent, prin societate civilă se înţelege, de obicei,

ansamblul iniţiativelor şi organizaţiilor cetăţeneşti
diferite de structurile şi de mecanismele puterii statale.
Dacă ai răspuns corect, te felicit!
Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor
parcurse până acum, pentru a le aprofunda.
Autoevaluare (sarcină de învăţare) tip 3:

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te

rog să completezi cuvintele lipsă în textul de mai jos:
………….., dă dreptul la asociere posibilitatea
recunoscută ca, în diverse forme, cetăţenii să acţioneze
prin reunirea competenţelor lor în scopul promovării
unor interese de grup.

Scrie aici răspunsul considerat corect de către tine:

...........................................................................................

şi apoi, verifică-te mai jos dacă ai dat răspunsul corect.

Răspunsul corect este:

Constituţia României

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor
parcurse până acum, pentru a le aprofunda.

5.2.CEI CE ALEG ȘI ALEȘII LOR

Alegerile reprezintă acel tip de acţiune prin care, pe calea votului, cetăţenii selectează
persoanele, partidele sau coaliţiile ce urmează să facă parte din organele reprezentative de
conducere ale statului respectiv. Alegerile şi votul reprezintă într-o societate democratică una
dintre cele mai importante pârghii de control a puterii. Prin alegeri libere, schimbarea puterii are
loc în mod paşnic, după un anumit număr de ani.

5.2.1 ALEGERILE ȘI VOTUL

Reprezentanţii poporului sunt aleşi ca membri ai autorităţilor centrale sau locale pentru o
anumită perioadă, numită mandat. La sfârşitul mandatului, sunt organizate alegeri generale şi/sau
locale, în urma cărora poate avea loc o schimbare a structurii (componenţei) puterii.

Sistemul alegerilor, bazat pe votul cetăţenilor, permite într-un stat democratic:

a. exprimarea voinţei politice a poporului;

b. schimbarea puterii în mod paşnic, astfel încât structura acesteia să corespundă opţiunilor
electoratului (alegătorilor) din acel moment;

c. controlul cetăţenilor asupra puterii şi participarea acestora la putere; de pildă, un anumit

partid poate fi reales ca partid de guvernământ, deoarece şi-a respectat promisiunile electorale;
sau se poate întâmpla ca partidul respectivsă piardă alegerile şi să devină partid de opoziţie,
deoarece alegătorii nu mai au încredere în programul şi în reprezentanţii săi.

Alegerile şi votul reprezintă o cucerire a cetăţenilor veche de peste 200 de ani. Totuşi, în
secolul XX, chiar în ţări cu tradiţie democratică, votul nu a fost întotdeauna cu adevărat
universal: femeile, populaţia de culoare şi, uneori, cei cu venituri modeste au fost exceptaţi de la
vot. În ultimele decenii, s-au produs schimbări importante în recunoaşterea de fapt a dreptului la
vot pentru toţi cetăţenii, indiferent de avere, sex, rasă, religie, nivel de educaţie etc. De exemplu,
în România, femeilor li s-a acordat dreptul de vot de abia în 1938; ele au participat însă efectiv la
alegeri după cel de-al doilea război mondial, în 1946.

În regimurile politice nedemocratice, dreptul la vot şi la alegeri libere şi corecte

este unul dintre primele drepturi afectate de limitări sau acordate cetăţenilor doar pe hârtie.

Deşi principiul alegerilor şi votului este general valabil în statele democratice, sistemele
electorale sunt diferite de la ţară la ţară.
În diferite ţări ale lumii funcţionează următoarele sisteme electorale:
A.Sistemul proporţional
A fost iniţiat în Belgia la sfârşitul secolului al XlX-lea; între timp, Belgia a trecut la un
sistem mixt - cu dominantă proporţională; Italia a avut acest sistem până în 1994, când s-a trecut
la un sistem mixt. Sistemul electoral din România este, în prezent, cel proporţional. în acest
sistem, cetăţenii alegători dintr-o circumscripţie votează lista de candidaţi a partidului preferat
sau candidatul preferat (în cazul candidaţilor independenţi ori al votului uninominal). Numărul
candidaţilor câştigători ai alegerilor dintr-o circumscripţie este proporţional cu numărul de voturi
obţinute de acel partid sau de acel candidat în respectiva circumscripţie.
B. Sistemul majoritar
Funcţionează în SUA, Marea Britanie, Franţa, Turcia, în cadrul acestui sistem, într-o
anumită circumscripţie câştigă partidul care obţine majoritatea voturilor (partidele care nu au
majoritatea nu obţin nici un loc, indiferent de rezultatele lor). Uneori este vorba de un singur tur
de scrutin, alteori câştigătorul se detaşează în cel de-al doilea tur. Scrutinul în sistemul majoritar
poate fi plurinominal (liste de nume ale candidaţilor partidelor) sau uninominal. în cel de-al
doilea caz, partidele politice desemnează câte un singur candidat pentru fiecare circumscripţie.
C. Sistemul mixt
Funcţionează în Germania, Italia-din 1994, Federaţia Rusă, Croaţia.
Acest sistem îmbină sistemul majoritar cu cel proporţional. De exemplu, în Italia, 75% dintre
reprezentanţi sunt aleşi prin vot majoritar uninominal, iar 25% prin vot proporţional de listă.
Autoevaluare (sarcină de învăţare) tip 1:

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te

rog să răspunzi la următoarea întrebare:
Ce sistem de vot funcționează în România?
...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................
...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos.

Dacă nu, atunci te rog să revii asupra paragrafelor
parcurse până acum, pentru a le aprofunda.

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este:

Sistemul proporțional.

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor
parcurse până acum, pentru a le aprofunda.

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te

rog să completezi spațiile punctate:
În regimurile politice……….., dreptul la vot şi
la alegeri libere şi corecte este unul dintre primele
drepturi afectate de limitări sau acordate cetăţenilor
doar pe hârtie?

Completează aici răspunsul considerat corect de către

tine:

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

Dacă ai terminat de răspuns, verifică-te mai jos.

Răspunsul corect este:

nedemocratice

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor
parcurse până acum, pentru a le aprofunda.
 Subiecte pentru autoevaluare:

Întrebări de autoevaluare
In aceasta sectiune apar intrebarile de autoevaluare finala pentru acest Modul. La fel ca si in
celelalte sectiuni asemanatoare, dupa intrebare va trebui sa apara o portiune de pagina in care
studentul sa poata scrie raspunsul la intrebare, de exemplu:

4. De ce sunt necesare alegerile?

Scrie răspunsul tău aici:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

……………………………………………….....................................

……………………………………………………………………….

………………………………………………………………………..

Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:

Alegerile reprezintă acel tip de acţiune prin care, pe calea votului, cetăţenii selectează
persoanele, partidele sau coaliţiile ce urmează să facă parte din organele reprezentative de
conducere ale statului respectiv. Alegerile şi votul reprezintă într-o societate democratică una
dintre cele mai importante pârghii de control a puterii. Prin alegeri libere, schimbarea puterii are
loc în mod paşnic, după un anumit număr de ani.

Dacă aţi terminat de răspuns la întrebările de mai sus, verificaţi-vă răspunsurile date
confruntându-le cu materialul teoretic prezentat în acest Modul.
Nu aţi răspuns corect la toate întrebările? Nu fiţi
dezamăgiţi, căci vă recomandăm să reparcurgeţi materialul
teoretic şi cu siguranţă veţi putea răspunde acestor întrebări.
E simplu! Puteţi de asemenea, să vă notaţi eventualele
nelămuriri, pentru a le clarifica în cadrul Activităţii tutoriale
(AT).
Aţi răspuns corect la toate întrebările? FELICITĂRI!!!
Continuaţi parcurgerea acestui Modul pentru a vă pregăti
corespunzător în vederea atingerii obiectivelor stabilite
pentru acest Modul.

Teste grilă pentru autoevaluare:

1. Constituția dă dreptul și la asocierea politică, rezultatul fiind:
a. partidele politice
b. sindicatele
c. ONG-uri
d. Fundațiile
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

2. Sunt asociaţii care contribuie la apărarea drepturilor salariaţilor şi la promovarea

intereselor profesionale ale acestora.
a. Partidele
b. Sindicatele
c. ONG-uri
d. Asociațiile
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

3. Acele societăţi care aveau atributele civilizaţiei, legalităţii şi urbanităţii și intră în

circulaţie în secolul al XV-lea se numesc:
a. Societate civilă
b. Partid
 c. ONG
d. Democrație
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

4. Organizaţiile nonguvernamentale sunt organizaţii:

a. Nonprofit
b. Capitaliste
c. Comuniste
d. Socialiste
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

5. Constituția dă dreptul și la asocierea politică, rezultatul fiind partidele politice. Această

asociere este una:
a. Benevolă
b. Obligatorie
c. Parțială
d. Imparțială
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

6. În perioada de după 1948, singurul partid legal a fost:

a. Partidul Comunist Român
b. Partidul Social Democrat
c. Partidul Muncitoresc Român
d. Partidul Burghez
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

7. Prin alegeri libere, schimbarea puterii are loc în mod:

a. Paşnic
b. Violent
c. Nedemocratic
d. Comunist
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

8. Reprezentanţii poporului sunt aleşi ca membri ai autorităţilor centrale sau locale pentru o
anumită perioadă:
a. numită mandat
b. scutin
c. vot mixt
d. vot proporțional
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................
 9. A fost iniţiat în Belgia la sfârşitul secolului al XlX-lea ca sistem de vot:
a. Direct
b. Proporțional
c. Mixt
d. Indirect
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

10. Sistemul mixt funcționează în:

a. România
b. Rusia
c. Franța
d. Turcia
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................
Dacă aţi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaţi-vă răspunsurile date
confruntându-le cu cele din tabelul următor:

Nr. întrebării Răspunsul corect: Nr. întrebării Răspunsul corect:

1. a 6. a

2. b 7. a

3. a 8. a

4. a 9. b

5. a 10. b

Probleme/Exerciţii rezolvate:
Rezolvă problemele/exerciţiile propuse mai jos. Rezolvarea lor o vei posta pe pagina web a
disciplinei, la butonul creat în acest scop în secţiunea specifică aferentă Săptămânii 5.

Scrieți mai jos înțelesul termenilor din lista următoare:

tur de scrutin, procente electorale, urnă, cabină de vot, fraudă electorală.

Rezolvă aici problema

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

Verifică-te aici dacă ai rezolvat corect problema:

Tur de scrutin=etapă a unor alegeri

Procente electorale=rezultate din alegeri

Urnă=cutie prevăzută cu o deschizătură îngustă, pe unde se introduc buletinele de vot.

Cabină de vot=încăpere mică cu destinația de a asigura exprimarea secretă a votului

Fraudă electorală=înșelăciune, prin furt de voturi sau rezultatul voturilor este modificat.

Subiecte pentru evaluare şi control

Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor

Vizitează, în scopul familiarizării cu ele, informaţiile postate pe următoarele pagini web:
 1. Partide politice, http://partide.resurse-pentru-democratie.org/
2. Partide parlamentare, http://www.partide-politice.ebul.ro
3. Confederații sindicale, http://www.util21.ro/institutii/confederatii-federatii-
sindicale.htm
4. Societatea civilă din România, http://sorinplaton.wordpress.com/articole-pamflete-
studii-etc/articole-colaboratori-invitati-prieteni/elena-sanda/societatea-civila-in-
romania/

Termen: sfârşitul săptămânii 5.

Întrebări de evaluare
1. Dacă nu avem 18 ani nu putem influența deciziile publice?
2. E mai bine să eșuezi în condiții onorabile decât să reușești prin fraudă. Sofocle
Ați putea da exemple?

3. De ce nu li s-a recunoscut de la început și femeilor dreptul la vot?

4. Cum considerați votul prin poștă sau e-mail?
5. Doar membrii partidelor politice pot candida în alegeri?

Jocuri de rol
Aveţi de realizat şi de postat ca şi document MS Office Word, pe pagina web a disciplinei, la
butonul creat în acest scop în secţiunea specifică aferentă Săptămânii 1, rezolvarea/soluţia la
unul dintre următoarele jocuri de rol:

1. Sunteţi un membru al unui partid politic. Doriți să candidați la funcția de Președinte al

Consiliului Județean. Vi s-a propus acest fapt, dar s-a solicitat o sumă de bani în acest
sens. Cum acționezi? Ce vei face?
Termen pentru postare: sfârşitul săptămânii 5.
 Studii de caz propuse pentru acest Modul:
Studiu de caz 1: Realizează o investigație privind partidele care au sedii în orașul sau
comuna ta

Teste grilă:
1. Constituția dă dreptul și la asocierea politică, rezultatul fiind:
a. partidele politice
b. sindicatele
c. ONG-uri
d. Fundațiile
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

2. Sunt asociaţii care contribuie la apărarea drepturilor salariaţilor şi la promovarea intereselor

profesionale ale acestora.
a. Partidele
b. Sindicatele
c. ONG-uri
d. Asociațiile
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

3. Acele societăţi care aveau atributele civilizaţiei, legalităţii şi urbanităţii și intră în circulaţie în
secolul al XV-lea se numesc:
a. Societate civilă
b. Partid
c. ONG
d. Democrație
 Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

4. Organizaţiile nonguvernamentale sunt organizaţii:

a. Nonprofit
b. Capitaliste
c. Comuniste
d. Socialiste
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

5. Constituția dă dreptul și la asocierea politică, rezultatul fiind partidele politice. Această asociere
este una:
a. Benevolă
b. Obligatorie
c. Parțială
d. Imparțială
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

6. În perioada de după 1948, singurul partid legal a fost:

a. Partidul Comunist Român
b. Partidul Social Democrat
c. Partidul Muncitoresc Român
d. Partidul Burghez
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

7. Prin alegeri libere, schimbarea puterii are loc în mod:

a. Paşnic
b. Violent
c. Nedemocratic
d. Comunist
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................
8. Reprezentanţii poporului sunt aleşi ca membri ai autorităţilor centrale sau locale pentru o
anumită perioadă:
a. numită mandat
b. scutin
c. vot mixt
d. vot proporțional
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

9. A fost iniţiat în Belgia la sfârşitul secolului al XlX-lea ca sistem de vot:

a. Direct
b. Proporțional
c. Mixt
d. Indirect
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

10. Sistemul mixt funcționează în:

a. România
b. Rusia
c. Franța
d. Turcia
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................
Dacă aţi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaţi-vă răspunsurile date
confruntându-le cu cele din tabelul următor:

Nr. întrebării Răspunsul corect: Nr. întrebării Răspunsul corect:

1. a 6. a

2. b 7. a

3. a 8. a

4. a 9. b

5. a 10. b
 Aplicaţii/ Comentarii/ analize de texte/ situaţii
Ai de realizat şi de postat ca şi document MS Office Word, pe pagina web a disciplinei, la
butonul creat în acest scop în secţiunea specifică aferentă Săptămânii 5, rezolvarea/soluţia la
următoarea temă:

1. Pregăteşte un scurt raport, utilizând date oferite de publicații cunoscute, asupra profilului
unui partid din România în vederea alegerilor.
Bibliografie recomandată: pagina web a Partide politice, http://partide.resurse-
pentru-democratie.org/
Partide parlamentare, http://www.partide-politice.ebul.ro
Termen pentru postare: sfârşitul săptămânii 5.

Studii de caz propuse pentru acest Modul:

Ai de citit şi de postat pe pagina web a disciplinei, la butonul creat în acest scop în secţiunea
specifică aferentă Săptămânii 5, soluţiile tale pentru următorul studui de caz, disponibil pe
pagina web a disciplinei, astfel:

1. Realizează macheta program a unui partid politic ipotetic.

Termen pentru postare: sfârşitul săptămânii 5.

Referate/lucrări de reacţie

Referatul numarul 1. Fraudarea alegerilor

Referatul numarul 2. Cei ce aleg și aleșii lor

Termen pentru postare: sfârşitul săptămânii 5.

Probleme/Exerciţii propuse spre rezolvare:

Rezolvă problemele/exerciţiile propuse mai jos. Rezolvarea lor o vei posta pe pagina web a
disciplinei, la butonul creat în acest scop în secţiunea specifică aferentă Săptămânii 5.
Conturați un proiect pe care l-ați realiza imediat ce primiți funcția de consilier local
Termen pentru postare: sfârşitul săptămânii 5.
 Rezumatul acestui Modul
1. În prezent, prin societate civilă se înţelege, de obicei, ansamblul iniţiativelor şi
organizaţiilor cetăţeneşti diferite de structurile şi de mecanismele puterii statale.
2. Unul dintre principiile democraţiei liberale (bazate pe recunoaşterea drepturilor
omului şi a drepturilor individului la libertate, proprietate şi fericire) este existenţa
unei puternice societăţi civile.
3. Constituţia României, dă dreptul la asociere posibilitatea recunoscută ca, în diverse
forme, cetăţenii să acţioneze prin reunirea competenţelor lor în scopul promovării
unor interese de grup.
4. Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, sindicate, organizaţii ale cetăţenilor —
ca, de pildă, organizaţiile nonguvernamentale (fundaţii, asociaţii, societăţi) —,
comitete, grupuri religioase etc. În afara partidelor politice, toate celelalte forme de
asociere liberă a cetăţenilor fac parte din societatea civilă.
5. Alături de organizaţiile nonguvemamentale, sindicatele sunt componente importante
ale societăţii civile.
6. În numeroase situaţii, cetăţenii se asociază liber în grupuri care nu au neapărat
personalitate juridică.
7. Într-un stat democratic, dreptul de asociere nu se transformă în obligaţia de asociere,
adică o persoană nu este obligată să facă parte dintr-un partid politic, sindicat sau alt
gen de organizaţie.
8. Constituția dă dreptul și la asocierea politică, rezultatul fiind partidele politice.
Această asociere este una benevolă.
9. Partidele politice se înfiinţează şi acţionează cu scopul declarat de a dobândi puterea
politică.
10. Partidele politice definesc şi exprimă voinţa politică a cetăţenilor, promovând o
anumită doctrină şi un anumit program.
11. În România există inclusiv partide şi formaţiuni politice etnice, care îşi propun să
reprezinte interesele minorităţilor etnice din România.
 Bibliografie obligatorie
1. Ion Deleanu, Drept constituţional şi instituţii politice, Tratat, vol.I şi vol. II, Ed. Europa
Nova, Bucureşti, 1996.
2. Gabriel Almond, Sidney Verba, Cultura civică, Ed. Du Style, Bucureşti, 1996

Educația pentru cetățenie democratică, http://www.civica-

online.ro/cetatenie/cetatenie_democratica.html

Bibliografie disponibilă on-line

http://sorinplaton.wordpress.com/articole-pamflete-studii-etc/articole-colaboratori-invitati-
prieteni/elena-sanda/societatea-civila-in-romania/

Fundația pentru dezvoltarea societății civile: http://www.fdsc.ro/

Societatea civilă românească: http://societateacivila.com/

Bibliografie suplimentară (facultativă)

1. Adrian Miroiu, coord., Teorii ale dreptăţii, Ed. Alternative, Bucureşti, 1997

Raportul cetățean stat, http://www.junimea.pitestean.ro/CetateanStat.htm

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, partea a doua a Constitutiei Uniunii

Europene, editia on-line 2007

Isabelle Pailliart, Spaţiul public şi comunicare, Editura Polirom, 2002.

Doina Nedelcu, Educație democratică, incluziune și interculturalitate, in http://www.acces-la-

educatie.edu.ro/download/06_Educatie_democratica_incluziune_si_interculturaliate.pdf
BIBLIOGRAFIE

1. Ion Deleanu, Drept constituţional şi instituţii politice, Tratat, vol.I şi vol. II, Ed. Europa
Nova, Bucureşti, 1996.

2. Gabriel Almond, Sidney Verba, Cultura civică, Ed. Du Style, Bucureşti, 1996

3. Educația pentru cetățenie democratică, http://www.civica-

online.ro/cetatenie/cetatenie_democratica.html

4. Adrian Miroiu, coord., Teorii ale dreptăţii, Ed. Alternative, Bucureşti, 1997

5. Raportul cetățean stat, http://www.junimea.pitestean.ro/CetateanStat.htm

6. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, partea a doua a Constitutiei Uniunii

Europene, editia on-line 2007

7. Isabelle Pailliart, Spaţiul public şi comunicare, Editura Polirom, 2002.

8. Doina Nedelcu, Educație democratică, incluziune și interculturalitate, in http://www.acces-la-

educatie.edu.ro/download/06_Educatie_democratica_incluziune_si_interculturaliate.pdf